Mana Zilnica

Mana Zilnica

30 Aprilie 2022

DOMNUL ESTE APROAPE

Orice suflet să fie supus autorităților care sunt mai presus de el. Pentru că nu este autoritate decât de la Dumnezeu; și cele care există sunt rânduite de Dumnezeu. De aceea, cine se opune autorității se împotrivește rânduielii lui Dumnezeu; și cei care se împotrivesc își vor primi judecata.

Dar Petru și apostolii, răspunzând, au spus: „Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni”.

Romani 13.1,2; Fapte 5.29


Pavel și Petru au scris epistole în timpul domniei lui Nero și, mai târziu, au fost martirizați sub domnia aceluiași împărat. Istoria relatează multe exemple cu privire la nelegiuirea lui Nero și la felul cum el i-a persecutat pe creștini. Totuși, Duhul Sfânt l-a inspirat pe Pavel să le scrie sfinților din Roma versetele citate mai sus, care rămân atât de actuale și pentru noi astăzi.

La fel rămân și cuvintele lui Petru, din prima sa epistolă: „Fiți supuși deci, pentru Domnul, oricărei instituții omenești, fie împăratului, ca autoritate supremă, fie guvernatorilor, ca trimiși de el spre pedepsirea răufăcătorilor și spre laudă pentru cei care fac bine. Pentru că așa este voia lui Dumnezeu, ca, făcând binele, să reduceți la tăcere neștiința oamenilor fără minte” (1 Petru 2.13-15).

Ascultarea față de Dumnezeu, Creatorul nostru, deci față de cea mai înaltă autoritate dintre toate, implică supunerea față de autoritățile pământești existente, indiferent de felul cum au dobândit ele puterea, omenește vorbind. Însă, atunci când autoritățile omenești acționează în mod deliberat împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, noi, cei credincioși din ziua de astăzi, la fel ca apostolii odinioară, trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu, decât de oameni. Acest lucru va produce, cel mai probabil, consecințe neplăcute: ocară și suferințe de tot felul. Apostolii, în Fapte 5, au fost bătuți, însă au plecat „bucurându-se că au fost socotiți vrednici să fie disprețuiți pentru Numele Lui” (versetul 41). Suntem noi pregătiți să facem la fel?

E. P. Vedder, Jr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. Și, pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, zicând: „Eli, Eli, lama sabactani?”, adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”.

Matei 27.45,46


„Pentru ce M-ai părăsit?”

Când citim aceste cuvinte ale Domnului Isus Hristos rostite pe cruce, ne gândim la ele cu mare considerație. Cuvintele au o însemnătate esențială, dar nu le putem înțelege în profunzimea lor.

După răstignire, pe la amiază, s-a făcut deodată întuneric peste toată țara. Înainte, Fiul lui Dumnezeu fusese batjocorit, iar deodată toată batjocura a amuțit.

În acele trei ore de întuneric, Dumnezeu L-a ascuns pe Fiul Lui de privirile oamenilor, pentru că atunci Dumnezeu a adus cele mai adânci suferințe asupra Lui. – De ce? Mântuitorul lumii, răstignit pe cruce, fusese părăsit de oameni, iar în acele ore era părăsit și de Dumnezeu, pentru că a vrut să ispășească toate păcatele tuturor celor care cred în El. Isus a ocupat locul oamenilor păcătoși în judecata divină, de aceea Dumnezeu Și-a întors privirea de la El.

Fără această jertfă, nimeni nu ar fi putut fi salvat. Acum, moartea Domnului Isus este spre binele tuturor celor care Îl primesc prin credință în viața lor. „Dar El era străpuns pentru nelegiuirile noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea era peste El, și prin rănile Lui suntem vindecați” (Isaia 53.5).

Citirea Bibliei: Geneza 12.9-13.4 · 2 Petru 1.12-21

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

Citirea Bibliei: Geneza 12.9-13.4 · 2 Petru 1.12-21

„Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia… să facă bine…” (1 Timotei 6:17-18).


Bob Thompson a fost unul dintre cei mai duri șefi. Timp de 40 de ani și-a presat angajații, de la autostradă, 6 zile pe săptămână, din aprilie și până în decembrie, ca să termine ce aveau de făcut înainte de-a veni înghețul. Loialitatea, sudoarea și efortul angajaților l-au ajutat să devină un om foarte bogat. Iar Thompson și-a amintit de lucrul acesta și a returnat favorul. Când și-a vândut compania, cea mai mare companie de asfalt și pavaje din Michigan, le-a oferit celor 550 de angajați, 128 de milioane de dolari din câștigul său. Aproximativ 90 de angajați au devenit milionari peste noapte.

Bob Thompson a fondat Compania Thompson-McCully cu 3.500 de dolari, bani pe care soția sa Ellen i-a câștigat ca profesor suplinitor. Primii cinci ani au fost plini de provocări. Thompson nu a luat niciun salariu. Și atunci de ce oare a oferit atât de mult din averea sa? „Așa am crezut că este bine,” a spus el. „Am înțeles că oamenii din jurul meu au trecut prin toată durerea și suferința alături de mine. Am vrut să-i răsplătesc.” Când au fost înmânate cecurile, Thompson nu a fost prezent. El a spus: „Nu am vrut să fiu acolo pentru că era prea emoționant.”

Acest om de-o modestie ieșită din comun, a practicat ce a predicat apostolul Pavel. „Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia… să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii.” Facerea de bine nu este o ocupație sporadică, este un loc de muncă „cu normă întreagă”.

Omul de caracter este ghidat de principiile Scripturii, care îl motivează să se întrebe, în orice situație: „Care este binele pe care eu aș putea să-l fac?” Și răspunsul este mereu același: „Fă bine celor din jur!” Este Cuvântul de la Dumnezeu pentru tine – azi!


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Luca 2:39-52


Acest pasaj are o importanţă deosebită: este, în adevăr, singura secvenţă din copilăria şi din tinereţea Domnului Isus pe care Dumnezeu găseşte cu cale să ne-o prezinte. Astfel avem aici, în special pentru tineri şi pentru copii, Modelul prin excelenţă. El este desăvârşit în relaţiile Sale cu Tatăl ceresc, ale Cărui chestiuni (v. 49: „cele ale Tatălui”) au prioritate faţă de oricare altele. Ce desăvârşit este şi în raporturile cu învăţătorii din templu: deşi infinit mai înţelept decât ei toţi, El nu îi învaţă, ci îi ascultă şi îi întreabă, singura atitudine care se cuvenea vârstei Lui! Este desăvârşit şi în relaţiile cu părinţii: „le era supus”, precizează versetul 51, pentru a nu se născoci ideea că lea scăpat prin nesupunere. El, care avea conştienţa suveranităţii Sale de Fiu al lui Dumnezeu, Sa plecat întro ascultare totală încă de la vârsta cea mai tânără, în casa părinţilor Lui.

Remarcăm râvna Copilului Isus în templu şi interesul Său precoce pentru adevărurile divine; nimic altceva nu La atras în vestita cetate a Ierusalimului, pe care, probabil, o vizita pentru prima oară. Care este însă preţul cu care noi evaluăm prezenţa Domnului şi învăţătura Lui?

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: