Mana Zilnica

Mana Zilnica

15 Septembrie 2017

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

„Feriți-vă de orice formă a răului.” 1 Tesaloniceni 5.22

„Nu judecați după înfățișare, ci judecați judecată dreaptă.” Ioan 7.24

Trebuie să judecăm natura faptelor noastre după felul cum Dumnezeu le vede, nu după cum le consideră oamenii. Bineînțeles, nu vom dori să nesocotim punctele lor sensibile, însă de multe ori gândirea oamenilor este încețoșată de tradiția religioasă, de interpretarea eronată a Scripturii sau de alți factori. De aceea, în timp ce trebuie să avem grijă să nu rănim conștiința nimănui, principiul care trebuie să ne călăuzească este voia lui Dumnezeu.

Purtarea noastră trebuie să urmeze exemplul Domnului Isus și să fie călăuzită de Cuvânt. Domnul nu a îngăduit niciodată să fie controlat de gândirea religioasă greșită a celor din jurul Lui. Să remarcăm că El a lăsat posibilitatea de a fi acuzat de favorizare a adulterului, atunci când a acționat cu har față de femeia prinsă în acel păcat (Ioan 8.4). De asemenea, El nu a îngăduit ca părerea fariseilor să-L determine să le spună ucenicilor să nu mai facă ceea ce fariseii credeau că nu trebuie făcut în Sabat (Matei 12.1-5).

Criteriul după care trebuie să ne judecăm faptele se găsește în Scriptură: „Și totul, orice faceți în cuvânt sau în faptă, faceți toate în Numele Domnului Isus” (Coloseni 3.17). Dacă aplicăm acest principiu, întrebarea noastră va fi întotdeauna: «Ce crede Domnul despre acest lucru?», nu: «Ce cred semenii mei despre acest lucru?».

A H Crosby

Tari în Domnul să fiți, în puterea slavei Lui!

Întăriți la luptă pentru-al Său Cuvânt!

Căci în frunte luptă El: nu vă temeți nicidecum!

Să porniți la luptă, frați, cu avânt!

Îndrăzniți și luptați, pentru Domnul Sfânt vă înarmați!

Pentru slava lui Isus, pentru biruința Lui,

V-angajați, îndrăzniți, nu-L trădați!

D W Whittle

 

SĂMÂNȚA BUNĂ

 

Toate căpeteniile împărăției … sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoțită de o aspră oprire …
Daniel 6.7

Glasul mulțimii

Vrăjmașii lui Daniel, deghizați în slujbașii cei mai devotați și interesați de onoarea împăratului lor, s-au prezentat înaintea lui Dariu cerându-i să emită o poruncă prin care să se dea de știre tuturor oamenilor de pe întreg cuprinsul imperiului să înceteze închinarea la orice dumnezeu sau ființă omenească, afară de împăratul Dariu, timp de 30 de zile. Această poruncă era însoțită de amenințarea aruncării în groapa cu lei a oricăruia care ar fi îndrăznit să o încalce. Pentru ca porunca împărătească să fie de neocolit și de neschimbat, acești slujbași vicleni i-au cerut împăratului să iscălească și să sigileze acea poruncă împărătească. Glasul mulțimii conducătorilor a biruit asupra împăratului.

Privind la cele întâmplate cu Mântuitorul, observăm că ura înspăimântătoare, împotrivirea fără margini le-a împins pe căpeteniile poporului să înduplece mulțimea să ceară eliberarea unui criminal, iar pe Isus Hristos să-L răstignească. Nu au putut spune niciun rău despre Mântuitorul, și cu toate acestea i-au cerut moartea. Vrăjmașul omenirii – diavolul – urla prin acei oameni pe care îi manevra cu ușurință. Mulțimea nu se sinchisea de adevăr sau de dreptate. Ei doreau crucificarea. În realitate, era vorba despre adevărul Bibliei, atât în cazul Mântuitorului, cât și în al lui Daniel: „Oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele”.

 

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

 

CINE SUNT ADEVĂRATII TĂI PRIETENII?

„Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate” (Proverbe 18:24)

     Cine sunt adevărații tăi prieteni? Oprește-te și gândește-te o clipă la asta. Câți dintre cei pe care îi consideri prieteni țin cu adevărat la tine? Câți te încurajează în viziunile și visele tale și câți dintre ei îți sunt aproape când te izbești de un zid? Dacă suntem cinstiți, majoritatea dintre noi trebuie să recunoaștem că un număr semnificativ de așa-ziși prieteni și asociați nu ne stau alături la nevoie. În realitate, mulți dintre cei cu care ne petrecem timpul ne irosesc timpul, ne fură energia și ne năruie visele.

În Vechiul Testament, David și Ionatan au fost gata să-și dea viața unul pentru celălalt. Iar Rut i-a spus soacrei ei, Naomi: „Încotro vei merge tu voi merge şi eu” (Rut 1:16).

Ai asemenea prieteni? Dacă nu, petrece-ți timpul cultivând relații cu cei cărora le pasă cu adevărat de tine; cu persoane care nu se simt amenințate de succesul tău și care vor să te vadă reușind. Păstrează astfel de prietenii, dar petrece timp serios cu oameni maturi spiritual care cred în tine și care doresc să-ți atingi potențialul dat de Dumnezeu.

Romanciera Elizabeth Jane Howard a spus: „Numește-o comunitate, legătură frățească, grupare sau familie. Oricum ai numi-o, oricine ai fi, ai nevoie de ea.”

Iată un principiu sigur referitor la cultivarea unei prietenii strânse: Tot ceea ce dorești în propria ta viață trebuie mai întâi să le dăruiești celorlalți. Dacă îți dorești prieteni adevărați, trebuie să fii un prieten adevărat. Dacă îți dorești un seceriș bogat cu binecuvântări în viața ta, aruncă sămânța binecuvântării în viețile altora.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

 

Fapte 11:19-30; 12:1-6

Poarta harului, închisă pentru iudei ca popor al lui Dumnezeu prin moartea lui Ştefan, se afla deschisă pentru naţiuni. Dintre greci se întorc la Domnul în număr mare (v. 20,21). Isus văzuse mai dinainte acest rod al lucrării Sale atunci când nişte greci, în mod deosebit, doriseră săL vadă (Ioan 12:20). La Antiohia se înfiinţează în acest timp o adunare prosperă în care, timp de un an, îşi exercită slujba Barnaba şi Saul. Şi, văzând viaţa acestor credincioşi, li s-a dat numele Domnului lor: pentru prima dată ei sunt numiţi creştini. Este o onoare şi o responsabilitate să porţi chiar numele lui Hristos. Din mulţimea persoanelor botezate care-şi revendică frumosul nume de creştini, câţi sunt oare creştini cu adevărat?

Dragostea de fraţi a acestor credincioşi din Antiohia se exprimă prin darurile trimise spre slujire, fraţilor din Iudeea, care erau pe punctul de a suferi din nou (v. 27-30). Cum Irod Agripa (cap. 12:1) este un demn succesor al lui Irod Antipa (Luca 13:31,32; 23:11 etc.) şi al bunicului său Irod cel Mare (Matei 2), cruzimea şi dorinţa de a fi plăcut (comp. v. 3 cu Marcu 6:26) îl incită la a-l ucide pe Iacov, fratele lui Ioan, apoi la a-l pune pe Petru în închisoare.

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: