Mana Zilnica

Mana Zilnica

6 Februarie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV

http://nowheresoonthere.blogspot.com

Psalmul 72

    Acest psalm îl are ca autor pe Solomon (vezi titlul), imagine a lui Hristos, împărat al dreptăţii şi al păcii. Vremurile de suferinţe şi de lupte, despre care ne-au vorbit psalmii precedenţi, sunt succedate de domnia dreaptă şi binecuvântată a lui Mesia, Fiul lui David. La El, Cel sărac şi lovit, vor găsi mângâiere şi ajutor toţi cei nemângâiaţi de pe pământ. Violenţa şi asuprirea, exploatarea celor slabi de către cei puternici, toate aceste nedreptăţi îşi vor găsi sfârşitul şi, odată cu ele, şi mizeria materială şi subnutriţia care lovesc astăzi cel puţin jumătate din populaţia globului. „Va fi belşug de grâne pe pământ, pe vârful munţilor” (v. 16). „Belşug de pace” (v. 7) şi „belşug de grâne” (v. 16) – oare nu acestea sunt bunurile cele mai râvnite de omenire? Şi aceste binecuvântări, în întregime, vor deştepta în sfârşit un ecou de recunoştinţă în inimile acestor oameni atât de nerecunoscători astăzi faţă de binefacerile lui Dumnezeu. Aşa răsună şi versurile unei cântări: «Cerurile binecuvânta-vor pământul / Iar pământul va răspunde cerurilor» (comp. cu Osea 2.21,22). Atunci gloria Domnului va acoperi tot pământul (v. 19; Numeri 14.21). Iar în acordurile acestei laude şi contemplându-Lpe Adevăratul Solomon, cea de-a doua carte a Psalmilor ajunge la sfârşitul ei.

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

A părăsit Iudeea și a mers din nou în Galileea. Și trebuia ca El să treacă prin Samaria.
Ioan 4.3,4

Domnul Isus părăsea Iudeea, pentru a merge în Galileea. Trebuia să treacă însă prin Samaria. Acest „trebuia” nu avea semnificație geografică, ci spirituală. De fapt, iudeii religioși din acea perioadă nu voiau să treacă prin Samaria. Ei preferau să traverseze Iordanul și să meargă prin nord, prin Pereea, evitând astfel Samaria. Exista o aprigă vrăjmășie, de ordin rasial și religios, între iudei și samariteni, vrăjmășie care dura de sute de ani. Pentru un iudeu, a trece prin Samaria însemna a se așeza într-o poziție compromițătoare, fiind în pericolul de a se întina din punct de vedere ceremonial.

Totuși, Domnul Isus nu putea fi niciodată împiedicat de considerații rasiale sau religioase. Tatăl căuta închinători, iar mâncarea lui Hristos era să facă voia lui Dumnezeu și să împlinească lucrarea Lui (versetul 34). Astfel, necesitatea călătoriei prin Samaria era de fapt o împlinire a unei instrucțiuni divine. Această călătorie a condus la o discuție cu o sărmană păcătoasă. Cât de minunat este descoperită inima lui Dumnezeu prin faptul că cea mai lungă discuție din Noul Testament este cea dintre Hristos și o sărmană femeie păcătoasă din Samaria! Hristos a părăsit nu doar Iudeea, ci cerul însuși, pentru a trece prin Samaria și prin orice alt colț al pământului, pentru a căuta ceea ce era pierdut.

El i-a făcut cunoscut femeii faptul că nu avea să ajungă niciodată mulțumită prin schimbarea unei relații păcătoase cu altă relație păcătoasă. El i-a oferit „apa vie”, care satisface cu adevărat (versetele 10 și 14). Femeia nu avea de unde să cunoască ce preț mare trebuia plătit pentru ca o astfel de apă să fie pusă la dispoziția păcătoșilor. Aceasta este singura Evanghelie în care apare strigătul lui Hristos de pe cruce: „Mi-e sete” (Ioan 19.28). El a dorit să fie Înlocuitorul ei și să plătească prețul pentru păcatele ei, pentru ca ea să poată bea din apa vie și să nu-i mai fie niciodată sete.

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Ce a fost va mai fi, și ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare.
Eclesiastul 1.9

Doresc să divorțez

La începutul căsniciei mele am gândit că toată viața noastră va fi ca un vis frumos. Și așa ar fi rămas, dacă, din cauza mea, visul nu s-ar fi destrămat. Scriu aceste rânduri pentru toate familiile, ca să nu calce pe urmele mele. Ce s-a întâmplat? Trecuseră vreo 15 ani de când eram căsătoriți și eu am făcut „descoperirea” că mai sunt și alte femei. Într-o seară, când am venit mai târziu acasă ca de obicei, în timp ce soția mea era la masă, i-am luat mâna și i-am spus: „Doresc să-ți spun ceva”. Privind-o puteam vedea durerea din ochii ei. Deși parcă nu puteam să deschid gura, am îndrăznit totuși să-i spun ce gândeam: „…vreau… vreau să divorțez…”, i-am spus cât am putut de încet. Vorbele mele păreau să n-o deranjeze. Din contră, foarte liniștită m-a întrebat: „De ce?”. Am evitat întrebarea ei tăcând, ceea ce desigur a făcut-o să se înfurie. Se ridică și strigă: „Nu pari a fi om!”. Noaptea aceea nu am mai vorbit. Însă ea plângea încet. Am înțeles că ea dorea să știe ce se va întâmpla cu căsnicia noastră. Dar nu aș fi putut să-i dau un răspuns satisfăcător. Inima mea aparținea acum altei femei. Pe soție n-o mai iubeam. Cu simțământul vinovăției, am redactat totuși un acord de divorț, în care îi dădeam casa noastră, mașina noastră și aproape jumătate din acțiunile firmei noastre. Dar după ce a citit scrisoarea scrisă de mine, a rupt-o în bucăți.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

MERGIMAIDEPARTE!

„N-a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinţei lor.” (Matei 13:58)

     Nu vi se pare interesant că Domnul Isus a putut face oricâte minuni pretutindeni, dar mai puține în orașul Său natal? Dar problema nu era locul, ci atitudinea oamenilor. Biblia spune: „A venit în patria Sa, şi a început să înveţe pe oameni în sinagogă; aşa că cei ce-L auzeau, se mirau şi ziceau: „De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea?

Oare nu este El fiul tâmplarului?” Şi găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le-a zis: „Nicăieri nu este preţuit un prooroc mai puţin decât în patria şi în casa Lui” (Matei 13:54-57). Așadar, cum a reacționat Domnul Isus? I-a lăsat în pace și a mers mai departe!

Credința refuză să rămână înțepenită în trecut. Ferește-te de oamenii care spun „te știu de pe vremea când…” Când îi lași pe ei să-ți definească lumea, întotdeauna o fac mai mică. Vor încerca să te încadreze într-o etapă a vieții tale care a trecut demult. Vor încerca să te definească pe baza a ceea ce ai fost, nu a ceea ce ai devenit – și cu certitudine nu pe baza a ceea ce vei putea deveni într-o bună zi! Le-ar plăcea să rămâi cu ei în domeniul amintirilor și parcă-și propun expres să-ți fure avântul de care ai nevoie pentru a-ți lua zborul. Ei nu te vor lăsa să îmbrățișezi viitorul. Nu-i lăsa!

Dumnezeu dorește să facă lucruri mărețe în viața ta, dar trebuie să depășești stadiul „zilelor de altădată”. Trecutul este trecut; el nu poate fi rescris, dar poate fi retrăit la nesfârșit… Nu îngădui asta!

A sosit timpul să scrii și restul istoriei tale. Viitorul e în fața ta, Dumnezeu a promis că va fi cu tine și nu te va lăsa!

Așadar, pășește hotărât înainte!


Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: