Mana Zilnica

6 Februarie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

[Pavel] a hotărât să se întoarcă prin Macedonia […] Și astfel am ajuns la Roma.

Fapte 20.3; 28.14

Slujirea lui Luca (2)

Pe baza textului din Fapte 16.8-40 credem că Luca a părăsit cetatea Troa, de unde se trăgea, pentru a merge la Filipi împreună cu apostolul Pavel. În mod evident, el a rămas acolo pentru a le fi de ajutor celor credincioși, iar Pavel a plecat mai departe. Apoi, în Fapte 20.3-6, vedem că Luca îl însoțește din nou pe Pavel, plecând amândoi din Filipi, după ce apostolul a vizitat din nou această cetate. Cumva Luca a înțeles că timpul său petrecut în Filipi ajunsese la sfârșit și astfel a scris că „noi am plecat“ cu corabia de acolo.

Este izbitor faptul că prima oprire a fost la Troa! Luca probabil lipsise din cetatea sa vreme de mai bine de cinci ani. Trebuie să fi fost o mare bucurie pentru el să-și revadă familia și cunoscuții. Luca însă nu mai era cel de dinainte, și nu venise în Troa ca să rămână acolo. Când Pavel a plecat, după o vizită de o săptămână, Luca a mers cu el, ajungând în cele din urmă la Ierusalim. După o perioadă de alți doi ani, Luca a călătorit din nou cu Pavel, care era atunci prizonier, în drum spre Roma. Luca a fost pe corabie în timpul furtunii descrise în Fapte 27 și l-a însoțit pe Pavel în drumul său către Roma, după cum vedem în capitolul 28.

Fără îndoială că Luca a avut multe conversații cu Pavel în timpul călătoriilor lor. Desigur că a vorbit și cu mulți alți credincioși în timpul șederii sale la Ierusalim. Prezența constantă a lui alături de Pavel și de ceilalți însoțitori ai acestuia l-a făcut capabil de a fi folosit de Duhul Sfânt pentru a scrie o Evanghelie și cartea Faptele Apostolilor – două cărți care conțin mai mult de un sfert din toate versetele Noului Testament, aproximativ egal cu numărul versetelor scrise de apostolul Pavel însuși.

Este mișcător să citim, printre ultimele cuvinte scrise de Pavel, în 2 Timotei 4.11, că „doar Luca este cu mine“. Ce prieten credincios! Domnul să ne ajute să-i urmăm și noi exemplul!

S. Campbell

SĂMÂNȚA BUNĂ

A venit la El un lepros, rugându-L și îngenunchind înaintea Lui și spunându-I: „Dacă vrei, poți să mă curățești“. Iar Isus, făcându-I-se milă, întinzând mâna, l-a atins și i-a spus: „Vreau, fii curățit!“. Și, pe când vorbea El, îndată s-a depărtat lepra de la el și a fost curățit.

Marcu 1.40-42

Leprosul a venit la Isus

Pentru a pătrunde corect în această scenă, trebuie mai întâi să înțelegem cât de disperat era cazul celui diagnosticat cu lepră. În timpurile biblice, lepra era incurabilă. Ea ducea la o înfățișare deformată, cu membre mutilate, și la o izolare pentru cel bolnav. Lepra este infecțioasă, așa că leproșii erau excluși din societate. Omul de aici era lepros – aceasta este tot ce știm despre el. Avea o înfățișare tare tristă; familia și prietenii îl părăsiseră și el nu avea altceva de făcut decât să aștepte moartea. Dar, până atunci, el trebuia să sufere fizic și mental.

Când a venit la Isus, a îngenuncheat și a cerut ajutor. El era în mod clar disperat. A spus: „Poți …“. Era convins că Domnul avea puterea pe care nimeni altul nu o avea: acea putere pentru a vindeca. Este clar că avea multă credință. Totuși, avea o nesiguranță: credea că vindecarea depindea de voința lui Isus, dacă El voia să îl vindece. Ce trist că leprosul nu cunoștea încă iubirea lui Isus! Știa că Isus avea puterea, dar nu era sigur că El și voia.

Poate că și tu ești într-o situație asemănătoare, având credința că Domnul te poate mântui, dar nefiind sigur că El și vrea să te mântuiască. Sau crezi oare că El nu te bagă în seamă? Și în acest caz, Domnului I s-a făcut milă și a spus: „Vreau, fii curățit!“. L-a atins pe bolnav – Domnul fiind probabil prima Persoană care l-a atins de când era bolnav – și acesta a fost vindecat imediat. Domnul Isus are milă și de tine și vrea să-ți dea vindecare de păcate.

Citirea Bibliei: Neemia 3.16-32 · Proverbe 11.20-31

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Rut 2:17-23; 3:1-13

În Israel, în momentul secerişului, colţurile câmpului trebuia lăsate săracului, străinului şi văduvei, care ar fi venit să secere (Lev. 23.22; Deut. 24.19). Prin urmare, Rut (străină, săracă, văduvă), are un triplu drept de a profita de această dispoziţie a harului.

Seceratul ne spune despre activitatea pe care este necesar să o depunem pentru ca sufletele noastre să fie hrănite cu ceea ce oferă Domnul Isus. Şi adesea tocmai cu ajutorul slujitorilor Domnului putem intra în profunzimea unor asemenea gânduri. Faptul acesta va solicita un anumit efort din partea noastră, însă Domnul, adevăratul Boaz, nu va întârzia să ne ofere „o măsură bună, îndesată, clătinată şi vărsându‑se pe deasupra …” (Luca 6.38). Rut bate recolta şi duce boabele acasă.

Să-i ajutăm şi noi pe cei din casele noastre să profite de bunurile spirituale minunate pe care Domnul ne-a ajutat să le găsim în Cuvântul Său.

Am remarcat devotamentul lui Rut faţă de Naomi. Să-i admirăm acum supunerea faţă de soacra ei. Tinere surori, ce exemplu de virtute vă oferă Rut! Ea face tot ceea ce-i solicită Naomi, cea care, la rândul ei, are în vedere odihna şi fericirea fetei sale (3.1). Unde se vor găsi această odihnă şi această fericire, dacă nu la picioarele lui Boaz, imagine a Unuia mai mare decât el? Ce mulţi sunt aceia care au venit la Isus trudiţi şi împovăraţi şi au găsit odihnă pentru sufletele lor! (Matei 11.28, 29).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

RIDICĂ-TE DEASUPRA ÎNGRIJORĂRII (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33)

Misionara Gladys Aylward spunea: „Vulturul care zboară prin văzduh nu-și face griji cum va traversa râurile!” Tu însă nu poți scăpa de griji; ele vin spre tine din toate direcțiile și sub diverse forme. Dar, la fel ca vulturul, te poți ridica deasupra lor.

Domnul Isus a spus aceste cuvinte pline de dragoste și încurajare pentru noi: „Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu- vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare, şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’ Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.” (Matei 6:25-34).

Așadar, acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi: Bazează-te pe Dumnezeu și pe Cuvântul Lui, și ridică-te deasupra îngrijorării!