11 Mai 2025
DOMNUL ESTE APROAPE
Dacă nu poate să aducă nici două turturele sau doi pui de porumbel, să aducă pentru păcatul lui, ca dar, a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, ca jertfă pentru păcat, să nu pună untdelemn pe ea și să nu adauge nici tămâie, căci este o jertfă pentru păcat. S-o aducă la preot și preotul să ia din ea un pumn plin, ca aducere-aminte, și s-o ardă pe altar, ca și pe darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului: aceasta este o jertfă pentru păcat.
Levitic 5.11,12
Vedem aici un credincios care este atât de sărac duhovnicește, încât abia înțelege ceva din grozăvia păcatului pentru Dumnezeu și din adevăratul caracter al morții Domnului Isus. El nu este conștient nici măcar de faptul că Domnul Isus a trebuit să-Și dea sângele și a trebuit să moară pentru acest păcat înfăptuit. Însă el simte totuși că Domnul Isus, în viața Sa pe pământ, nu ar fi făcut aceste lucruri. Am văzut la jertfa de mâncare că „floarea făinii“ nu vorbește despre moarte, ci despre viața Domnului Isus înainte de cruce. În îndurarea Sa, Dumnezeu primește și aceasta, dacă persoana este cu adevărat prea săracă și nu poate să aducă o jertfă mai mare, mai bogată.
Da, Dumnezeu face distincție între priceperea și bogăția duhovnicească a unui credincios în comparație cu altul. Ce har! Însă judecata Sa nu corespunde părerilor noastre. El știe să ne judece pe fiecare în parte. El cunoaște exact bogăția mea și a ta, căci El este Cel care cercetează inimile și rărunchii: al cărui Cuvânt, potrivit cu Evrei 4, este pătrunzător, încât desparte duhul de suflet – deci nu numai o judecare a gândurilor și a intențiilor inimii, ci și a izvoarelor din care țâșnesc gândurile noastre. În îndurarea Sa, El ține seama de aceste lucruri. Însă, dacă nu vreau să mă smeresc cu adevărat și să mă judec, înseamnă să aduc „floarea făinii“, cu toate că sunt în stare să aduc – după aprecierea Sa, care nu dă greș – „o oaie“ sau „o capră“; atunci Dumnezeu nu Se declară mulțumit cu aceasta. El judecă bogăția mea, iar judecata Sa este întotdeauna dreaptă.
H. L. Heijkoop
SĂMÂNȚA BUNĂ
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul și nu uita niciuna din binefacerile Lui! El, care-ți iartă toate nelegiuirile, care-ți vindecă toate bolile, … care te încununează cu bunătate și îndurări!
Psalmul 103.3,4
Suflete al meu, nu uita …
Cum aș putea vreodată să-I mulțumesc lui Dumnezeu îndeajuns pentru tot binele pe care l-a făcut în viața mea!? Alăturându-mă lui David, autorul psalmului, câte nu aș avea de istorisit, când mă gândesc la bunătatea lui Dumnezeu manifestată neobosit față de mine, zi de zi, lună de lună, an de an…
„Care îți iartă toate nelegiuirile.“ Aceasta este dovada supremă a dragostei Sale. Nimic nu este atât de important și nimic nu mă poate face să mă bucur mai mult decât certitudinea că Dumnezeu mi-a iertat toate păcatele și că nu va mai face niciodată referire la ele!
„Care îți vindecă toate bolile.“ În tulburările mele am experimentat apropierea lui Dumnezeu. El nu m-a ferit de orice boală, dar mi-a dat curajul și puterea de a îndura situațiile dificile.
„Care te încununează cu bunătate și îndurări.“ Privind retrospectiv, aș putea identifica drept cunună a nesfârșitei îndurări față de mine faptul că Dumnezeu nu m-a lăsat niciodată în voia sorții. El mi-a arătat bunătatea Sa fără ca eu să-I dau vreun motiv. Văzând cum se călește oțelul, fiind pus, în mod repetat, ba în cuptor încins, ba în apă rece, un credincios a strigat: „Doamne, pune-mă ba în apă, ba în foc, dar nu mă da la fier vechi“. David cunoștea bunătatea lui Dumnezeu, dar își cunoștea și propria tendință de a uita. Așa că s-a îndemnat să nu treacă cu vederea binefacerile pe care le primea, ci, mai degrabă, să-L laude din toată inima. Aceasta este premisa pentru o viață fericită!
Citirea Bibliei: Geneza 24.32-49 · Psalmul 8.1-9
de Jean Koechlin
2 Samuel 23:13-39
Avem aici cartea de aur a însoţitorilor împăratului. În trecut, ei au luptat şi au suferit împreună cu el. Acum împărăţescde asemenea împreună cu el (2Timotei 2.12). Ce pagină glorioasă, în care fiecare nume, fiecare faptă vitejească sunt consemnate cu credincioşie! În acelaşi fel, nimic nu va fi uitat din tot ce Domnul ne va fi îngăduit să facem pentru El. Nu a promis El: oricine va da de băut numai un pahar cu apă rece unuia din micuţii aceştia, … adevărat vă spun, nicidecum nu-şi va pierde răsplata (Matei 10.42)? Să ne gândim la expediţia celor trei viteji la fântâna de la Poarta Betleemului; ei şi-au riscat viaţa pentru puţină apă proaspătă! Dar ultima dorinţă a căpeteniei pe care o iubeau merita în ochii lor un asemenea sacrificiu. Aceste lucruri le-au făcut cei trei viteji (v.17). Suntem noi gata, din dragoste pentru un Stăpân cu mult mai mare, să facem fapte care să ilustreze devotamentul nostru?
Domnul evaluează exact dificultăţile pentru orice se face în numele Lui: uciderea a doi lei este în sine o faptă de vitejie puţin obişnuită, pe care zăpada a făcut-o şi mai dificilă pentru curajosul Benaia. Ei bine, un astfel de timp, nefavorabil, este reţinut în mod special! Vine apoi lista numelor acestor eroi. Toţi sunt aici, preţioşi inimii împăratului, iar fidelul Urie se află printre ei (v.39). În schimb, în pofida întregii sale activităţi, numele lui Ioab nu este inclus, în timp ce, al celui care-i purta armele, este găsit (v.37)!
BINECUVÂNTĂRILE LUPTEI | Fundația S.E.E.R. România
„Luptă-te lupta cea bună a credinţei… la care ai fost chemat…” (1 Timotei 6:12)
Când îți încredințezi viața lui Hristos, schimbi tabăra. Acum te confrunți cu trei lucruri:
1. lumea cu presiunile, valorile și agenda ei;
2. firea pământească, cu impulsurile și slăbiciunile ei;
3. diavolul, care răcnește și vrea să te înghită.
Dar Dumnezeu n-ar îngădui niciodată să intrăm într-o luptă pe care să n-o putem câștiga, așa că haideți să observăm împreună trei dintre binecuvântările unei astfel de lupte:
1) Te învață să trăiești în stare de alertă maximă. Când Samson dormea, Dalila i-a ras capul și i-a furat puterea (vezi Judecători 16:19). Când servitorii dormeau, un dușman a semănat neghină în lanul de grâu și le-a periclitat recolta (vezi Matei 23:24-25).
2) Este un semn al propășirii spirituale. Când Israel a intrat în Țara promisă, trebuiau cuceriți treizeci și unu de regi și șapte națiuni. Plus uriașii! Au fost nevoiți să cucerească pe rând fiecare oraș și fiecare uriaș. Dar atunci când Domnul Isus devine Domnul vieții tale, El va ști să Se ocupe de domeniile nesupuse din viața ta, și le va aborda pe rând (iar lupta va fi mai grea și va dura mai mult, când e vorba despre domenii în care ești încăpățânat. Știi care sunt acestea, nu-i așa? Dar nu te descuraja – Dumnezeu nu va renunța la tine! Cel care a început în tine această lucrare bună o va isprăvi, vezi Filipeni 1:6)!
3) Este un indiciu al valorii tale înaintea lui Dumnezeu. Tu ești o sămânță capabilă să producă o recoltă pentru Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care ești o țintă a Satanei. El urmărește să vadă cât din Dumnezeu este în tine. Așadar, continuă să lupți „lupta cea bună a credinței”, știind că, prin harul lui Dumnezeu, vei învinge!
Mana Zilnica 