Mana Zilnica

Mana Zilnica

26 Ianuarie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Și El le-a spus: „De ce sunteți tulburați? Și pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? Priviți mâinile Mele și picioarele Mele, că sunt Eu Însumi; atingeți-Mă și vedeți, pentru că un duh n-are carne și oase, după cum Mă vedeți pe Mine că am“.

Luca 24.38,39

Noul Testament pe scurt (3) – Luca

Luca înseamnă „lumină“, iar el a fost singurul om provenit dintre națiuni care a fost folosit pentru a scrie cărți din Scriptură. În Evanghelia sa, Hristos este prezentat ca Fiu al Omului și sunt scoase în relief realitatea și perfecțiunea umanității Sale. În această Evanghelie găsim vestirea și descrierea nașterii Domnului, precum și felul în care El creștea în înțelepciune și în statură. De asemenea, găsim accesibilitatea și interesul Său pentru oameni, dorința Lui de a mânca împreună cu ucenicii Săi, cuvintele Sale de iertare rostite pe cruce, demonstrarea față de ucenici a realității trupului Său de înviere și înălțarea Sa în trup la ceruri.

Dacă autoritatea este ilustrată în Evanghelia lui Matei, iar slujirea în cea a lui Marcu, aici harul este cel care strălucește în mod minunat, har manifestat nu numai către Israel, ci și către națiuni. Acest lucru se vede în mod izbitor în parabolele și în minunile Domnului Isus. Prin urmare, harul care își găsește plăcerea în a binecuvânta și în a aduce în prezența divină nu poate fi satisfăcut cu nimic mai puțin decât cu comuniunea deplină a celor credincioși cu Dumnezeu.

Acest aspect face parte din caracterul jertfei de pace și este predominant în Evanghelia după Luca, accentuând lucrarea Lui ca fiind cea care aduce împreună pe Dumnezeu și om, în pace și în înțelegere, lucrare din care Dumnezeu Își primește partea, de asemenea Preotul (Hristos), și în care închinătorii își au și ei partea lor.

L. M. Grant

SĂMÂNȚA BUNĂ

Isus deci, fiind obosit de călătorie, S-a așezat astfel lângă izvor.

Ioan 4.6

Isus – obosit de călătorie

Simțindu-Se obosit, Isus ședea lângă fântână. O asemenea oboseală arată clar că Domnul Isus era Om adevărat. El S-a dăruit fizic în slujbă pentru alții. El trebuia să străbată Samaria mergând pe jos, așa că a obosit și S-a așezat. Cu toate acestea, El era Dumnezeu! Când L-a ispitit pe Isus, Satan a citat din Biblie: „Va porunci îngerilor Săi … și Te vor purta pe mâini, ca nu cumva să-Ți lovești piciorul de vreo piatră“ (Matei 4.6; Psalmul 91.11,12). Acel cuvânt era perfect adevărat. Isus S-ar fi putut folosi de puterea Lui pentru a nu obosi, dar toate evangheliile ne arată că El era dispus să suporte oboseala, căldura, foamea și setea.

Dar cine își poate imagina apăsarea poverii morale pe care a trebuit să o poarte în tot timpul vieții Sale pe pământ, când nimeni nu L-a înțeles cu adevărat? El simțea răutatea încrâncenată și egoismul din inimile celor din jurul Lui și avea înainte momentul crucii, când urma să poarte toate păcatele noastre ca și cum ar fi fost ale Lui.

Isus S-a smerit și a devenit Om. A suferit pe pământ; a suferit toate necazurile noastre și îl înțelege și pe cel trudit și împovărat și pe infirmul care are suferințe fizice. El este Acela al Cărui duh este întristat.

„În ceea ce El Însuși a suferit, fiind ispitit, poate să-i ajute pe cei ispitiți“ (Evrei 2.18).

Citirea Bibliei: Ezra 6.13-22 · Proverbe 6.20-35

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Judecători 14:14-20; 15:1-8

În loc să-l obosească sau să-l slăbească, victoriile celui credincios îi oferă hrană şi dulceaţă spirituală. Aceasta semnifică mierea găsită în trupul leului! Dar este un secret pe care lumea nu-l poate înţelege, pentru că ea îşi găseşte propriile bucurii mai degrabă în ospeţe (v. 10). Pentru omul neîntors la Dumnezeu, acolo se află un mister: Cum poate un credincios să-şi găsească plăcerile şi hrana pentru suflet într-un loc în care el însuşi nu vede decât teroare şi moarte (puterea lui Satan desfiinţată prin moartea lui Hristos − Evrei 2.14)? Samson îşi expune ghicitoarea sa filistenilor şi aceştia, fără trădarea soţiei sale, n-ar fi putut să-i dezlege secretul. Mai târziu, socrul său nu‑şi ţine cuvântul dat (15.2). Lumea este întotdeauna înşelătoare, întotdeauna ne dezamăgeşte. Dacă ajungem, asemenea lui Samson, să ne punem încrederea în ea sau să ne amestecăm în plăcerile ei, vom cunoaşte amare decepţii.

Dumnezeu Îşi păzeşte slujitorul, păstrându-l departe de acest mariaj cu o filisteancă. Dar şi toată neliniştea şi suferinţa pe care le-a atras asupra sa ar fi fost evitate, dacă şi-ar fi ascultat părinţii; şi Dumnezeu nu l-ar fi lipsit de a‑i furniza o altă „ocazie împotriva filistenilor” (14.4).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TRECEREA DE LA EȘEC LA BIRUINȚĂ (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Astăzi, Domnul te va da în mâinile mele…” (1 Samuel 17:46)

Toți cei care au realizat ceva important în viață au trebuit să învingă obstacole. Problema majorității dintre noi nu sunt obstacolele, ci faptul că ne subestimăm.

După cum a observat și R.H. Headlee, care a spus: „Cei mai mulți oameni se desconsideră, țintesc prea jos și renunță prea repede!” Șansele ca David să-l învingă pe Goliat nu erau mari. Asta, dacă nu iei în calcul credința lui în Dumnezeu, adică exact ceea ce a contat pentru David! Ascultă cuvintele pe care I le-a adresat uriașului: „Te voi doborî și-ți voi tăia capul!” (vers. 46). În mod clar, David țintea sus. Iar când vine vorba despre ce te cheamă Dumnezeu să faci, țintește sus!

Obstacolele contează prea puțin. Faptul că vei cădea contează prea puțin. Ai căzut când ai învățat să mergi, nu-i așa? Dr. Maxwell Maltz spune: „Ești un campion în arta de a trăi, dacă îți atingi doar 65% dintre obiective!” Dacă șansele indică faptul că vei face multe greșeli în drumul tău spre biruință, așa să fie!

Atâta timp cât, în cele din urmă, vei reuși, nu asta este ce contează? Gândește-te în felul următor: Dacă la început nu reușești, dar continui să te încrezi în Dumnezeu și să încerci, El îți va veni în ajutor!

Apostolul Iacov a spus: „Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții…” (Iacov 1:12)

Iar apostolul Pavel scrie: „Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.” (Galateni 6:9)

Așadar, când crezi că Dumnezeu vrea să reușești, și perseverezi, treci de la eșec la biruință!

Single Post Navigation

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.