Mana Zilnica

24 Ianuarie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Tu îmi întinzi o masă înaintea vrăjmașilor mei; mi-ai uns capul cu untdelemn, paharul meu este plin de dă pe deasupra.

Psalmul 23.5

David, cel care a scris acest psalm, a avut multe experiențe minunate în timp ce păștea oile tatălui său, experiențe pe care Duhul lui Dumnezeu le-a folosit pentru a ilustra lecții spirituale. Motivul pentru care David a cules atâtea lecții bogate și practice din experiențele sale a fost că el a trecut prin aceste experiențe împreună cu Domnul. El a fost conștient de prezența Domnului alături de el în timpul când era singur în pășunile din Iuda, păzind oile tatălui său. Acolo a înfruntat și a omorât ursul și leul, ca să-și salveze oile. Încrederea lui era în Dumnezeu.

David a cunoscut nu doar puterea și protecția Domnului, ci și resursele Lui pentru el. Avem o imagine a lor în masa întinsă în prezența vrăjmașilor săi. Domnul Însuși le pregătește celor ai Săi o astfel de masă, manifestându-Și astfel dragostea, iar cei ai Săi se pot ospăta cu această dragoste. În Geneza 14.18 vedem cum Melhisedec a adus pâine și vin și l-a binecuvântat pe Avraam, care se întorcea de la luptă, având cu sine trofeele biruinței sale.

Capul uns cu untdelemn ne vorbește despre Duhul Sfânt trimis de Marele Biruitor, de Capul nostru înviat din ceruri. De acolo toarnă El acum toate binecuvântările spirituale asupra celor ai Săi. Savurarea acestor binecuvântări la masa Lui umple inima de bucurie și de laudă. „Paharul meu este plin de dă pe deasupra.“ Când o inimă este plină de Hristos, ea dă pe afară, fiindcă din plinătatea inimii vorbește gura – „În fiecare zi Te voi binecuvânta și voi lăuda Numele Tău în vecii vecilor. Mare este Domnul și foarte vrednic de laudă și măreția Sa este nepătrunsă. Generație către generație va lăuda lucrările Tale și va istorisi faptele Tale puternice. Voi vorbi de glorioasa splendoare a măreției Tale și de faptele Tale minunate“ (Psalmul 145.2-5).

J. Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Și noi eram altădată fără minte, neascultători, rătăciți, robiți diferitelor pofte și plăceri, trăind în răutate și în invidie, vrednici de a fi urâți și urându-ne unii pe alții. Dar, când s-a arătat bunătatea și dragostea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, El ne-a mântuit … potrivit îndurării Lui.

Tit 3.3-5

Robert Moffat

Misionarul scoțian Robert Moffat (1795-1883), socrul lui David Livingstone, a lucrat timp de 50 de ani în Africa de Sud, începând din anul 1816, în mijlocul triburilor Basotho, de-a lungul fluviului Orange. Populațiile locale îl respectau pe Moffat datorită dibăciei lui într-ale grădinăritului, ale tâmplăriei și ale fierăriei. Principala sa preocupare însă a fost aceea de a le aduce mesajul lui Isus Hristos. În acest scop, el a tradus în dialectul lor Biblia și Călătoria Creștinului (o carte ilustrând viața de credință, scrisă de John Bunyan, concepută sub forma unei alegorii; este considerată a doua cea mai citită carte după Sfânta Scriptură, descriind călătoria pelerinului spre Cetatea Sfântă).

Într-o zi, un membru al tribului a venit la Moffat și l-a întrebat: „Învățătorule, nu-i așa că oamenii care au scris Noul Testament cunosc tribul nostru? Am discutat despre aceasta între noi, în satele noastre, și mulți oameni cred același lucru“. — „Ce vă face să credeți asta?“, a întrebat Moffat. — „Ei bine, noi suntem siguri că ei ne cunosc, pentru că tot răul din inimile noastre este pus în această carte“. În acel timp, mulți localnici au fost convinși nu numai prin prezentarea clară și adevărată a Cuvântului lui Dumnezeu cu privire la starea lor personală, ci și prin mesajul plin de iubire al Dumnezeului Salvator găsit de ei prin citirea Cuvântului. Prin credința în Hristos, viața lor a fost transformată.

Citirea Bibliei: Ezra 5.6-17 · Proverbe 6.1-11

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Judecători 13:11-25

Nu celor puternici din Israel Îşi face Domnul cunoscut gândurile cu privire la eliberarea poporului Său, ci la doi sărmani israeliţi din Dan, cea mai slabă dintre seminţii (1.34).

Cui îi descoperă Dumnezeu astăzi planul Său de salvare şi pe Salvatorul pe care L-a oferit? Copilaşilor şi celor care le seamănă acestora în simplitatea credinţei (Matei 11.25).

În momentul acestei a doua vizite a Îngerului remarcăm arderea-de-tot, darul de mâncare, stânca, deopotrivă imagini ale lui Hristos, care nouă ne sunt familiare. Dar ce este cu Îngerul, cine este El, care-I este numele? Manoah, cel care dorise cu înfocare să-L cunoască personal, nu doar prin intermedierea soţiei, obţine acest singur răspuns: „Numele Meu? … El este minunat” (v. 18).

Pentru ca noi să-L recunoaştem, nu-I este necesar să ne spună mai mult. Să ne deschidem Bibliile la Isaia 9.6: <Îl vor numi: „Minunat”>. Şi, pentru că este minunat, El nu poate lucra decât „un lucru minunat”, prin care noi Îl şi recunoaştem. Îngerul care Se suie aici „în flacăra altarului” şi Isus care, având lucrarea încheiată, „după ce le-a vorbit, a fost înălţat la cer” (Marcu 16.19), sunt una şi aceeaşi Persoană.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CREDE CĂ DUMNEZEU VA FACE LUCRURI MAI MARI! | Fundația S.E.E.R. România

„Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi…” (Filipeni 1:6)

Mulți dintre noi au vise îndrăznețe, dar le este atât de frică de eșec, încât nici măcar nu încearcă să le concretizeze. Nu-și pot imagina cum s-ar putea întâmpla, așa că nu fac nimic în acest sens!

Dar iată o provocare: nu-ți mai face griji cu privire la rezultat! Nu este responsabilitatea ta, ci a lui Dumnezeu. Biblia spune că: „Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos”.

Trebuie pur și simplu să acționezi în consecință. Nu trebuie să fie neaparat ceva mare, probabil că va fi ceva mic, dar tot ce este mare a fost la început mic! Dacă faci însă lucrurile mici ca și cum ar fi lucruri mari, Dumnezeu le va binecuvânta și le va folosi.

A.W. Tozer a spus: „O viziune măruntă despre Dumnezeu este cauza a o sută de lucruri rele mai mici. O viziune înaltă despre Dumnezeu este soluția la zece mii de probleme temporare!” Să ne uităm la modul în care s-a rugat apostolul Pavel pentru credincioșii din Efes: „să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui!” (Efeseni 1:18-19)

Așa-i că noi nu ne putem imagina ce poate să facă Dumnezeu? Iar asta înseamnă că nu ne putem imagina nici de ce-am fi noi în stare să facem dacă I-am da lui Dumnezeu controlul asupra vieții noastre. Puterea Lui inițiază o reacție în lanț. Și cu puterea Sa care lucrează în noi, putem realiza tot ceea ce ne-a chemat El să facem!