6 Iulie 2024
Suntem deci ambasadori pentru Hristos.
2 Corinteni 5.20
Niciun om nu este prea rău pentru a veni la Hristos. Dacă vrăjmașul sufletelor noastre nu ne poate opri să venim la Hristos înșelându-ne cu ideea că suntem suficient de buni pentru Dumnezeu fără Hristos, el va încerca să ne facă să credem că suntem prea răi ca să fim mântuiți. Așa ceva însă este imposibil, fiindcă „Hristos a venit în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoși, dintre care“, spune Pavel, „eu sunt cel dintâi“ (1 Timotei 1.15).
Cu siguranță, de vreme ce a fost mântuit cel dintâi dintre păcătoși, nimeni nu trebuie să dispere. „Unde păcatul s-a înmulțit, harul s-a înmulțit și mai mult“ (Romani 5.20). Dumnezeu Își găsește plăcerea în a-Și manifesta harul față de cei mai josnici și mai răi oameni, la fel ca și față de cei care s-au fălit cu dreptatea lor, dar care au înțeles că această dreptate nu este decât ca o haină mânjită înaintea Lui (Isaia 64.6). Nu există un mod mai eficace de a-i influența pe alții, decât mărturia personală a unuia care a fost el însuși mântuit. Teoria, oricât de adevărată ar fi, nu este suficientă. Trebuie să existe o experimentare personală a harului mântuitor în viața aceluia care dorește să câștige suflete. A putea spune: «El m-a mântuit pe mine» oferă putere mesajului și produce siguranță în inimile ascultătorilor, care realizează că vorbitorul dă mărturie despre ceea ce el însuși a experimentat.
Saul din Tars persecuta Adunarea lui Dumnezeu, însă chiar și atunci inima lui Dumnezeu era îndreptată către el, așteptând momentul când harul Său avea să-i fie descoperit, iar Saul – prigonitorul avea să fie schimbat în Pavel – ambasadorul pentru Hristos. Harul a fost cel care a produs schimbarea măreață din Saul și tot harul i-a dat puterea de a merge și a predica evanghelia. Există mulți predicatori de meserie astăzi, însă a face din evanghelie doar o meserie este o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Slujitorii Lui trebuie să fie motivați de dragostea lui Hristos. Aceasta era motivația lui Pavel.
H. A. Ironside
Duhul a venit peste Amasai, unul dintre căpitanii de seamă, și a zis: „Suntem ai tăi, David, și cu tine, fiul lui Isai!“.
1 Cronici 12.18
Predare totală
Pentru a ilustra ce înseamnă o predare totală în brațele Domnului Isus, evanghelistul C. H. Spurgeon a folosit următorul exemplu: Trei băieți voiau să se scalde într-un râu, a cărui apă era destul de rece. Primul, de îndată ce și-a pus talpa piciorului în apă, a și țipat: „Oh, ce rece este apa!“. Cel de-al doilea a intrat încet, pas cu pas, întâi până la genunchi, apoi până la șolduri, însă acolo s-a oprit clănțănind din dinți, neîndrăznind să meargă mai departe. Cel de-al treilea a procedat altfel: a sărit în apă și apoi a înotat cu mișcări puternice. Râzând le-a strigat prietenilor săi: „Ce frumos este! Haideți și voi!“.
Spurgeon și-a provocat ascultătorii la o dăruire consecventă față de Domnul, spunându-le: „Fiți credincioși din tălpi până-n creștet! Slujiți-I Domnului cu toată ființa! Dăruiți-vă Lui în întregime! Și veți putea exclama cu toată convingerea: Ce frumos, Doamne Isuse!“.
Viața pe care o avem este o ocazie unică de a trăi într-o dăruire deplină față de Domnul nostru. De ce simțim uneori atât de puțină bucurie pe urmele pașilor Lui? Nu cumva pentru că atât de multe alte lucruri au prioritate în viață și noi Îl urmăm și Îi slujim doar cu jumătate de inimă? Versetul de astăzi a fost mottoul bărbaților care s-au pus cu totul la dispoziția lui David. Acesta poate deveni și deviza noastră: „Suntem ai Tăi, Doamne Isuse, și pentru Tine vrem să trăim!“.
Într-o astfel de ucenicie trăită cu consecvență, vom spune și noi: „Ce frumos, Doamne Isuse!“.
Citirea Bibliei: 2 Samuel 8.1-18 · 1 Tesaloniceni 3.6-13
de Jean Koechlin
Levitic 16:1-14
Aaron primeşte în acest moment instrucţiuni pentru marea zi a Ispăşirii (vedeţi 23.27). La această scenă se referă cap. 9 din Evrei (citiţi v. 7, 12, 25). O dată pe an, după ce aducea o jertfă pentru el însuşi, marele preot aducea o jertfă pentru toate păcatele poporului comise în timpul anului. Apoi ducea sângele jertfei dincolo de perdeaua dinăuntru, pe capacul ispăşirii, al cărui nume se explică în felul acesta. Sângele care făcea „ispăşire pentru suflet“ (17.11 sf.) era adus aici. Dumnezeu putea să-Şi privească poporul în mod favorabil. Acesta nu însemna că sângele unui ţap ar fi putut şterge măcar unul din păcatele comise de popor în timpul anului. Însă anticipat el vorbea înaintea lui Dumnezeu de sângele preţios al Mielului Său.
Contrar cu ceea ce am fi gândit, Aaron nu se înfăţişa înaintea Domnului în veşmintele sale impunătoare. El dezbrăca toată gloria în faţa celei a lui Dumnezeu şi se prezenta acolo numai îmbrăcat în in subţire, simbol al îndreptăţirii practice (v. 4; Apocalipsa 19.8).
Mirosul plăcut al tămâiei îl însoţea pe Aaron dincolo de perdea, aşa cum şi Hristos a intrat în Locul Preasfânt, oferind lui Dumnezeu plinătatea parfumului tuturor excelenţelor gloriilor Sale.
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CUM SĂ OBȚII MAXIMUM DIN BIBLIE (1) | Fundația S.E.E.R. România
„…Vei umbla după ea ca după o comoară…” (Proverbele 2:4)
Când te gândești la studierea Scripturii, este ca și cum ai căuta aur sau argint, iar acest lucru implică următorii pași:
1) Trebuie să cauți. Înțeleptul Solomon scrie: „dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înţelege… şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.” (Proverbele 2:4-5). Simplul fapt de a intra într-o mină și de a arunca o privire în jur nu va fi suficient. Dacă vrei să obții aurul sau argintul, trebuie să îl cauți. Orice miner te va informa că nu aurul te lovește pe tine, ci tu lovești aurul. Scopul acestui devoțional nu este de a înlocui citirea regulată a Bibliei, ci de a-ți deschide apetitul spiritual pentru aceasta! Potrivit grupului Barna Research, doar 9% dintre creștini citesc Biblia în fiecare zi. Întrebarea este: tu ești unul dintre ei?
2) Trebuie să sapi. Duhul lui Dumnezeu din tine îți vorbește în timp ce citești Cuvântul Său. Se povestește că unui om îi plăcea să studieze Biblia. De fiecare dată când ajungea la ceva ce nu înțelegea, imediat se gândea la prietenul său Charlie. Acesta era un student eminent al Bibliei, care pur și simplu părea să radieze de înțelepciune biblică. Așa că, ori de câte ori se confrunta cu o nelămurire biblică, acest om se ducea la prietenul său Charlie și îl întreba: „Ce înseamnă acest verset? Ce încearcă Dumnezeu să spună aici?” Într-o zi, în timp ce citea, Duhul Sfânt i-a șoptit: „De ce nu Mă întrebi pe Mine? Eu sunt cel care îl învață pe Charlie!” Așadar, așteaptă ca Dumnezeu să-ți vorbească în timp ce citești Cuvântul Său, și El o va face!
Mana Zilnica 