6 Februarie 2023
DOMNUL ESTE APROAPE
Și i-a venit o scrisoare de la profetul Ilie, zicând: „Așa zice Domnul Dumnezeul lui David, tatăl tău: Pentru că n-ai umblat în căile lui Iosafat, tatăl tău, și în căile lui Asa, împăratul lui Iuda, ci ai umblat în căile împăraților lui Israel și ai făcut pe Iuda și pe locuitorii Ierusalimului să curvească după curviile casei lui Ahab și ai ucis pe frații tăi, casa tatălui tău, care erau mai buni decât tine, iată, Domnul va lovi cu o mare plagă pe poporul tău și pe fiii tăi și pe soțiile tale și toată averea ta; și pe tine însuți, cu o boală grea, cu o boală de măruntaie, până când, din cauza bolii, îți vor ieși măruntaiele afară din tine, zi după zi”.
2 Cronici 21.12-15
Lecții din viața lui Ioram (3) – Ce seamănă omul aceea va secera
Ioram văzuse viața tatălui său și, cu siguranță, cunoștea bine și viața bunicului său, Asa. Și acesta din urmă ajunsese să fie disciplinat de Domnul, fără rezultat. Citim că Ioram avea ca soție pe o fiică a lui Ahab, iar acest lucru este cu siguranță menționat pentru a ne sublinia faptul că ea n-a fost un ajutor pentru el în facerea binelui, ci dimpotrivă (2 Cronici 22.3). Ce lecție solemnă cu privire la necesitatea de a ne căsători în Domnul și de a nu ne înjuga la un jug nepotrivit (2 Corinteni 6.14)!
Judecata lui Dumnezeu a fost rostită împotriva lui Ioram din cauză că nu s-a întors de la căile lui rele, din cauză că i-a omorât pe frații săi și din cauză că a dus poporul în idolatrie. Dacă s-ar fi pocăit după aceste cuvinte solemne, ar fi primit îndurare. Acum însă venise timpul să secere ceea ce semănase. „Nu vă înșelați; Dumnezeu nu se lasă batjocorit, pentru că ce seamănă omul, aceea va și secera” (Galateni 6.7). Aceasta este cârmuirea lui Dumnezeu. Mai devreme sau mai târziu vom secera ceea ce am semănat.
Aceasta este de asemenea o serioasă avertizare pentru cei care trăiesc în păcat. Culegem roadele acțiunilor noastre începând din această viață, însă vine o zi când toate lucrurile vor fi aduse sub judecata perfect de dreaptă a lui Dumnezeu. Pentru cel credincios, aceasta va avea loc la „scaunul de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să primească potrivit cu ce a făcut, în trup, fie bine, fie rău” (2 Corinteni 5.10). Însă pentru cei care sunt încă în păcatele lor, judecata va avea loc la tronul mare și alb, pentru condamnarea veșnică. Astăzi este ziua când ei pot veni la Hristos și pot primi iertarea de păcate.
A. Leclerc
Darul harului lui Dumnezeu este viața veșnică în Hristos Isus, Domnul nostru.
Romani 6.23
Darul lui Dumnezeu
Oamenii sunt din fire buni comercianți. Ei cumpără și vând, dorind să obțină un câștig. Reclamele și ofertele, pe care le găsim săptămânal în cutia poștală, arată că fiecare dorește să vândă celuilalt ceva. Nimeni nu dorește să ne dăruiască ceva. Dumnezeu însă oferă, fără să ceară altceva în schimb de la noi, decât încrederea în El. Dumnezeu oferă, pentru că este Dumnezeul dragostei, iar El nu pretinde nimic de la noi, pentru că nu avem nimic să-I oferim ce ar putea accepta El. Toate gândurile, cuvintele și faptele noastre poartă amprenta păcatului.
Care sunt darurile lui Dumnezeu pentru noi? Unul dintre ele este Cuvântul lui Dumnezeu. În acest document scris, Dumnezeu ne spune cine este și ce a făcut El. De asemenea, Biblia răspunde la întrebările noastre despre Dumnezeu.
Apoi ni L-a dat pe Fiul Său. Nu există un alt dar mai mare decât acesta. Numai Isus Hristos putea ispăși păcatele. Dumnezeu a pus toată greutatea judecății, care trebuia să ne lovească pe noi, asupra Mântuitorului.
El ne oferă viața veșnică. Dar, atenție! Acest dar, pe care Dumnezeu îl oferă tuturor oamenilor, este doar pentru cei care îl acceptă prin credință. „Cine crede în Fiul are viața veșnică” (Ioan 3.36).
Iar cei care nu cred?
„Cine n-ascultă de Fiul nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el” (Ioan 3.36).
Citirea Bibliei: Exod 21.7-36 · Luca 8.49-56
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
PĂZEȘTE-ȚI MINTEA! (1) – Fundația S.E.E.R. România
„Orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.” (2 Corinteni 10:5)
Dacă te-ai trezi cu un hoț la ușa ta, l-ai invita înăuntru? Nu, ai suna la poliție ca să-l aresteze.
Asta trebuie să faci și atunci când gânduri nepotrivite îți invadează mintea! Să le faci roabe – înainte ca ele să te facă rob! Și trebuie s-o faci în clipa în care primul gând de felul acesta încearcă să pătrundă în mintea ta. Când alimentezi un gând, îi dai putere și el te va acapara.
Biblia spune: „Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.” (Iacov 4:7). De unul singur, nu vei avea puterea necesară pentru a te împotrivi lui Satan, așa că nu încerca! Dar când Îl chemi pe Dumnezeu și îți supui voința, vei fi mai mult decât biruitor asupra lui Satan. Tu vei fi cel care decide cine îți controlează mintea: „Umblarea după lucrurile firii pământeşti, este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace.” (Romani 8:6).
Când un gând tot revine în mintea ta, întreabă-te: „În ce direcție mă duce acest gând? Spre moarte spirituală sau spre „viață și pace”?” Gândește-te: nu-ți cumperi asigurare de locuință după ce furtuna ți-a pus casa la pământ. Dacă ești înțelept, o faci înainte să vină furtuna. Așadar, în loc să păcătuiești și să spui: „Nu voi putea fi altfel!”, privește în urmă și întreabă-te: „Care a fost gândul din mintea mea care m-a dus la păcat? Am stat eu în compania nepotrivită, în locul nepotrivit sau m-am gândit la lucruri nepotrivite? Am citit eu Cuvântul lui Dumnezeu și m-am rugat regulat? Mi-am zidit eu viața în jurul oamenilor care mă întăresc?”
Monitorizarea gândirii tale îți va aduce mari câștiguri! Așa că, păzește-ți mintea!
de Jean Koechlin
Psalmul 119:137-160
Dreptatea lui Dumnezeu, nota dominantă a versetelor 137-144, nu este nicidecum un subiect de spaimă pentru cel care se teme de Domnul, care umblă în lumina Sa şi care, de asemenea, cunoaşte bunătatea Sa (v. 149, 159). Într-o lume nedreaptă, credinciosul îşi găseşte plăcerea să celebreze această dreptate a lui Dumnezeu care, ca şi bunătatea Sa, rămâne pentru totdeauna (v. 142, 144).
„Cuvântul Tău este foarte încercat” (v. 140). „Cu cât îl puneţi mai mult la probă”, a spus cineva (precum aurul în cuptor), „cu atât el îşi arată mai mult puritatea”.
Versetul 145 şi cele care urmează exprimă totala dependenţă a celui credincios. „Fă-mă să trăiesc”, cere el aici în patru rânduri (v. 149, 154, 156, 159; vezi şi v. 25, 40, 88, 107). Dumnezeu este Acela care dă viaţa şi tot El este şi Cel care o păstrează şi o întreţine. Această rugăciune priveşte însă în primul rând sufletul celui răscumpărat. „Fă-mă să trăiesc după Cuvântul Tău”. Pentru că „omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4.4; Deuteronom 8.3).
Să reţinem bine versetul 160: „Tot Cuvântul Tău (sau Suma Cuvântului Tău) este adevăr”! Biblia nu se constituie ca un ansamblu de adevăruri din care fiecare alege ce îi convine. Ea formează un tot inseparabil pe care îl primim sau îl respingem; este în întregime Adevărul (Ioan 17.17).
Mana Zilnica 