Mana Zilnica

Mana Zilnica

4 Septembrie 2017

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Și a fost că, pe când se despărțeau de El, Petru I-a zis lui Isus: „Stăpâne, este bine ca noi să fim aici și să facem trei corturi: unul pentru Tine și unul pentru Moise și unul pentru Ilie”, neștiind ce spune.
Luca 9.33

Simon Petru – Eroarea sa

Simon Petru a fost numit „fericit” de către Domnul Isus, pentru mărturisirea sa: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu” (Matei 16.16-18). Totuși, impulsivitatea lui Petru, lipsa de autocunoaștere și ignoranța cu privire la scopurile lui Dumnezeu l-au făcut să greșească de multe ori.

La scurt timp după mărturisirea sa, Simon L-a mustrat pe Domnul, atunci când Acesta a vorbit despre moartea Sa pe cruce (Matei 16.21-23). Hristos l-a mustrat, numindu-l „o piatră de poticnire”. Cât de scurt a fost drumul de la „o piatră fericită” la „o piatră de poticnire”! Acest incident a fost doar un precursor al incidentelor care aveau să urmeze.

Când Petru, Iacov și Ioan au fost pe „muntele cel sfânt”, ei au avut privilegiul de a vedea o imagine a gloriei mileniale a lui Hristos, însă Petru a înțeles semnificația acestui eveniment mult mai târziu. Reacția lui imediată a fost să facă un comentariu cu totul eronat. El a sugerat să se construiască trei corturi, unul pentru Domnul, unul pentru Moise și unul pentru Ilie. Simon a făcut eroarea de a-L pune pe Domnul pe aceeași treaptă cu Moise și cu Ilie. Cu alte cuvinte, el a spus: «Doamne, ar trebui să fii impresionat că ești în prezența unor oameni atât de venerați și de prețuiți, precum Moise și Ilie. Este o mare onoare pentru Tine». Cel care spusese mai înainte: „Tu ești Fiul Dumnezeului celui viu”, Îl punea acum pe Domnul Isus pe aceeași treaptă cu acești oameni onorabili, însă supuși căderii. Tatăl însă îl corectează îndată prin declarația Sa. Cât de des vorbim și noi cu nebăgare de seamă, însă cât de grav este când vorbirea noastră greșită afectează gloria Domnului Isus!

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

Își taie cedri, goruni și stejari … Copacii aceștia slujesc omului pentru ars, el îi ia și se încălzește cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, și tot din ei face și un dumnezeu căruia i se închină, își face din ei un idol și îngenunchează înaintea lui!
Isaia 44.14-15

Statueta

O familie din insula Madagascar a dat comandă unui meșter să le confecționeze o statuetă la care să se închine. La termenul stabilit au mers la meșter să ia statueta, dar acesta nu se apucase de lucru. Meșterul a luat imediat o creangă dintr-un copac și până oaspeții au stat la masă, el a cioplit statueta. Resturile de lemn le-a pus pe foc. Cei doi au plătit statueta și au plecat acasă. După scurt timp au fost vizitați de un creștin care le-a citit din Biblie versetele de astăzi. Descrierea atât de potrivită cu ceea ce au văzut ei la meșter când le-a făcut statueta a uimit-o pe femeie. Ea s-a lăsat convinsă de adevărul Bibliei și a aruncat zeitatea fără nicio valoare în foc și a devenit o creștină credincioasă Mântuitorului ei. Aceasta a însemnat pentru ea dispreț și suferințe, dar pentru femeie a devenit clar că adevărul Evangheliei are întâietate față de acei idoli ai religiei moștenite.

Iată un exemplu care trebuie să dea de gândit fiecărui închinător creștin și să se întrebe: să mă închin înaintea unei bucăți de lemn sau nu? Dumnezeu dorește ca închinarea noastră să fie în duh și adevăr potrivit cerințelor Sale exprimate în Biblie.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNVATĂ SĂ TE ÎNCURAJEZI SINGUR

„David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul” (1 Samuel 30:6)

     David tocmai a câștigat o serie de victorii militare spectaculoase. Însă când s-a întors de pe câmpul de luptă, găsindu-și casa distrusă de amaleciți și familia luată prizonieră, inima i s-a frânt. El și oamenii săi au căzut la pământ și au plâns până nu au mai avut lacrimi. Însă el nu a rămas la pământ. „David a întrebat pe Domnul: „Să urmăresc oastea aceasta? O voi ajunge?” Domnul i-a răspuns: „Urmăreşte-o, căci o vei ajunge şi vei izbăvi totul.” (v. 8). Auto-încurajarea lui David, bazată pe călăuzirea lui Dumnezeu, l-a condus spre următoarea victorie.

Este o lecție importantă și pentru noi. Trebuie să învățăm cum să vorbim cu noi înșine, cum să invocăm promisiunile lui Dumnezeu și cum să ne rugăm pentru noi înșine. Iată și o promisiune din Psalmi pe care ne putem baza: „Seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia” (Psalmul 30:5). Bucuria ta va reveni. Dumnezeu a promis așa! Deci, uită-te în oglindă astăzi și declară: „Și asta va trece. Ce nu mă distruge mă face mai puternic. Între timp, voi lăsa ca situația aceasta să mă apropie mai mult de Tine, Doamne.” Începe să te încurajezi singur!

Cele mai aprigi lupte aduc cele mai mari victorii. Slăbiciunile tale pot deveni surse ale unor calități pe care nu știai că le ai. Amintindu-și de cele mai dificile clipe din viața sa, Iosif a spus: „Dumnezeu a schimbat răul în bine” (Geneza 50:20). El face la fel și astăzi! Nu ceilalți îți controlează destinul, ci Dumnezeu și El nu este ca oamenii. El îți poate transforma durerea în câștig, iar cicatricile în binecuvântări.

Regăsește-te, restabilește-ți prioritățile și hotărăște-te să mergi înainte.

Cuvântul pentru tine astăzi este: Învață să te încurajezi singur.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

Fapte 6:1-15

Tabloul armonios din capitolele 2:42 şi 4:32 este deja umbrit. Un murmur (o reclamaţie pe care nu îndrăznim să o formulăm cu glas tare) se înalţă din mijlocul ucenicilor. Să veghem încât să facem să tacă în noi astfel de murmure de nemulţumire sau de invidie, pentru că, prin ele, nimicitorul vrea să tulbure comuniunea copiilor lui Dumnezeu (citiţi 1 Corinteni 10:10).

Pentru a îndrepta lucrurile ajunse în această stare, sunt aleşi slujitori. Noi nu ne-am fi gândit că, până şi pentru a sluji la mese, se cuvine să fim plini de Duh Sfânt (v. 3). Şi totuşi, aceasta este starea normală a creştinului şi ea ar putea fi şi a noastră, dacă o dorim. Însă nu aşa cum cred unii, cerând ca Duhul Sfânt să mai vină o dată, pentru că El este deja în cel credincios, ci lăsându-L în deplină libertate în tot templul inimii noastre.

În special la Ştefan, Duhul străluceşte sub trei caractere: de putere, de dragoste şi de chibzuinţă (sau de înţelepciune: v. 8 şi 10; comp. cu 2 Timotei 1:7). Lucrările (v. 8) şi cuvintele (v. 10) acestui om al lui Dumnezeu închid gura vrăjmaşilor lui, care nu pot face altceva decât să tocmească martori mincinoşi împotriva lui (comp. cu Matei 26:59). Faţa lui însă străluceşte deja de o frumuseţe cerească (v. 15).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: