Mana Zilnica

Mana Zilnica

14 August 2017

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

Doamne, pleacă de la mine, pentru că sunt un om păcătos!
Luca 5.8

Simon Petru – Consacrarea sa

Domnul Isus deja îi chemase pe ucenicii Săi să-și lase năvoadele și să-L urmeze (Marcu 1.16-19). Venise acum timpul ca ei să părăsească total meseria lor și să meargă după Hristos. Însă, înainte ca acest lucru să se poată întâmpla, trebuia făcută o lucrare mai adâncă de consacrare în inimile lor, în special în cea a lui Simon Petru, care era un fel de conducător al lor.

Domnul Isus folosise corabia lui Simon Petru pentru a vorbi mulțimilor, iar după aceea i-a spus să iasă în larg, pentru pescuire (versetul 4). Nedumerirea lui Petru este de înțeles, căci ei se trudiseră toată noaptea și nu prinseseră nimic. De ce s-ar fi așteptat să prindă ceva în căldura zilei, când peștii se retrăgeau la fundul apei? În plus, Simon și tovarășii săi erau obosiți și înfometați; voiau probabil să meargă acasă și să se odihnească. Totuși, Petru a făcut așa cum i-a cerut Domnul. Imediat, năvoadele lor s-au umplut și stăteau să se rupă.

Această pescuire a constituit o revelație pentru Simon Petru. El și-a dat seama că Hristos avea putere asupra creației. Probabil că i-au răsunat în minte cuvintele Psalmului 8: „Ai pus toate sub picioarele lui … peștii mării și tot ce străbate cărările mărilor”. Domnul Isus, care putea vedea adâncul mării, putea vedea și în adâncimile inimii lui Petru. Conștient că se afla în prezența unei Persoane divine, el și-a dat seama de nevrednicia sa, precum profetul Isaia, care a avut o experiență similară și care a strigat: „Sunt un om cu buze necurate” (Isaia 6.5). Sau precum Iov, care, având revelația puterii creatoare a lui Dumnezeu, n-a putut decât să mărturisească: „Iată, eu nu sunt nimic” (Iov 40.4). Toți aceștia au avut în comun faptul că au văzut gloria lui Hristos. La fel cum Isaia a fost gata după aceea să predice, iar Iov a fost gata să se roage pentru prietenii săi, la fel, Simon Petru era gata acum să-și părăsească năvoadele și să-L urmeze pe Domnul.

B Reynolds

SĂMÂNȚA BUNĂ

Uitați-vă cu băgare de seamă la cele ce s-au petrecut până în ziua de azi …
Hagai 2.18

Cartea care te înțelege

Emile Cailliet a fost un filozof francez, care a emigrat în America și a devenit profesor la Princeton Theological Seminary din New Jersey. În tinerețe nu a demonstrat nici cel mai mic interes față de lucrurile spirituale. Dar în timpul Primului Război Mondial, înrolat fiind în armată, s-a pomenit meditând la lipsurile concepției lui despre lume și viață. Îi veneau în minte, asemenea unui torent de nestăvilit, aceleași întrebări pe care și le-a pus și Levin, eroul lui Tolstoi din Anna Karenina, când stătea lângă patul în care zăcea fratele lui muribund: Cum a apărut viața pe pământ? De unde am venit? Care este sensul tuturor lucrurilor, dacă o fi existând vreunul? Cailliet avea să scrie mai târziu: „Întocmai ca Levin, simțeam și eu, nu doar cu mintea, ci cu întreaga mea ființă, că soarta-mi era să pier ca un nenorocit atunci când îmi va sosi ceasul”. În timpul nopților lungi în care stătea de pază în tranșee, Cailliet a început să-și dorească ceea ce avea să numească mai târziu „o carte care să mă înțeleagă”. Avea o educație aleasă, citise multe cărți, dar nu cunoștea o astfel de carte. După ce a fost rănit și lăsat să meargă acasă, s-a reîntors la studiile sale, hotărât să scrie în secret această carte pe care intenționa s-o păstreze numai pentru el.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ORARUL SĂU

„Până la vremea când s-a întâmplat ce vestise el, şi până când l-a încercat Cuvântul Domnului.” (Psalmul 105:19)

     Dumnezeu lucrează după propriul Său program. Când accepți asta, vei reuși să te bucuri acolo unde te găsești chiar acum, și să mergi acolo unde dorește El să fii. Poate că Dumnezeu nu va răspunde la toate întrebările tale, cel puțin nu așa cum ți-ar plăcea ție… Dar fii sigur că lucrează! Întrucât lucrarea pe care o face depășește priceperea ta, El nu te va deranja cu detalii pe care nu le poți gestiona. Gândește-te: dacă Dumnezeu ți-ar fi spus toate lucrurile prin care va trebui să treci pentru a ajunge acolo unde ești acum, le-ai fi putut face față? El știe cât durează și cât va fi de greu – de aceea tace.

Dacă ți-ar arăta toată viața ta dinainte, ai leșina. Câtă vreme a stat în închisoare, Iosif a descoperit că atunci când Dumnezeu îți dăruiește o viziune și când te dedici acesteia, nu există nicio clauză pe care s-o poți lăsa pe dinafară. Deci, nu mai face previziuni cu privire la viitor. Când trăiești în trecut, ajungi să te gândești „ce-ar fi fost dacă…” și când încerci să trăiești în viitor, ajungi să te întrebi „dar dacă…”

Cred că n-ai uitat vechea melodie creștină:

„Un timp de o zi, Isuse, atât este tot ce-mi doresc/

O, dă-mi Tu puteri ce-am de făcut să-nfăptuiesc/

Căci mâine nu știu, Isuse, dacă va mai fi înc-o zi/

Nu știu timpul când viața mea se va sfârși.”

Ce trebuie tu să faci? Să crezi că Dumnezeu va rezolva lucrurile pentru tine, în conformitate cu orarul Său.


SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV de Jean Koechlin

Ioan 18:1-11

După gloria pe care Miai dato Tu (cap. 17.22) urmează paharul pe care Mi la dat Tatăl săl beau (v. 11). Întro dependenţă totală, Isus le primeşte şi pe una şi pe alta din mâna Tatălui. Potrivit cu caracterul acestei evanghelii însă, aici nu avem prezentată neliniştea luptei (Luca 22.44). În gândul Fiului ascultător, lucrarea este deja încheiată (cap. 17.4).

Josnicul Iuda ştie unde să conducă gloata înarmată care trebuie săL prindă pe Domnul. Pentru că este locul celor mai intime şi mai preţioase întâlniri, la care luase parte şi el!

Cel numit cu dispreţ Isus din Nazaret, nu era altcineva decât Fiul lui Dumnezeu. În deplină cunoştinţă de ce avea să I se întâmple, El iese înaintea acestei gloate ameninţătoare, dând o probă a puterii Sale suverane careI va permite să fie recunoscut după Scripturi (Psalmul 27.2): un singur cuvânt îi aruncă la pământ pe vrăjmaşii Săi. Dar care este gândul inimii Lui în aceste clipe atât de cumplite pentru El? Din nou şi întotdeauna ucenicii Lui dragi! Lăsaţii pe aceştia să se ducă (v. 8), le porunceşte El celor care veniseră săL prindă. Până în cea din urmă clipă, Păstorul cel bun va veghea asupra oilor Sale. Acum a sosit ceasul în care Îşi va da viaţa pentru ele (cap. 10.11).

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: