10 Ianuarie 2025
DOMNUL ESTE APROAPE
Cum dorește cerbul izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu.
Psalmul 42.1,2
Însetează și sufletul nostru după prezența lui Dumnezeu? David, în psalmi, folosește deseori metafore și figuri de stil pentru a descrie felul în care sufletul său tânjea după prezența lui Dumnezeu. Această ariditate a sufletului psalmistului era mai presantă decât nevoia lui după hrană sau apă: „Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu. Când voi veni și mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?“ (Psalmul 42.2). Din Psalmul 63.1 răzbate aceeași sete mistuitoare: „Sufletul meu însetează după Tine, carnea mea tânjește după Tine, într‑un pământ sec și uscat, fără apă“.
În timpul vieții sale, David a îndurat multe dificultăți și lipsuri în pustie, așa că a știut ce înseamnă să tânjești după apă și după hrană. Însă, oricât de adânci și de puternice au fost astfel de nevoi și de dorințe în mijlocul pustiei aride, David a tânjit încă și mai mult după Dumnezeu Însuși. Îl auzim strigând: „Pentru că bunătatea Ta este mai bună decât viața, buzele mele Te vor lăuda“ (Psalmul 63.3).
Simțim și noi o astfel de dorință aprinsă pentru părtășia cu Domnul nostru? Această sete a sufletului după prezența Domnului trebuie să‑i caracterizeze pe toți copiii lui Dumnezeu. Dar ce să facem dacă nu o avem? La fel ca David în vechime, trebuie să căutăm această hrană spirituală. În Psalmul 63.1, David spune: „Pe Tine Te caut în zori de zi“. Să ne gândim bine la acest lucru: Domnul Isus dorește să căutăm prezența Lui, sfatul Lui și comuniunea cu El dis‑de‑dimineață și în fiecare zi! De aceea să ne dorim și noi să petrecem cu Domnul Isus cât mai mult timp! El nu ne va forța la aceasta… Dar ce bucurie vom gusta de fiecare dată când, căutând prezența Lui, vom sta la picioarele Lui, sorbind Cuvântul Lui!
S. Faulkner
SĂMÂNȚA BUNĂ
Căci nimeni nu poate să pună altă temelie decât cea care a fost pusă, care este Isus Hristos.
1 Corinteni 3.11
Cel mai înclinat turn
Vreme îndelungată s‑a crezut că recordul de a fi cel mai înclinat turn din lume îi aparținea Turnului din Pisa. Această faimoasă structură medievală de 56 de metri înălțime, fondată în 1173, este punctul de reper al orașului italian Pisa. Solul mult prea argilos și nisipos a făcut însă ca turnul să se încline (cu 3,97 grade).
Ulterior, acest titlu l‑a luat Turnul bisericii din Suurhusen (un sat german din Frislanda de Est, administrat de municipalitatea Hinte). Această turlă din Evul mediu târziu, cu o înălțime de 27,37 de metri, are o proeminență de 2,47 metri pe coama acoperișului, care corespunde unei înclinări de 5,19 grade. Turnul a fost construit în 1450, pe o fundație din bușteni de stejar conservați în apă timp de secole. Când însă terenul din împrejurimi a fost drenat (în secolul al XIX‑lea), nivelul pânzei freatice a scăzut și buștenii au început să putrezească. Astfel, fundația a cedat, iar turnul s‑a înclinat.
Cât de importantă este deci fundația! Apostolul Pavel vorbește despre ea în mod figurativ în versetul de astăzi. Și el are ca subiect „construirea bisericii“ – nu a vreunei clădiri, ci a Adunării vii a lui Hristos. La fel ca în cazul vieții unei persoane, și în cazul Adunării există o singură temelie potrivită și rezistentă: Însuși Isus Hristos! Iată de ce este atât de important ca Domnul Isus să nu fie trecut pe plan secundar, la marginea vieții personale sau colective. Să răspândim evanghelia Lui și să ne ținem strâns alipiți de tot ce atestă Noul Testament despre Fiul lui Dumnezeu! „Adu‑ți aminte de Isus Hristos înviat dintre morți, din sămânța lui David, după evanghelia mea“ (2 Timotei 2.8).
Citirea Bibliei: Osea 10.1-15 · Iacov 5.1-6
de Jean Koechlin
Iov 9:1-21
Bildad scoate în evidenţă fermitatea dreptăţii lui Dumnezeu şi Iov nu poate face altceva decât să fie de acord cu el. Dar imediat se naşte şi întrebarea: Cum poate omul să fie drept înaintea lui Dumnezeu? (v. 2). Este marea problemă care a frământat mulţimi de înţelepţi şi de gânditori încă de la începuturile lumii şi al cărei răspuns îl găsim nu în raţionamentele filosofilor sau ale moraliştilor, nici în lucrările de putere ale Creatorului (cu privire la care Iov dă aici câteva exemple), ci în Cuvântul lui Dumnezeu! După ce stabileşte că nu este niciunul drept, niciunul măcar, Cuvântul ne anunţă vestea bună: suntem îndreptăţiţi fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus… Şi, în acelaşi timp, aflăm că omul este îndreptăţit prin credinţă… (Romani 3.10,24,28; vezi şi Tit 3.7; 1 Corinteni 6.11; Galateni 3.24).
Începând cu v. 15, Iov îşi exprimă totala sa neputinţă. Lupta dintre Dumnezeu şi el i se pare inegală. El se consideră zdrobit de un Judecător necruţător, care îi înmulţeşte rănile fără motiv (v. 15,17). Ce tristă gândire pentru un credincios!
Prin Isus, noi avem un Tată plin de afecţiune. Fie ca nicio împrejurare, oricât de dureroasă ar fi ea, să nu ne facă să uităm acest lucru!
INCERTITUDINILE VIEȚII | Fundația S.E.E.R. România
„Căile voastre nu sunt căile Mele…” (Isaia 55:8)
Noi simțim că ceva nu este în ordine cu noi, din punct de vedere spiritual, atunci când experimentăm incertitudinea. Dar tocmai asta ne-a spus Domnul Isus că se întâmplă atunci când ne naștem din Duhul și începem să-L urmăm: „Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul, dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.” (Ioan 3:8)
Când vine vorba despre călăuzirea Duhului lui Dumnezeu, răspunsul este „nu putem explica cum”… Chiar și atunci când ți-ai dat toată silința pentru a rezolva problema, Domnul zice: „gândurile Mele nu sunt gândurile voastre şi căile voastre nu sunt căile Mele” (Isaia 55:8). Așadar, când Îl urmezi pe Dumnezeu, orice se poate întâmpla! Nu știi niciodată pe cine vei întâlni, unde vei merge sau ce vei face. Și cu cât te vei împăca mai repede cu această realitate spirituală, cu atât te vei bucura mai mult de călătorie! Să faci altfel înseamnă să ajungi la o spiritualitate egocentrică care te va face să te simți gol.
În loc să-L urmezi pe Duhul, inviți Duhul să te urmeze! În loc să servești scopurilor lui Dumnezeu, vrei ca El să servească scopurilor tale! Deși poate părea o distincție subtilă, produce rezultate net diferite! Iată alternativa care-ți stă la dispoziție:
1) Urmează calea certitudinii, care te menține în control, dar care te privează de experiența pe care ți-a pregătit-o Dumnezeu, SAU
2) Acceptă incertitudinea lui „cum” și „când”, întrebări care apar când Îl urmezi pe Dumnezeu, și încrede-te în această constatare: „Mare este credincioșia Ta…” (Plângerile lui Ieremia 3:23)
Așadar, lasă-te călăuzit de Duhul prin incertitudinile vieții!
Mana Zilnica 