Mana Zilnica

26 Septembrie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Dacă vei ieși de bunăvoie la căpeteniile împăratului Babilonului, sufletul tău va trăi și cetatea aceasta nu va fi arsă cu foc; și vei trăi, tu și casa ta.

Ieremia 38.17

Lecții din viața lui Zedechia (3) – Ascultare și mântuire

Ce cuvinte puternice! „Vei trăi, tu și casa ta.“ Pavel a folosit aceeași expresie atunci când temnicerul l-a întrebat: „Ce trebuie să fac pentru a fi mântuit?“. Răspunsul a fost simplu: „Crede în Domnul Isus Hristos și vei mântuit, tu și casa ta“ (Fapte 16.30,31). Zedechia a auzit cuvântul care îl putea scăpa pe el și casa lui. Dar ce a făcut el cu ceea ce a auzit? L-a rugat pe Ieremia să nu spună nimănui despre conversația lor!

Zedechia era împărat, avea bani și influență, însă niciunul dintre aceste lucruri nu i-a fost de folos atunci când a stat înaintea judecătorului său. Venise ziua judecății – fiii săi au fost înjunghiați în văzul său, după care lui i-au fost scoși ochii. Moartea fiilor săi a fost ultimul lucru pe care l-a văzut. Apoi și-a petrecut restul vieții în închisoare. Avea treizeci și doi de ani.

Zedechia n-a ascultat de cuvântul Domnului pentru salvarea sa și a trebuit să se înfățișeze înaintea judecătorului. Niciun om nu va putea să negocieze cu Dumnezeu în ziua judecății. Orice gură va fi închisă atunci și toți vor fi găsiți vinovați și aruncați în iazul de foc, pentru totdeauna. „Învoiește-te cu împotrivitorul tău repede, cât ești pe drum cu el, ca nu cumva împotrivitorul să te dea pe mâna judecătorului și judecătorul să te predea executorului și să fii aruncat în închisoare“ (Matei 5.25).

Prin lucrarea Sa de la cruce, Isus Hristos „a devenit, pentru toți cei care ascultă de El, autor al mântuirii eterne“ (Evrei 5.9). „Cine crede în Fiul are viață eternă; și cine nu se supune Fiului nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el“ (Ioan 3.36).

A. Leclerc

SĂMÂNȚA BUNĂ

Așadar, nu mai sunteți străini și locuitori temporari, ci sunteți împreună-cetățeni cu sfinții și [oameni] ai casei lui Dumnezeu.

Efeseni 2.19

Steven

Steven a venit în Anglia ca tânăr refugiat din Africa. El era o persoană fără țară. Presupunea că se născuse în Mozambic, însă putea să fi fost Zimbabwe. Nu și-a cunoscut tatăl niciodată, iar mama lui a murit pe când el era mic. Neavând carte de identitate, pașaport sau certificat de naștere, Steven a intrat într-o secție de poliție și a cerut să fie arestat. Ca persoană fără adăpost, închisoarea părea o variantă mai bună decât să încerce să se zbuciume fără sorți de izbândă cu un permis de rezident.

Înainte de întoarcerea noastră la Dumnezeu, și noi eram fără casă și lipsiți de orice drepturi în legătură cu relația noastră cu Dumnezeu. În Efeseni 2.12, apostolul Pavel ne descrie ca „străini, … fără speranță și fără Dumnezeu în lume“.

Apoi a venit momentul în care am putut să ne predăm lui Dumnezeu prin harul Său. Ne-am mărturisit vina, crezând că Fiul Său, Isus Hristos, a purtat pedeapsa noastră pe cruce. Cu aceasta, o mare schimbare a intervenit în viața noastră.

Am devenit, și acum suntem, „împreună-cetățeni cu sfinții“. Relația noastră cu Dumnezeu este în ordine, așa că putem sta liniștiți în prezența Lui, deoarece Îl cunoaștem pe Dumnezeu ca Tatăl nostru care ne iubește.

Citirea Bibliei: Isaia 24.14-25.12 · Fapte 28.1-15

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

2 Cronici 4:1-22

Complet îmbrăcat în aur, templul semnifică dreptatea desăvârşită şi curată. Mai mult, închi­nătorul nu se putea apropia de templu înain­te să fi trecut mai întâi pe la altarul de aramă pentru jertfe. Acest altar era pătrat, iar dimensiunile lui, „lung de douăzeci de coţi şi lat de douăzeci de coţi“, erau identice cu cele ale locului preasfânt. Altfel spus, gloriile acestui loc preasfânt cores­pund cu mă­re­ţia şi cu perfecţiunea sacrificiului reprezen­tat de altar.

Apoi este „marea turnată“, ai cărei doisprezece boi ne amintesc de lucrarea liniştită şi perse­ve­rentă a lui Hristos potrivit cu Efeseni 5.26, ca şi de stator­nicia de a Se manifesta în toate direcţiile, ca să reziste influen­ţelor externe şi să menţină curăţia. Numai după aceea sunt enumerate celelalte o­biec­te: li­ghe­nele, sfeşnicele, mesele, altarul de aur şi diferitele acce­sorii ale preoţilor, astfel încât să ne reamintească faptul că nu putem să ne bu­cu­răm de adevărurile reprezentate de aceste o­biec­te, îna­inte să fi fost curăţiţi din punct de ve­dere moral la „marea de bronz“ (Psalmul 26.6; 2 Co­rin­teni 7.1).

Cu excepţia paharului şi a pâinii de la momentul Cinei, închinătorul nou-testamental nu mai are înaintea lui nici obiecte vizibile, nici Ťtaineleť bisericeşti, nici ceremo­nialuri. În toată simplitatea, el este invitat să participe la Masa Dom­nului. Închinarea sa este în duh şi în adevăr (Ioan 4.24).

DUMNEZEU ÎȚI POATE VINDECA AMINTIRILE | Fundația S.E.E.R. România

„Eu fac… și nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute și nimănui nu-i vor mai veni în minte.” (Isaia 65:17)

Satan este numit „pârâșul”, și el va încerca să te țină concentrat asupra păcatelor din trecutul tău. El te poate răni în fiecare zi dacă nu accepți iertarea lui Dumnezeu, nu te ierți pe tine însuți și nu mergi înainte. La cruce, Domnul Isus ți-a purtat păcatul și rușinea, dar Satan vrea să continui să le porți. Așadar, unde poți găsi un răspuns?

În Scriptură. Ia aminte la versetele care urmează:

1) „Căci iată, Eu fac ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.” (Isaia 65:17). Poate vei spune: „Dar asta este în viitor…” Adevărat. Dar Biblia spune că am „gustat… puterile veacului viitor…” (Evrei 6:5) și că viețile noastre pot fi ca „zilele cerurilor deasupra pământului” (Deuteronomul 11:21)!

2) „Nu vă mai gândiţi la ce a fost mai înainte şi nu vă mai uitaţi la cele vechi! Iată, voi face ceva nou şi-i gata să se întâmple. Să nu-l cunoaşteţi voi oare? Voi face un drum prin pustie şi râuri în locuri secetoase.” (Isaia 43:18-19); 3) „Nu te teme, căci nu vei rămâne de ruşine; nu roşi, căci nu vei fi acoperită de ruşine, ci vei uita şi ruşinea tinereţii tale…” (Isaia 54:4).

Acum, tu ai putea spune: „Nu mă pot abține să nu-mi amintesc!” Ba da, poți! Pavel a ucis și a întemnițat creștini înainte de a deveni apostol, și a scrie: „fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.” (Filipeni 3:13-14)

Așadar, Dumnezeu îți poate vindeca amintirile, deci lasă vindecarea să înceapă!