Mana Zilnica

11 Februarie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Voi înșivă, ca niște pietre vii, sunteți zidiți o casă spirituală.

1 Petru 2.5

În acest verset, credincioșii sunt priviți ca niște pietre vii în relație cu Hristos, care este „Piatra vie“; în această calitate, ei constituie o casă spirituală. Scriind credincioșilor dintre iudei, apostolul face în mod constant aluzie la lucrurile materiale cu care poporul Israel era în relație. El arată că ceea ce era material prefigura ceea ce este spiritual; și că, deși cele materiale trecuseră, din cauza ruinei lui Israel, realitatea spirituală rămânea. Din primul capitol aflăm că moștenirea pământească a lui Israel în țară fusese pierdută, dar că, în creștinism, credincioșii au o moștenire păstrată în ceruri. În al doilea capitol ni se spune că, în ciuda punerii deoparte a templului material de la Ierusalim, Dumnezeu are totuși o casă spirituală compusă din pietre vii, unde „jertfe spirituale“ sunt aduse de „o preoție sfântă“.

Odinioară, Israel se deosebea de toate națiunile prin prezența casei lui Dumnezeu în mijlocul lor. Acolo locuia Dumnezeu. Din această casă trebuia să se înalțe lauda către Dumnezeu, iar mărturia să se răspândească în lume. Această locuință era materială – „locuri sfinte făcute de mâini“ (Evrei 9.24). Oamenii, știm aceasta, au stricat templul, transformând casa de rugăciune într-un loc de negoț și într-o peșteră de tâlhari. Casa pe care Isus o numea casa Tatălui Său a devenit casa Israelului decăzut și, de aceea, Dumnezeu a părăsit-o, lăsând-o pustie, ca să fie dărâmată de națiuni și să nu rămână piatră pe piatră (Matei 23.38; 24.2).

Cu toate acestea, răutatea și ruina omului nu puteau face să eșueze planul lui Dumnezeu. Hristos, pe pământ, a fost templul lui Dumnezeu, Cel în care locuia Dumnezeu, în care a fost glorificat Dumnezeu și prin care Dumnezeu, în toată dragostea și sfințenia Lui, a fost prezentat înaintea oamenilor (Ioan 2.18-21). Însă oamenii L-au respins pe Hristos! Oamenii nu pot suferi prezența lui Dumnezeu în mijlocul lor, chiar dacă El este acolo pentru a-i binecuvânta. La fel cum națiunea lui Israel pângărise templul din Ierusalim, tot așa au distrus templul când a fost arătat în Hristos, țintuindu-L pe cruce. Dar, din nou, vedem că Dumnezeu nu renunță la planul Său de a locui în mijlocul oamenilor. Hristos, deși respins de oameni, este înălțat de Dumnezeu și, din locul înălțării Sale, este trimis Duhul Sfânt pentru a zidi o locuință pentru Dumnezeu, o casă spirituală compusă din toți credincioșii.

H. Smith

Când Isus ieșea din Ierihon, orbul Bartimeu stătea pe marginea drumului, cerșind. I s-a spus că trece Isus, așa că I-a strigat să aibă milă de el. Vocile din jurul lui i-au poruncit să tacă, însă Isus S-a oprit și a trimis să îl cheme. Atunci cei din jurul lui i-au spus: „Îndrăznește! Ridică-te, te cheamă“. Auzind aceasta, Bartimeu și-a aruncat haina, s-a ridicat și a venit la Isus.

Nu era oare chemarea lui Isus un motiv suficient ca el să fie bucuros? Încrederea orbului nu a fost dezamăgită; Isus a făcut miracolul dorit și Bartimeu a ajuns să vadă. El L-a urmat pe Domnul.

Oamenii pot fi orbi și din punct de vedere spiritual. Cât de mulți nu au arătat niciodată nici măcar un pic de interes față de Dumnezeu! Orbi față de iubirea și dreptatea Lui și, de asemenea, orbi cu privire la starea lor! Păcatele lor îi despart de Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să ne conștientizeze de eforturile Sale. Noi suntem ca orbul Bartimeu, adică stăm ca niște cerșetori, știind că suntem vinovați înaintea lui Dumnezeu și simțindu-ne săraci, nenorociți și pierduți. Atunci auzim cuvintele: „Îndrăznește! Ridică-te, te cheamă“.

Isus este prezent pentru oricine geme sub povara păcatului. El așteaptă să te audă mărturisindu-ți vina, pentru că El te poate ierta și te poate elibera de povară. El îți va da pace. Nu permite nimănui să te împiedice să vii la Isus; când El te cheamă, urmează exemplul lui Bartimeu!

Citirea Bibliei: Neemia 7.1-38 · Proverbe 13.13-25

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Samuel 2:1-11

Potrivit cu Filipeni 4.6, verset citat ieri, actul recunoştinţei este o parte indispensabilă a rugăciunilor noastre. Ana nu întârzie să mulţumească Aceluia care i-a ascultat rugăciunea. Să nu uităm să facem lucrul acesta de fiecare dată când Dumnezeu răspunde rugăciunilor noastre. Însă Ana merge chiar mai departe. Pentru ea reprezintă o ocazie de a-L lăuda pe Domnul cu o frumoasă cântare. Care este tema laudei ei? Sfinţenia lui Dumnezeu (v. 2), cunoştinţa Lui (v. 3), puterea Lui (v. 6), dreptatea Lui (v. 10). Dar, înainte de toate, ea preamăreşte harul al cărui nume îl poartă (Ana înseamnă har) şi al cărui subiect este. Acest har îl ia pe cerşetorul mizerabil (pe tine şi pe mine) din ţărână (imagine a morţii) şi din „gunoiul” păcatului, pentru a-i da un loc împreună cu Isus, în gloria şi în împărăţia Lui.

Cuvintele din finalul cântării vorbesc despre acest Împărat puternic, „Unsul”, care este Domnul Isus. (În Cuvântul lui Dumnezeu, cornul este un simbol al tăriei). Oare ne bucurăm noi, ca şi Ana, de o asemenea mântuire (v.1) şi de un asemenea Mântuitor? Este instructiv să comparăm cuvintele Mariei din Luca 1.46-55 cu această cântare a Anei. Şi Maria se bucura, nu numai de Dumnezeu Mântuitorul ei, dar şi de ceea ce puterea şi îndurarea Lui făcuseră pentru Israel  (Luca 1.54).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNCREDE-TE ÎN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU (3) | Fundația S.E.E.R. România

„…Ochii omului nu se pot sătura.” (Proverbele 27:20)

Când materialismul încearcă să pună stăpânire pe tine, ascultă de Cuvântul lui Dumnezeu și încrede-te în Cuvântul Lui. Filozofia greșită din spatele materialismului este „mai mult, mai mult, mai mult!” Și este rezultatul „problemelor de vedere”: Biblia spune: „Ochii omului nu se pot sătura”…

Este în regulă să-ți dorești o casă frumoasă, o mașină de încredere și siguranță financiară – Dumnezeu îți va oferi aceste lucruri atunci când ești un bun administrator al lucrurilor pe care ți le-a încredințat deja. Dar atunci când vrei mai mult decât ai nevoie, sau mai mult decât este necesar pentru a împlini voia Lui, Biblia numește asta deșertăciune. Cuvântul desemnează ceva sec, găunos sau fără scop.

Înțeleptul Solomon scria: „Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune.” (Eclesiastul 5:10) Așadar, înainte de a-I cere lui Dumnezeu prosperitate, cere-I să-ți dezvăluie scopul vieții tale, pentru că ele sunt direct legate. Domnul Isus a spus: „Viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui…” (Luca 12:15) Dumnezeu folosește un alt instrument de măsură, iar Cuvântul Său spune că El „poate să vă umple cu orice har, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună… Cel ce dă sămânţă semănătorului şi pâine pentru hrană vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu…” (2 Corinteni 9:8, 10-11).

Este oare Dumnezeu dornic să te binecuvânteze financiar? Da, dar în măsura în care ești dispus să fii și un transmițător și un distribuitor al binecuvântărilor Sale!