5 Iulie 2024
După ce au cunoscut harul care mi-a fost dat mie, Iacov și Chifa și Ioan, cei considerați a fi stâlpi, mi-au dat mie și lui Barnaba mâna dreaptă a comuniunii, ca noi să mergem la națiuni, iar ei la circumcizie.
Galateni 2.8,9
Deși Pavel a apărut pe scenă mai târziu decât cei dintâi apostoli ai Domnului Isus, totuși slujirea sa a fost aprobată fără rezerve de către Iacov, Petru și Ioan, care erau priviți ca stâlpi ai adunării. Nu a existat nicio urmă de gelozie, nici de încercare de a limita, de a califica sau de a modifica în vreun fel slujirea distinctă a lui Pavel. Ei au recunoscut trăsăturile ei distinctive ca fiind întru totul de la Dumnezeu, iar rezultatul a fost o comuniune sinceră, exprimată în mod clar și hotărât. O astfel de unitate este cu totul minunată, o unitate manifestată într-o diversitate nespus de mare și în supunere sfântă față de mâna lui Dumnezeu. Carnea nu are niciun loc aici, altfel totul ar fi confuzie. Avem deci un bun exemplu cu privire la libertatea Duhului Sfânt, care a lucrat atât în ce privește lucrarea lui Pavel, cât și în ce privește atitudinea celorlalți apostoli; o astfel de libertate nu poate produce decât o unitate completă.
Să punem la inimă aceste lucruri în zilele noastre de declin spiritual, când mărturisirea adevărului și afirmațiile celor care pretind că sunt trimiși de Dumnezeu sunt însoțite de cele mai multe ori de un duh de mândrie și de independență. Toți cei care fac astfel de afirmații îndrăznețe trebuie puși la încercare cu adevărul. Este deseori dificil să discernem între pretenții și adevăr, fiindcă vrăjmașul are nenumărate căi de a înșela.
Temelia lui Dumnezeu însă rămâne tare. Nimic n-a putut distruge frumusețea libertății și a unității dintre apostoli. Ea ne-a fost lăsată înscrisă pe paginile Scripturii și n-avem nicio scuză dacă n-o manifestăm și noi astăzi. Deși am falimentat în mod jalnic, adevărul n-a falimentat, ci stă neclintit pentru totdeauna.
L. M. Grant
Isus i-a zis: „Eu sunt învierea și viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată“.
Ioan 11.25,26
Aruncă-te în brațele lui Isus!
Sunt oameni care, atunci când viața le pare complet lipsită de speranță, au gânduri sinucigașe și, din nefericire, unii chiar își pun în aplicare gândurile rele; dar, din fericire, nu se ajunge la așa ceva în toate cazurile.
O femeie suferea grav de astm, o boală incurabilă, după spusele medicului. Soțul ei o părăsise, dar el nu era fericit nici în cea de-a doua căsătorie, așa că a recurs la alcool. Cunoscuții bărbatului i-au spus: „Dacă vei continua așa, vei ajunge la închisoare“. Pentru femeia abandonată era insuportabil să audă cum fostul ei soț, pe care încă îl iubea, mergea spre nenorocire. La toate acestea s-a adăugat și boala ei chinuitoare. Ce mai rămăsese din viața ei? Atunci a decis să se arunce în fața trenului și să pună astfel capăt la toate…
Dar a primit un pliant creștin, care începea tocmai așa: „Pentru că nu tu însăți ți-ai dat viața, nu ai dreptul să ți-o iei sau să renunți la ea. Mai degrabă aruncă-te în brațele lui Isus! El nu te va dezamăgi“. Cât de speriată a fost femeia când și-a văzut gândurile ei secrete și disperate dezvăluite prin acele cuvinte! Atunci s-a pus pe genunchi și s-a rugat lui Dumnezeu așa cum nu mai făcuse niciodată înainte. A cerut îndurare și iertare. Dar oare Dumnezeu îi va ierta toată vina, chiar și oribilele ei gânduri sinucigașe? Un om credincios i-a dovedit cu Biblia că sângele Domnului Isus acoperă într-adevăr toată vina noastră și ne spală de ea. De atunci, femeia a știut că poate trăi prin Domnul Isus și că este un copil al lui Dumnezeu.
Citirea Bibliei: 2 Samuel 7.17-29 · 1 Tesaloniceni 3.1-5
de Jean Koechlin
Levitic 14:33-57
Lepra într-o casă este un simbol al păcatului într-o adunare sau chiar în cea care poartă numele de Biserică, creştinătatea în ansamblu. Privind cu atenţie Adunarea din Efes în Apocalipsa 2, vedem, sau mai degrabă Domnul, Marele Preot ai Cărui ochi sunt „ca para focului“, vede deja o mică pată care dă de bănuit: părăsirea dragostei dintâi. În rest totul părea bun: fapte, muncă, răbdare; dar să vedem ce devine acest mic început: o adevărată lepră la Pergam, unde pietrele casei sunt atinse unele de „învăţătura lui Balaam“, altele de cea a nicolaiţilor. Apoi răul dospeşte ca aluatul la Tiatira, la Sardes, până când, la Laodiceea, care marchează ultimul stadiu al Bisericii responsabile, Domnul este constrâns să anunţe: „Te voi vărsa din gura Mea“ (Apocalipsa 3.16). „Casa cea mare“ a creştinătăţii de nume va fi respinsă, demolată.
Capitolul 15 dezvăluie sursa întinării. Sub imaginea „scurgerii“ ne este arătat tot ceea ce este capabilă detestabila noastră fire naturală să scoată la iveală în viaţa de zi cu zi, pentru a otrăvi în acelaşi timp şi anturajul nostru şi pe noi înşine. Există remediu pentru curăţirea noastră: preoţia exercitată în favoarea noastră de Domnul Isus (v. 15, 30).
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CE ȘTIU BEBELUȘII? | Fundația S.E.E.R. România
„Tatăl face cunoscut copiilor săi credincioşia Ta.” (Isaia 38:19)
Un cercetător de la Universitatea Johns Hopkins a făcut cunoscut că bebelușii de doar opt luni sunt capabili să audă și să își amintească cuvinte, bune sau rele. „Urechile mici ascultă”, a declarat Dr. Peter Juscyzk. Bebelușii din acest studiu, apărut în apreciata revistă Science, au fost expuși la trei povești înregistrate, timp de aproximativ zece zile. La două săptămâni după aceea, au fost testați în laborator și au identificat clar cuvintele din povești, dar nu au reacționat la cuvintele pe care nu le-au auzit. Profesorul emerit Robin Chapman, specialist în limbi străine la Universitatea din Wisconsin la acea vreme, a subliniat importanța acestui studiu. Acest studiu demonstrează că bebelușii sunt atenți la sunetele limbii și sunt capabili să le selecteze pe cele care le sunt familiare. Poate că nu le înțeleg pe deplin, dar creierul lor este programat să le înregistreze și să le reia mai târziu. Așadar, dacă îți faci timp să le vorbești bebelușilor, nu numai că le induci abilități lingvistice, dar semeni semințe de adevăr care pot înflori mai târziu în viața lor. Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă; mamele știu acest lucru intuitiv de mii de ani. Cuvintele sunt formative; și sunt creative! Primele cuvinte pe care le va auzi copilul tău vor fi rostite de tine. Prima muzică pe care o va asculta copilul tău va fi aleasă de tine. Copilul tău este o bucată prețioasă de lut, iar tu ești olarul pe care Dumnezeu l-a chemat să-l modeleze. În Sfânta Scriptură citim despre vase de „cinste” și vase de „ocară” (vezi 2 Timotei 2:20). În calitate de părinte, tu contribui la modelarea tipului de vas care va deveni copilul tău. Dacă ești înțelept, vei începe procesul de modelare întru evlavie – cât mai devreme posibil!
Mana Zilnica 