23 Noiembrie 2023
Fraților, chiar dacă va fi căzut un om în vreo greșeală, voi, cei spirituali, îndreptați pe unul ca acesta cu duhul blândeții.
Galateni 6.1
Cineva mai înaintat în har și în înțelepciune îl vede pe altul mergând greșit și se duce și îi spune: «Am fost și eu în această stare – să nu mergi și să nu faci așa și așa». Îl imploră și îi înfățișează împrejurările în dragoste; deși, în caz de împotrivire, îl poate mustra. Părintele poate să arate toată îngăduința pentru slăbiciunea și lipsa de experiență, ca unul care a trecut și el însuși pe aici. Pe cât se poate, să te faci slujitorul altora, deși principiul părintesc trebuie menținut; și el este un principiu de superioritate personală, însă însoțită de har.
Nicio considerație omenească nu mă împiedică să rămân la acest privilegiu personal, care ar putea fi definit prin cuvintele: «Chiar dacă vă iubesc mai mult, voi fi iubit cu atât mai puțin». Ea se revarsă din dragoste părintească și mă conduce la un altul ca să nu-l las să continue pe o cale greșită, și aceasta din dragoste. Nu este cazul vreunei greșeli împotriva mea, ci cazul unei umblări sau purtări împotriva poziției de copil al lui Dumnezeu. Greșim în această privință din cauză că nu ne place să trecem prin suferința și necazul pe care ni le-ar aduce o astfel de implicare. Dacă un sfânt este prins în vreo greșeală, el este totuși o oaie a lui Hristos; și eu sunt dator, pe orice cale posibilă, să caut să-l ajut să iasă din impas. El ar putea spune: «Ce treabă ai tu să te amesteci?», sau altceva asemănător. Dar eu trebuie să mă duc și, dacă este nevoie, să-i stau eu însumi la picioare, în așa fel încât să-l scot din cursa în care se găsește, chiar dacă nu m-ar mai suferi din această cauză. Aceasta cere un duh de har și căutarea de a purta pe propriul tău suflet toată povara fratelui.
J. N. Darby
Piatra este grea și nisipul este greu, dar supărarea … este mai grea decât amândouă. Furia este fără milă și mânia este cumplită.
Proverbe 27.3,4
Cum continuă povestirea? (2)
— Ce spui?, a zis bărbatul foarte furios. Banii îți aparțin jumătate ție, jumătate mie? Bine – atunci la fel și cartea!
Cu aceste cuvinte a deschis cartea și, înainte ca femeia să se poată împotrivi, el a rupt-o în două bucăți. Furia lui era mare. Partea cea mai groasă a reținut-o pentru el, iar cealaltă a dat-o soției lui.
Câteva zile mai târziu, bărbatul se afla în pădure la cărbunărie. S-a oprit din lucru pentru a se odihni puțin. Atunci și-a adus aminte de carte, a scos-o din buzunarul hainei și a început să citească.
Fiindcă la Dumnezeu nimic nu este întâmplare, El a permis ca acesta să citească următoarele cuvinte: „Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău …»”. Despre ce fiu era vorba? De ce a plecat de acasă? Cu ce greșise? De ce voia să se întoarcă iarăși acasă? Întrebări peste întrebări…
— Ce rău îmi pare că nu am și începutul acestei povestiri!, și-a zis cărbunarul apucându-se din nou de lucru.
Toată după-masa aceea s-a gândit doar la acel fiu, care a fost pierdut, apoi s-a întors la tatăl său acasă și a fost primit cu bucurie. „De ce am rupt cartea și m-am certat cu soția?”, și-a zis omul în sinea lui. Conștiința îl mustra pentru ceea ce făcuse.
Citirea Bibliei: 2 Cronici 11.1-23 · Apocalipsa 2.8-11
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CEA MAI IMPORTANTĂ POLIȚĂ DE ASIGURARE | Fundația S.E.E.R. România
„Domnul este Păstorul meu… în toate zilele vieţii mele.” (Psalmul 23:1, 6)
Majoritatea companiilor de asigurări sunt demne de încredere. Ele îți oferă acoperire în majoritatea anotimpurilor și necazurilor vieții. Dar nu toate companiile de asigurări sunt așa. În unele cazuri, în momentul în care ai o plângere împotriva lor, fie vor mări primele de asigurare, fie îți vor anula polița.
Dar polița de asigurare pe care o ai la Dumnezeu este uimitoare. Prima de asigurare a fost plătită cu sângele Domnului Isus Hristos, pe cruce, când El a rostit acele cuvinte cutremurătoare: „S-a isprăvit!”, care înseamnă „plătit pe deplin.”
Există multe feluri de asigurări, care acoperă domenii și situații precum: cutremurul, incendiul, bunurile imobiliare, furtul, boala, automobilul sau moartea. Dar singura poliță de asigurare care te poate acoperi dincolo de moarte este cea pe care ți-o oferă Dumnezeu. Și nu trebuie să te îngrijorezi că nu ai citit ce scrie cu „litere mici”, pentru că El nu o va anula! Apostolul Pavel așază această poliță de asigurare înaintea noastră: „Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea sau prigonirea sau foametea sau lipsa de îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia?” În toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 8:35, 37-39).
Te-ai pocăit de păcatele tale? Ți-ai pus încrederea în Hristos? Este El Mântuitorul tău? Atunci ești acoperit pentru vecie și poți să cânți cu încredere: „Dureri, batjocuri, prigoniri, Adese-am întâlnit / Prin harul marii Lui iubiri, Eu toate-am biruit!” Nu uita astăzi că beneficiezi de „polița” măreață a harului!
de Jean Koechlin
1 Ioan 2:20-29
„Şi aceasta este promisiunea pe care El ne-a dat-o: viaţa eternă” (v. 25). Ioan se referă la acest cuvânt al Păstorului celui bun: „Oile Mele ascultă glasul Meu” şi Eu le dau viaţa veşnică” (Ioan 10.27,28). O altă promisiune a Domnului era darul Duhului Sfânt (Ioan 16.13). Această „ungere din partea Celui Sfânt” se află astăzi nu numai peste cei numiţi „părinţi”, ci şi peste „copilaşii” în Hristos, pentru a-i călăuzi în tot adevărul.
„Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” a spus Domnul Isus „nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14.6). Apostolul confirmă aici că acela care-L neagă pe Fiul nu-L are nici pe Tatăl. „Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine ~ le-a spus Isus fariseilor ~ aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu” (v. 23; Ioan 8.19). Tatăl nu poate fi cunoscut în afara lui Isus (Matei 11.27).
De aceea vrăjmaşul depune atâta efort împotriva Fiului sfânt al lui Dumnezeu şi mai ales pentru a arunca îndoială asupra existenţei Lui veşnice şi a divinităţii Lui. Să ştim să recunoaştem vocea mincinosului (v. 22). Ceea ce este „de la început” rămâne valabil până în „ceasul din urmă” (v. 24, 18). Faţă de toate „noutăţile”, siguranţa noastră constă în a rămâne la învăţătura de la început (Galateni 1.8,9).
Mana Zilnica 