26 Iulie 2023
Și David a dorit și a zis: „O, de mi-ar da cineva de băut apă din fântâna care este la poarta din Betleem!”.
2 Samuel 23.15
Cât de puțin își imaginau acești trei viteji că fapta lor de dragoste și de devotament avea să fie înscrisă pe paginile eterne, inspirate, pentru a fi citită de milioane de oameni! Ei nu s-au gândit la așa ceva. Inimile lor erau concentrate asupra lui David și ei nu și-au iubit viața, ci și-au riscat-o, pentru a-l mulțumi pe el și pentru a-i înviora duhul. Dacă ar fi acționat cu scopul de a-și face un nume sau de a obține o poziție, fapta lor ar fi fost lipsită de întregul ei farmec și ar fi meritat, de bună seamă, să fie disprețuită și dată uitării. Însă lucrurile n-au stat așa; ei îl iubeau pe David. Aceasta a fost motivația acțiunii lor. Ei au dovedit astfel că el era mai prețios pentru inimile lor decât viața lor însăși. Au dat uitării totul și s-au lăsat purtați de dorința de a-i sluji lui David, iar mireasma jertfei lor s-a ridicat către tronul lui Dumnezeu, în timp ce relatarea faptei lor va străluci la fel de veșnic precum paginile inspirate pe care a fost înscrisă.
Cât de mult tânjim și noi după o asemenea atitudine față de Adevăratul David, în zilele lepădării Sale! Avem nevoie de un devotament mai înfocat și de un sacrificiu de sine mai intens, ca roade ale dragostei constrângătoare a lui Hristos. Nu este vorba aici despre răsplătiri, nici despre cununi, nici despre poziții în Împărăție, deși credem cu toată tăria în învățătura despre răsplătire. Însă, dacă facem din răsplătire scopul nostru, greșim. Totuși credem că orice slujire adevărată, oricât de nesemnificativă ar fi, va fi răsplătită în ziua gloriei lui Hristos și că fiecare slujitor își va avea locul în Împărăție potrivit cu măsura devotamentului pe care l-a manifestat aici, pe pământ. Mărturisim că dorim cu înflăcărare să vedem tot mai sus standardul devotamentului în mijlocul nostru, iar acest lucru poate fi realizat doar printr-o tot mai mare consacrare a inimilor noastre față de Hristos. Fie ca El să devină tot mai drag sufletelor noastre!
C. H. Mackintosh
Voi, toți cei însetați, veniți la ape, și cel care nu are bani … Veniți și cumpărați … fără bani și fără plată!
Isaia 55.1
Fără bani!
Cardinalul Stritch a murit la Roma pe 27 mai 1958. El donase bisericii 33.000 de dolari. Din această sumă, 1.000 de dolari erau destinați pentru citirea unor liturghii pentru sufletul său. Restul urma să ajungă la episcopul de Chicago. Deși Stritch a fost un bărbat cu funcție de conducere în biserica sa, a crezut că trebuie să dea 1.000 de dolari pentru pacea sufletului său. Nu stă oare, în spatele acestei păreri, lipsă de speranță? Ce trebuie și ce poate face unul care este sărac și care nu poate dona bisericii bani pentru asigurarea păcii sufletului său?
Pacea veșnică nu poate fi cumpărată cu bani, nici nu poate fi moștenită.
Dumnezeu dăruiește această pace fiecărui om care, cu părere de rău, cu sinceritate și cu căință cu privire la păcatele sale, vine la Salvatorul Isus Hristos, recunoaște în fața Lui vina sa și acceptă harul Său. Fără plată! Mântuitorul ne spune: „Cine aude Cuvântul Meu și crede în Cel care M-a trimis are viață veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață” (Ioan 5.24). Nu prin fapte, ci doar prin credința simplă în Salvatorul!
Astăzi poți primi gratuit această pace și siguranța mântuirii veșnice. Ți se pare prea ieftin? Ce I-ai putea oferi lui Dumnezeu ca preț de răscumpărare pentru sufletul tău? În Psalmul 49.7 citim: „Dar niciunul nu poate … să dea lui Dumnezeu prețul răscumpărării pentru el însuși”.
Citirea Bibliei: Iosua 4.9-24 · 1 Corinteni 3.1-10
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
ÎNCEARCĂ SĂ DAI ZECIUIALĂ | Fundația S.E.E.R. România
„Aduceți… toate zeciuielile… puneţi-Mă astfel la încercare… și voi turna peste voi belșug de binecuvântare.” (Maleahi 3:10)
Ai grijă să nu creezi un sentiment al îndreptățirii, crezând că banii sunt ceva ce ai câștigat tu singur. De fiecare dată când te lupți să Îi dai lui Dumnezeu ceea ce Îi aparține de drept (potrivit Sfintei Scripturi), o faci pentru că ești mai legat de dar, decât de Cel care ți l-a dăruit. Dacă nu ai încercat niciodată să dai zeciuială, citește din nou cu atenție, acest verset din Biblie: „Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare.” (Maleahi 3:10).
Un pastor a primit această scrisoare de la o familie din biserica sa: „Eram în urmă cu chiria și cu ratele la mașină. Aveam datorii de aproximativ 40.000 de dolari, nu aveam mâncare în frigider și tocmai înființasem o firmă de construcții. Așadar, când ne-ați provocat să dăm zeciuială ca parte a angajamentului nostru de creștini, ne-am gândit: „Cum putem să dăruim, când nu avem?” Cu toate acestea, ne-am hotărât să-L onorăm pe Dumnezeu dându-I 10% din salariile noastre. Chiar în prima săptămână am cunoscut un contractor care ne-a cerut să construim o casă, și apoi altele, și altele… Așa că nu ne-am mai pus întrebarea cum o să ne împlinim angajamentul față de Dumnezeu; de fapt, am mărit dărnicia noastră! Și dacă povestea s-ar termina aici, tot ar fi una fericită. Dar noi nu-L putem depăși pe Dumnezeu în dărnicie! Printr-o serie de evenimente orchestrate de Dumnezeu, noi am trecut de la statutul de chiriași la cel de proprietari imobiliari. Astăzi ne bucurăm de binecuvântare financiară.
Și chiar dacă această mărturie vorbește despre încrederea noastră în Dumnezeu, când reflectăm la ea, nu reușim să găsim un răspuns la întrebarea: „Care a fost până la urmă sacrificiul nostru?!” Așadar, încearcă și tu!
de Jean Koechlin
Maleahi 3:1-12
Maleahi semnifică „solul Domnului”. Citând versetul 1, Domnul Isus îi aplică acest titlu lui Ioan Botezătorul, chemat să pregătească înaintea Lui inima poporului Său (Matei 11.10). Respingerea lui Mesia după cea a precursorului Său a întrerupt cursul profeţiei.
Perioada actuală a Bisericii este trecută sub tăcere; şi Îl vedem în versetul 2 pe Domnul cum Îşi reia căile faţă de fiii lui Levi printr‑o lucrare de topire şi de purificare (v. 2, 3; Psalmul 66.10; Iov 18.1). Unii l-au urmărit pe meşterul turnător ocupat să purifice minereul de argint. El stă lângă creuzet tot timpul cât durează topirea, iar operaţia nu este încheiată decât atunci când propria lui imagine se reflectă în mod clar în metalul strălucitor. Ce minunată ilustrare a ceea ce Domnul împlineşte în fiecare dintre noi! El ştie să ne regleze împrejurările, înteţind uneori focul încercării, cu scopul de a îndepărta din noi orice aliaj impur. Şi Îşi continuă răbdător lucrarea până când radioasa Lui imagine morală străluceşte în noi (comp. cu Zaharia 13.9; 2 Corinteni 3.18).
Care pot fi sentimentele Domnului, frustrat de daruri, de slujire şi de încrederea datorate Lui? „Puneţi-Mă la încercare (v. 10), spune El poporului Său. Da, Domnul Se bucură atunci când credinţa noastră Îi dă posibilitatea să ne binecuvânteze.
Mana Zilnica 