17 Iulie 2023
Dar să nu vă fie ascuns acest lucru, preaiubiților, că, înaintea Domnului, o zi este ca o mie de ani și o mie de ani, ca o zi. Domnul nu întârzie în ce privește promisiunea, cum socotesc unii că este o întârziere, ci este îndelung-răbdător față de voi, nevrând ca vreunii să piară, ci ca toți să vină la pocăință.
2 Petru 3.8,9
Patru îndemnuri către „cei preaiubiți” (2) – „Să nu vă fie ascuns”
«Dumnezeu nu dorește ca preaiubiții Săi copii să fie în necunoștință» aceasta este ceea ce înțelegem din expresia „să nu vă fie ascuns”. El Își iubește copiii prea mult pentru a-i lăsa în ignoranță. De aceea îi și numește „preaiubiți”, pentru ca ei să știe că sunt iubiți de El.
Există un lucru cu privire la care în mod special Dumnezeu nu dorește ca noi să fim ignoranți, anume aparenta întârziere a venirii lui Hristos – aceasta nu este propriu-zis o întârziere, ci este felul în care oamenii o privesc. Lucrul minunat și deosebit de limpede este că „Domnul nu întârzie în ce privește promisiunea” (versetul 9). El nu vrea ca noi să fim ca slujitorul cel rău, care spune: „Stăpânul meu întârzie să vină” (Matei 24.48).
Mai întâi ni se spune că, „înaintea Domnului, o zi este ca o mie de ani și o mie de ani, ca o zi”. Dumnezeu nu socotește timpul așa cum o facem noi, ci perspectiva Lui este cu totul diferită de a noastră. Petru citează aici din Psalmul 90.4, psalm care ne vorbește despre cât de scurtă este viața omului în comparație cu Iahve, care este „din eternitate în eternitate” (Psalmul 90.2). Omul este ca iarba, care crește dimineața și este tăiată seara (versetele 5 și 6).
În al doilea rând, Dumnezeu Își duce la îndeplinire scopul de har, chemându-i pe păcătoși la Sine. Îndelunga-răbdare a Domnului nu trebuie niciodată înțeleasă ca o tolerare a răului de către El, ci ca o dovadă a harului Său pentru mântuirea celor păcătoși.
B. Reynolds
Doamne, ascultă-mi glasul dimineața! Dimineața eu îmi voi îndrepta rugăciunea spre Tine și voi aștepta.
Psalmul 5.3
O rugăciune la început de zi
„O, Dumnezeul meu, astăzi am așa de mult de lucru…
Ajută-mă să nu fiu atât de ocupat, încât să trec în grabă pe lângă lucrurile cele mai importante. Ajută-mă să nu fiu atât de obosit, încât să pierd din vedere frumusețea creației Tale. Ajută-mă să nu fiu atât de preocupat să dau ascultare glasurilor din jurul meu, încât să nu percep glasul Tău care-mi vorbește, Cuvântul Tău care mă atenționează, Duhul Tău care mă călăuzește.
Ajută-mă să nu fiu atât de solicitat, încât să nu pot ajuta pe cineva care se află în greutăți. Ajută-mă să nu mă las atât de mult acaparat de muncă, încât să nu-mi rezerv momente de cugetare în liniște.
Ajută-mă ca, în ciuda atâtor lucrări pe care le am de făcut, să nu uit că familia mea are cea mai mare nevoie de mine.
Ajută-mă ca, atunci când mâinile și gândurile mele sunt preocupate cu munca, inima mea să fie îndreptată spre Tine și să fie fericită în Tine.
Ajută-mă să fiu harnic cât mai mult cu putință în lucrul încredințat mie, dar să pot rămâne liniștit. Îți mulțumesc că Tu întotdeauna mă ajuți. Amin.”
Fie ca și noi să medităm în fiecare dimineață la aceste lucruri!
Citirea Bibliei: Levitic 26.14-33 · Psalmul 71.17-24
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
VORBIREA ȘI ASCULTAREA | Fundația S.E.E.R. România
„Ştiţi bine lucrul acesta, preaiubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire…” (Iacov 1:19)
Pentru a avea o relație bună cu cineva, trebuie să ai o bună comunicare cu acea persoană. O bună comunicare are la bază două lucruri: vorbirea și ascultarea. Oprește-te și gândește-te la conflictele recente și încearcă să identifici comportamentele și atitudinile care ar fi putut contribui la ele: Temeri. Nesiguranță. Gelozie. Încăpățânare. Aroganță. Lăcomie. Păcat. Răzvrătire. Așteptări neexprimate și neîmplinite. Așteptări nerealiste. Roluri și responsabilități nedefinite. Standarde, credințe, filozofii sau viziuni diferite. Dorințe ascunse. Lupte pentru putere. Scopuri și obiective contradictorii. Încălcarea limitelor (spuse sau nespuse). Resurse nepotrivite sau puține (de timp, bani, spațiu etc.). Bariere de limbă. Lipsa de informație. Lipsa de înțelegere a nevoilor. Abilități de relaționare dificile.
Apostolul Iacov ne avertizează în acest sens: „Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire…” Acest verset biblic este crucial pentru o bună comunicare. Prin ascultare, noi creăm o atmosferă în care oamenii simt că au fost înțeleși și că viziunile și sentimentele lor au fost validate. Este jumătate din lupta pentru rezolvarea conflictului. Și ascultarea nu este pasivă! Este nevoie de un efort considerabil ca să discerni ce este exprimat sau chiar neexprimat. Dar există o veste bună: dacă ești preocupat de lucrul acesta, Dumnezeu te va ajuta să devii un ascultător mai bun!
În Isaia 50:4 citim: „Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare. El Îmi trezeşte, în fiecare dimineaţă, El Îmi trezeşte urechea, să ascult cum ascultă nişte ucenici.” Reține cuvintele „limbă” și „ureche” – și roagă-L pe Dumnezeu să te ajute cu ambele, începând de astăzi.
de Jean Koechlin
Zaharia 8:1-23
„Aşa zice Domnul”, precizează cu consecvenţă profetul (v. 1, 3, 4, 6, 7, 9, 19, 20, 23). Atunci când citim Biblia sau când o cităm altora, să nu pierdem niciodată din vedere faptul că Dumnezeu este Acela care vorbeşte.
Sărmanii fii ai lui Iuda aud promisiuni care corespund stării lor actuale. Pentru că Dumnezeu nu-i va uita (Zaharia, de altfel, semnifică: „de care Îşi aminteşte Iah”)! Ierusalimul nelocuit şi îndurerat va fi din nou populat şi însufleţit (Neemia 11.1,2). Iar primul care va reveni acolo va fi Însuşi Domnul (v. 3; vezi cap. 1.16). Odată cu El se va arăta binecuvântarea, iar teama va fi alungată. Din punct de vedere spiritual, nu tot aşa este şi în Adunare? Prezenţa Domnului în mijlocul alor Săi le garantează toate lucrurile de care au nevoie.
Să luăm pentru noi îndemnul din versetul 16, repetat textual în Efeseni 4.25: „Vorbiţi fiecare cu aproapele său adevărul”! Iar sfârşitul versetului 19 insistă: „Iubiţi deci adevărul”.
Acum Domnul poate să-i răspundă delegaţiei din Betel în legătură cu zilele de post (cap. 7.2,3): ele vor deveni timp de bucurie şi de veselie, de adunări fericite (v. 19; împlinire a Psalmului 122). Ar putea oare purta doliu cei care se bucură de prezenţa Mirelui în mijlocul lor? (comp. cu Matei 19.14,15).
Mana Zilnica 