Mana Zilnica

6 Iulie 2023

DOMNUL ESTE APROAPE

Binecuvântat fie Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu orice binecuvântare spirituală în cele cerești, în Hristos.

Efeseni 1.3

Ne minunăm atunci când citim istoria lui Israel în pustie și declarația lui Dumnezeu că „El n-a zărit nelegiuire în Iacov și n-a văzut răutate în Israel” (Numeri 23.21). Dar ce minunat este când înțelegem că aceasta este atitudinea lui Dumnezeu și față de noi! Cum poate fi așa ceva? Este datorită faptului că El ne vede în Fiul Său. Suntem una cu Domnul și, în felul acesta, perfecțiunea Lui ne este atribuită și nouă. Iată un adevăr care trebuie să influențeze inimile și felul nostru de purtare. Ne aducem aminte cum Mefiboșet a fost invitat la masa împăratului David ca unul dintre fiii săi, deși era olog (2 Samuel 9). Ne amintim de asemenea că fiul risipitor a fost primit într-un fel minunat de către tatăl său, deși nu era vrednic să se mai numească fiu al său.

La fel și noi, pe când eram vrăjmași am fost împăcați cu Dumnezeu. Pe când eram încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi. Fiind săraci, am fost îmbogățiți prin faptul că El S-a făcut sărac pentru noi. Cu toții rătăceam, însă pedeapsa pentru pacea noastră a căzut asupra Lui și prin rănile Sale am fost vindecați. Dumnezeu L-a făcut pe Domnul Isus păcat pentru noi, ca noi să devenim dreptatea lui Dumnezeu în El.

Înțelegând că am fost aduși în această relație cu El și că suntem în această nouă stare, nu datorită a ceea ce noi am făcut sau am fi putut face, ci prin lucrarea perfectă a Domnului pe cruce, putem avea o încredere deplină că suntem în siguranță în brațele Sale. Nimic din ce face El nu este supus falimentului, așa că suntem în siguranță și într-o curăție perfectă în ochii Săi. Să ne bucurăm de acest lucru, să ne închinăm Lui și să trăim în mod practic în virtutea acestui adevăr! Aceasta este singura atitudine care Îl onorează pe El și care nouă ne oferă pace, bucurie și siguranță.

A. Blok

SĂMÂNȚA BUNĂ

Niște oameni purtau pe un pat pe un om paralizat și căutau să-l ducă înăuntru, ca să-l pună înaintea Lui.

Luca 5.18

Nu mai pot merge niciunde niciodată

Bărbatul îi spusese tinerei că o iubește, dar el i-a vrut numai corpul și banii, iar după aceea a părăsit-o. În disperarea ei, tânăra s-a aruncat înaintea unui tren. Când și-a revenit în spital, ea a vrut să se ridice, dar nu a putut. Își pierduse amândouă picioarele…

Următoarele zile au fost pline de disperare și de reproșuri. „De ce mai trăiesc? Nu voi mai putea merge niciodată și nici să fac ce vreau. Sunt țintuită la pat pentru totdeauna!”

Într-o zi, fiind iarăși foarte disperată, o asistentă medicală s-a așezat lângă ea și a întrebat-o despre viața ei de până atunci. Tânăra femeie i-a povestit: „Dimineața mergeam la lucru, iar seara când veneam acasă mergeam cu prietenul meu la petreceri. Dar acum nu mai pot merge niciunde niciodată!”.

Asistenta medicală a tăcut la început, apoi i-a spus: „Pe o cale mai puteți totuși merge. Când ați fost sănătoasă, nu v-ați gândit la această cale, dar pe ea puteți merge acum și dumneavoastră”. Atunci i-a relatat despre cei patru bărbați care l-au adus pe prietenul lor paralizat la Isus și cum Acesta i-a spus celui paralizat: „Omule, păcatele îți sunt iertate” (Luca 5.17-26).

Tânăra a ascultat, a pus câteva întrebări, a crezut și a primit iertarea păcatelor ei. Mai târziu, ea avea să le mărturisească tuturor: „Calea cu Isus este mai frumoasă decât toate celelalte căi pe care am mers înainte”.

Citirea Bibliei: Levitic 19.1-37 · Psalmul 67.1-7

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CINE FACE PARTE DIN VIAȚA TA? | Fundația S.E.E.R. România

„Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate.” (Proverbele 17:17)

Oriunde ai locui și orice profesie ai avea (IT-ist, brutar, designer sau meșteșugar), vei avea de-a face (vrei-nu vrei) cu următoarele tipuri de oameni:

1) Criticul. Trebuie să recunoaștem că majoritatea oamenilor se mulțumesc cu starea de fapt. Nu doar că se tem de schimbare și-o resping, dar de multe ori o vor și ataca. Așadar, dacă îndrăznești să fii diferit, pregătește-te să navighezi pe mări învolburate. Criticii apostolului Pavel l-au numit nebun, și palavragiu… Atunci, de ce te-ai aștepta ca oameni să se poarte mai bine cu tine?!

2) Precautul. Acești oameni nu-ți vor arăta un deget acuzator, dar nici nu-ți vor întinde o mână de ajutor. Când dai de necaz, ei se vor îndepărta de tine, temându-se să nu se contamineze cu responsabilitățile pe care ți le-ai asumat. În fond, ei vor aștepta să vadă dacă vei rezista în tunel și dacă vei reuși să ieși în partea cealaltă. Apoi, vor aștepta să vadă cine te mai acceptă, și dacă le poți fi de vreun folos. Atunci eventual vor relua legătura cu tine. Aceste persoane sunt profitoare – nu sunt neapărat rele, ci doar egoiste. Așa că iubește-le, dar nu te sprijini pe ele!

3) Tipul dedicat. La el se referă Biblia când spune: „Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate.” Chiar și când aude cele mai rele lucruri despre tine, tipul acesta loial crede în continuare că ești o persoană bună. El te prețuiește pentru calitățile tale și confruntă defectele tale cu bunătate. Acești oameni sunt neprețuiți, pentru că te vor iubi oricând. Așadar, când Dumnezeu pune o astfel de persoană în viața ta, prețuiește-o și hrănește această relație.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Tefania 3:1-20

După ce va fi pedepsit naţiunile, mâna Domnului se va întinde asupra Ierusalimului, cetatea răzvrătită, coruptă, care asupreşte! Este trist că cele patru reproşuri care urmează în versetul 2 ar putea fi adresate chiar copiilor lui Dumnezeu, când ei neglijează ~ fie Cuvântul „n-a ascultat glasul, n-a primit corectarea” ~ fie rugăciunea: „nu s-a încrezut în Domnul, nu s-a apropiat de Dumnezeul ei”.

Atunci se va împlini Cuvântul Domnului Isus: „unul este luat şi altul este lăsat” (Matei 24.40). Răzvrătiţii, orgolioşii, aroganţii vor fi luaţi (v. 11) şi Domnul va lăsa să vieţuiască pe pământ un popor smerit şi sărac, care-şi pune încrederea numai în El (v. 12). Ce bucurie pentru această rămăşiţă (v. 14), însă ce bucurie cu atât mai mare pentru Domnul, ale Cărui afecţiuni vor fi satisfăcute! „Va tăcea (sau Se va odihni) în dragostea Lui” (v. 17). Acest verset 17 se aplică Împărăţiei lui Hristos, însă nu deşteaptă el încă de acum un ecou în inima fiecărui răscumpărat? Să ne gândim la fericirea Lui! El, Cel care a plâns pe pământ, cunoaşte deja o bucurie deplină (Psalmul 126.6) şi neştirbită şi, drag prieten credincios, „El Se va bucura de tine”. După cumplita „muncă a sufletului Lui”, El Se va bucura etern ~ şi ai Săi cu El ~ de odihna desăvârşită a dragostei (v. 17; Ieremia 32.41).