Mana Zilnica

24 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Noi am auzit din lege că Hristosul rămâne pentru totdeauna; și cum spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este Acesta, Fiul Omului? Isus deci le-a spus: „Încă puțin timp este lumina printre voi. Umblați cât timp aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; și cine umblă în întuneric nu știe încotro merge. Cât timp aveți lumina, credeți în lumină, ca să fiți fii ai luminii”.

Ioan 12.34-36

În aceste versete vedem întunericul oamenilor în contrast cu lumina manifestată în Persoana lui Hristos, scoțând la iveală conflictul dintre necredință și adevăr. Oamenii au înțeles în mod corect faptul că înălțarea se referă la cruce, dar, în necredința lor, ei folosesc unele Scripturi care vorbesc despre Împărăția veșnică, pentru a contrazice cuvintele Domnului. Trecând cu vederea acele Scripturi care vorbesc despre suferințele prin care Hristos trebuia să treacă înainte de a ajunge la glorie, ei întreabă: „Cum spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este Acesta, Fiul Omului?”.

Întrebarea pe care au pus-o trăda întunericul care era în sufletele lor. Domnul, fără să dea un răspuns oficial la întrebarea lor, răspunde stării care le anima sufletele. El era Lumina lumii; încă puțin timp, și lumina avea să le fie retrasă. Înțelept ar fi fost ca ei să se folosească de lumină, ca nu cumva, mai târziu, să-i copleșească întunericul. Lumina era acolo în Persoana lui Hristos, însă doar aceia care au crezut în lumină pot avea priceperea pe care o dă lumina și pot fi astfel caracterizați de lumină, fiind copii ai luminii. Cel care leapădă lumina lui Hristos va cădea în întunericul minții lui și își va pierde orientarea, neștiind încotro merge. Așa au stat lucrurile cu națiunea iudeilor, care L-a lepădat pe Hristos; și tot așa vor sta lucrurile cu creștinătatea apostată, care va lepăda și ea lumina și își va pierde orientarea în întunericul modernismului și al ateismului. Acum, ca și atunci, Domnul Se află afară, făcând apel la creștinătatea oarbă din punct de vedere spiritual, prin cuvintele: „Să-ți ungi ochii, ca să vezi” (Apocalipsa 3.18).

H. Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

Cuvântul Domnului este încercat; El este un scut pentru toți cei care se încred în El.

Psalmul 18.30

Eroare de expediere

Într-un mod cu totul neașteptat, frizerul britanic Ronnie Campbell a primit de la premierul țării un e-mail. Acesta conținea o schiță de discurs în legătură cu care i se cerea părerea. Campbell a citit cu atenție discursul și, pentru că nu a găsit nimic în neregulă, a trimis răspunsul său scurt: „Foarte bine – lăsați totul așa cum este”. Ulterior s-a dovedit că fusese o eroare de expediere, deoarece un deputat avea același nume la adresa de e-mail.

Cuvântul pe care Dumnezeu ni-l adresează prin Biblie este un cuvânt personal. Deși Biblia se adresează tuturor, Duhul lui Dumnezeu vrea să facă acest Cuvânt al Său viu în inima fiecăruia. Acest Cuvânt este atât pentru mine, cât și pentru tine. Nu există nicio confuzie. Iar Dumnezeu așteaptă un răspuns din partea fiecăruia!

Cuvântul lui Dumnezeu este „încercat”. Perfecțiunea Cuvântului lui Dumnezeu poate fi comparată cu puritatea argintului încercat de șapte ori în cuptor (Psalmul 12.6).

Ar putea fi răspunsul acestui britanic, „Foarte bine – lăsați totul așa cum este”, un răspuns potrivit al omului la Cuvântul lui Dumnezeu? Da, pentru că este singurul document de pe pământ care nu poate fi îmbunătățit. Dar chiar dacă ajungem la această concluzie, inima noastră ar putea să rămână tot neatinsă. Dumnezeu dorește ca noi să acceptăm Cuvântul Său cu bucurie și să ne refugiem la El prin credință. Și toți cei care au făcut acest lucru și care și-au orientat viața după Biblie mărturisesc cu bucurie: Cuvântul lui Dumnezeu este foarte bun!

Citirea Bibliei: Numeri 33.1-37 · Matei 17.9-13

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU TE CHEAMĂ (3) | Fundația S.E.E.R. România

„Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta…” (Luca 22:32)

Dumnezeu dorește să faci voia Sa, dar tu singur nu vei ajunge niciodată la acea maturitate spirituală în care diavolul să nu mai aibă nicio șansă de câștig. Îl poți învinge, dar nu-l poți elimina.

Uită-te la apostolul Petru. El a avut o singură viteză: hiperactivitatea. Mereu era în centrul tuturor lucrurilor care se întâmplau, dar nu era totdeauna pe locul întâi. Cel care a ajuns să fie liderul Bisericii s-a lepădat mai întâi de calitatea lui de ucenic al lui Hristos. Trist, dar adevărat! Dar, știți ceva? Nimic din ce facem noi nu-L surprinde pe Dumnezeu! El nu te cheamă să-ți spună: „Sper că ești persoana potrivită.” Nu, Domnul Isus i-a zis lui Petru: „Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta.” (Luca 22:31-32) Nu-i așa că e o încurajare uimitoare? Chiar și atunci când nu știi cum să te rogi pentru tine însuți, Domnul Isus Se roagă pentru tine: „El… trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei.” (Evrei 7:25). Domnul Isus i-a zis lui Petru: „După ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” (Luca 22:32).

Din „dezordinea” în care te găsești astăzi poate rezulta o lucrare pentru alții. Dumnezeu nu Se limitează la a-ți restaura viața, ci El te poate folosi ca să restaureze și viețile altora. Și încă ceva: Dumnezeu nu consideră că trebuie să fii „cernut” dacă nu faci ceva bun. Cernerea este o metodă de purificare, de decantare a gunoiului și de rafinare a ceea ce rămâne. Asta înseamnă că a existat ceva în tine, de la început, acel ceva ce merită salvat. Dumnezeu te cheamă astăzi, așa că nu mai pierde nici o secundă; predă Lui viața ta!

23 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Cuvântul este aproape de tine, în gura ta și în inima ta.

Romani 10.8

Cuvântul care avea să fie atât de aproape de Israel la sfârșitul zilelor era, așa cum spune apostolul în versetul 8, cuvântul credinței, pe care el îl predica; și, legat de cele spuse de Dumnezeu în zilele lui Moise, dând „literei” adevărata ei însemnătate spirituală (vedeți 2 Corinteni 3.6), el scrie: „Dar dreptatea care este prin credință vorbește astfel: «Nu spune în inima ta: ‹Cine se va sui în cer?›, adică să-L coboare pe Hristos. Sau: ‹Cine se va coborî în Adânc?›, adică să-L ridice pe Hristos dintre morți»” (versetele 6 și 7). Ambele lucruri îi sunt imposibile omului. Și chiar dacă le-ar fi putut face, aceasta nu ar fi satisfăcut dreptatea lui Dumnezeu, nici nu ar fi corespuns propriilor sale nevoi. Nu, ci aici doar plinătatea harului putea fi de ajutor. Tatăl a trebuit să-L trimită pe Fiul, iar gloria Lui a trebuit să-L învieze dintre morți. Ambele s-au întâmplat – binecuvântat să fie Dumnezeu! – iar vestea despre ele a fost adusă prin evanghelie. Căci ce spune mai departe dreptatea credinței? „«Cuvântul este aproape de tine, în gura ta și în inima ta»: acesta este cuvântul credinței, pe care-l predicăm: că, dacă vei mărturisi cu gura ta pe Isus ca Domn și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre morți, vei fi mântuit” (versetele 8 și 9). „Vei fi mântuit” – nu doar că vei avea parte de iertare, ci mântuit pentru veșnicie (vedeți Romani 5.10).

Nu era nevoie de vreun efort, nici de vaste pregătiri, nici de călătorii obositoare sau de alte lucruri de felul acestora, pentru a-L găsi pe Hristos. Cuvântul despre cruce este predicat tuturor fără plată, ne este adus în casă, am putea spune, și se pune doar întrebarea dacă vrem să-l primim cu credință sau nu. Nimic cu care oamenii să se poată lăuda nu decurge din aceasta. Nu este nevoie nici de o înțelegere mare sau de cunoștință, nici de abilități și pricepere ieșite din comun, pentru a-L mărturisi cu gura pe Isus ca Domn și pentru a crede cu inima că Dumnezeu L-a înviat dintre morți. Aceasta o poate face chiar și cel mai slab și mai neștiutor și probabil că lui îi este chiar cu mult mai ușor decât celui dăruit sau celui înțelept. Dar, pentru a fi mântuit, există pentru fiecare doar o singură cale, cea pregătită de dragostea lui Dumnezeu. „Eu sunt calea”, spune Isus; nu una dintre cele multe, ci singura cale! Ferice de oricine a pășit pe această cale!

R. Brockhaus

SĂMÂNȚA BUNĂ

Despre lucrarea aceasta mărturisesc conștiința lor și gândurile lor, care sau se învinovățesc sau se dezvinovățesc între ele.

Romani 2.15

Conștiința – un standard interior

Fiecare om are o conștiință. Din acest motiv, el fie se simte inconfortabil, când a făcut ceva rău, fie se simte confortabil, când a făcut ceva bun. Auzim adesea că binele și răul sunt concepte doar relative. Și totuși există acest standard interior, după care fiecare își măsoară acțiunile.

Să ne gândim la conștiință ca la un instrument de măsurare care îndeplinește trei funcții: indică, avertizează, memorează. În primul rând, instrumentul are o scală pe care un indicator arată foarte sensibil binele și răul. Instrumentul este, de asemenea, echipat cu o lumină roșie de avertizare care se aprinde imediat ce suntem pe cale să facem ceva rău. În plus, este dotat cu o memorie capabilă să ne aducă aminte de faptele din trecutul nostru.

Cât de chinuitor poate fi glasul unei conștiințe împovărate! Oamenii încearcă adesea să înăbușe acest glas cu tot felul de activități religioase. Dar totul este în zadar! Glasul conștiinței nu-l lasă pe om să se odihnească și îi amintește că există o justiție divină în fața căreia trebuie să dea într-o zi socoteală de viața sa. Glasul conștiinței din noi este ca un ecou al afirmațiilor atât de clare ale Cuvântului lui Dumnezeu. Prin urmare, ar trebui să ne „calibrăm” în mod constant conștiința, în funcție de Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca ea să nu-și piardă efectul.

Pe plan moral, conștiința are aceeași funcție pe care o are durerea pentru trup: ne amintește să-L căutăm pe marele Medic al sufletului, pe Domnul Isus Hristos!

Citirea Bibliei: Numeri 32.1-42 · Matei 17.1-8

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU TE CHEAMĂ (2) | Fundația S.E.E.R. România

„Eu te pusesem deoparte şi te făcusem proroc al neamurilor.” (Ieremia 1:5)

Expresia „pus deoparte” înseamnă „rezervat pentru folos exclusiv.” Cuvântul „a face” înseamnă aici „am dat comanda conform unui plan.” Iată două lucruri pe care trebuie să le știi: Dumnezeu nu irosește nimic din ce a creat și nu irosește nimic din ce poate folosi. Înainte să fii mântuit, Dumnezeu a permis să ai experiențe, atât bune cât și rele, care te-au echipat pentru împlinirea planului Său. Din acestea fac parte părinții tăi, locul de unde ei provin, unde ai fost educat, câți ani ai petrecut în școală, locurile de muncă pe care le-ai avut și instruirea pe care ai primit-o. De asemenea, sunt incluse lucrurile pe care le-a pus Dumnezeu în tine când te-ai născut, chiar dacă unele dintre ele au părut că lucrează împotriva ta în perioada creșterii tale. Dacă ești o persoană care ține cu dinții de ideile și principiile sale, Dumnezeu poate folosi lucrul acesta. Dacă ești o persoană care se grăbește să-i confrunte pe alții, și să-l înfrunte pe diavol, Dumnezeu poate folosi lucrul acesta. Dacă îți place să studiezi cu atenție cărți și să cercetezi lucruri, Dumnezeu poate folosi asta. Poate azi ai impresia că te afli în locul greșit, că faci lucruri greșite cu persoanele nepotrivite. Poate te întrebi cum o să ieși singur din groapă sau cum îți vei pune viața în ordine. Și sincer vorbind, răspunsul ar putea fi că nu poți. Dar Dumnezeu poate. El poate transforma greșelile tale în chip miraculos. Așa că, dă-I Lui lucrurile din viața ta care nu sunt bune, cele de care nu ești mândru, și spune: „Doamne, iată-le. Aș vrea ca viața mea să fie altfel, dar nu este. Aș vrea s-o pot schimba, dar nu pot!” Apoi, lasă-L pe Dumnezeu să lucreze!

22 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Avram era de nouăzeci și nouă de ani; și Domnul S-a arătat lui Avram și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul Atotputernic: umblă înaintea feței Mele și fii integru”.

Geneza 17.1

Aceasta este cea de-a cincea oară când Domnul i S-a arătat lui Avraam. Trecuseră treisprezece ani de la comunicarea precedentă. Avraam experimentase ce înseamnă să conteze pe Domnul atunci când a început să umble prin credință, în capitolele 12 și 13, și de asemenea învățase importanța sprijinirii pe Dumnezeul său, în capitolele 14 și 15, atunci când s-a luptat prin credință. Acum însă, în capitolele 16 și 17, Avraam și soția lui au avut dificultăți în a aștepta prin credință intervenția Domnului. Dumnezeu le promisese țara, lui Avraam și descendenților săi, însă el și soția lui îmbătrâneau și încă n-aveau niciun copil. În capitolul 16, Sara a făcut ceea ce și noi facem adesea: a luat lucrurile în propriile mâini. I-a dat-o lui Avraam pe Agar, roaba sa egipteancă. Însă acest lucru n-a făcut decât să creeze și mai multe probleme.

Adesea apar în viața noastră împrejurări în care încercăm să rezolvăm noi lucrurile, nefăcând altceva decât să complicăm situația. Domnul nu dorește să ne bazăm pe inventivitatea noastră, nici pe propria noastră putere, ci dorește să credem că nimic nu este prea greu pentru El și că El poate interveni pentru a schimba piedicile și dificultățile în prilejuri pentru a-Și manifesta gloria. Domnul i Se revelează lui Avraam ca fiind Cel Atotputernic. Acest nume este compus din două cuvinte: El, care vorbește de putere, și Șadai, care are deopotrivă semnificația puterii și a atotsuficienței. Domnul îi spune lui Avraam că Sara va avea un fiu, chiar și la vârsta de nouăzeci de ani.

Dacă ne confruntăm cu o decizie majoră sau dacă ne aflăm într-o dificultate aparent imposibil de rezolvat, să nu o luăm înaintea Domnului, ci să așteptăm ca El să-Și arate puterea! Avraam a fost instruit să umble înaintea Domnului și să fie integru. Când ceva pare imposibil, să umblăm în prezența Domnului, cu totul devotați Lui, iar El ne va arăta că este un Dumnezeu atotsuficient!

T. Hadley, Sr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Niciun cuvânt murdar să nu vă iasă din gură, ci unul bun.

Efeseni 4.29

O mărturie frumoasă

Tânărul îl acceptase de curând pe Domnul Isus ca Mântuitor personal. Lucra alături de mai mulți muncitori pe un mare șantier de construcții. Maistrul lui, un bărbat mai în vârstă, era un om bădăran, care înjura întruna fără nicio jenă. Tânărul suferea foarte mult că trebuia să asculte acele cuvinte blasfematoare. Dar ce putea să facă? Cum ar fi trebuit să se poarte față de șeful său mult mai în vârstă, despre care știa că este dur? Cu toate acestea, a înțeles că ar fi fost o lașitate față de Domnul Isus dacă ar tăcea pur și simplu.

Într-o zi și-a adunat tot curajul și s-a apropiat de temutul său superior: „Domnule maistru, nu vă mai pot auzi vorbind împotriva Stăpânului meu”. — „Stăpânul tău? Ce vrei să spui?” — „Isus Hristos este Stăpânul meu. A murit pentru a mă salva. El mă iubește și abia pot suporta când cineva vorbește urât despre El.”

Maistrul a fost atât de mișcat de cele auzite, încât nu a putut spune nimic. Tânărul s-a întors la treabă, fericit că a primit puterea de a lua poziție pentru Domnul său. Maistrul s-a dus și el la locul lui de muncă. Tot restul zilei nu a mai rostit niciun cuvânt urât. Profund impresionat de mărturia simplă a tânărului, a decis să meargă să asculte evanghelia. Acesta a fost prilejul ca, în cele din urmă, să devină un ucenic al Domnului Isus, pe care Îl hulise atât de mult prin cuvintele sale urâte.

Este mărturia ta un prilej ca oamenii să vină la Domnul Isus?

Citirea Bibliei: Numeri 31.25-54 · Matei 16.21-28

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU TE CHEAMĂ (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat să fie apostol…” (Romani 1:1)

Dumnezeu a căutat acea parte din trecutul lui Pavel care s-a format înainte ca el să devină creștin și a găsit câteva lucruri foarte utile. Și nu toate au fost lucruri spirituale… au fost și aspecte academice și culturale. Chiar dacă Pavel părea necalificat din cauza urii sale monumentale față de creștini, trecutul său l-a făcut să fie calificat într-un fel unic. Ca fost fariseu, el înțelegea Scripturile și mentalitatea celor care aveau să i se împotrivească. Și fosta sa orbire spirituală i-a dat compasiune pentru cei pierduți. Dumnezeu S-a folosit atât de experiențele bune, cât și de cele rele din viața apostolului Pavel. Și El poate face la fel și cu tine! Gândește-te: când Dumnezeu a căutat un bărbat care să fie unul dintre primii slujitori ai Bisericii Sale, să scrie teologia bisericii Sale, să poarte dezbateri cu conducătorii religioși care combăteau Biserica lui Hristos, să înainteze cauza lui Hristos în arenele politice și sociale, să ducă mesajul Evangheliei de la cei mai de jos de pe stradă la tronul Cezarului – Dumnezeu a găsit un bărbat care avea deja pregătirea necesară, și acesta a fost Pavel.

Iată cum lucrează Dumnezeu: mai întâi te caută, apoi te pregătește, apoi te așează într-un loc, apoi îți dă putere să faci ce știe că poți face în modul cel mai eficient.

Chemarea lui Dumnezeu este singurul lucru care te va face complet fericit, deși nu întotdeauna știi lucrul acesta dinainte. Așadar, te cheamă Dumnezeu? Simți că te pregătește? Te-a așezat într-un loc anume? Cea mai mare bucurie și împlinire din viață o experimentezi atunci când te predai lui Dumnezeu și Îi spui „da”!

21 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

El a săturat sufletul însetat și a umplut de bunătăți sufletul flămând.

Psalmul 107.9

Am privit de curând la felul cum epistolele Noului Testament sunt ilustrate în versetul 9 din Psalmul 107. Există o împlinire în Domnul și în Mântuitorul nostru a tuturor dorințelor create în inima creștinului în urma nașterii din nou și a lucrării Duhului. În același timp, există o bunătate dincolo de cuvinte, bunătatea lui Dumnezeu Însuși în Hristos, care, după ce ne-a binecuvântat, a îndepărtat flămânzirea pentru totdeauna. Prin urmare, dacă citim Scriptura pentru a învăța despre Domnul, rugându-L pe Dumnezeu să ne lumineze și căutând gândul Duhului Sfânt în Cuvânt, vom descoperi că epistolele sunt manifestări ale frumuseții Sale către cei care-L iubesc.

Evangheliile au fost scrise pentru a prezenta Persoana și căile Domnului, în timp ce epistolele au fost scrise pentru a ne prezenta felurile în care ne putem bucura de El acum – de El și de binecuvântările neprețuite care ne-au pus în posesia dragostei și a gloriei Sale. De asemenea, ele ne prezintă piedicile pe care trebuie să le evităm în umblarea noastră. Pentru ca sufletul nostru să fie pe deplin satisfăcut, trebuie să învățăm ceea ce este Hristos.

Însă este necesar să învățăm ce este Hristos fiind pe genunchi – în mod spiritual, dacă nu și fizic. Aș mai adăuga că din fiecare pasaj pe care îl citim trebuie să facem o ocazie de a ne ruga Lui și de a vorbi cu El. M-am minunat adesea de felul în care El a vorbit cu mine când am procedat așa, iar cuvintele care, în mod obișnuit, sunt doar litere tipărite pentru cititorul superficial, dobândesc viață spirituală și putere, pe măsură ce El le descoperă inimii noastre prin Duhul. Și, desigur, tot ceea ce învățăm trebuie să punem în practică. Să fim atenți ca nimic să nu ne facă să fim doar ascultători ai Cuvântului, nu și împlinitori ai lui (Iacov 1.22-25).

W. H. Westcott

SĂMÂNȚA BUNĂ

Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări? Nu știi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?

Romani 2.4

Încă o șansă (2)

Au trecut câteva zile, timp în care tânărul s-a zbătut între viață și moarte. Apoi starea lui s-a îmbunătățit simțitor. Treptat și-a recăpătat forțele și, în curând, a putut să se ridice din pat. Dumnezeu a ascultat rugăciunile!

Pe măsură ce sănătatea îi revenea, el dădea însă deoparte gândurile serioase. Îi fusese frică să moară fără Domnul Isus, iar acum nu-i mai era frică să trăiască fără El! Ruga lui fierbinte ca Dumnezeu să-i mai dea o șansă de a se converti a fost mult prea repede uitată.

După ce și-a revenit complet, el a decis, în ciuda rugăminților mamei sale, să plece ca marinar pe o navă comercială. Încă o dată am încercat să-i vorbesc inimii și conștiinței lui. „Vrei să pleci fără Dumnezeu, împotriva voinței mamei tale? Atenție, Dumnezeu nu Se lasă batjocorit!” — „Nu am renunțat deloc la gândul de a mă converti”, a răspuns el, „dar deocamdată vreau să merg să lucrez pe mare. Când mă voi întoarce, vom discuta despre aceasta.” Mi-a strâns mâna în semn de rămas-bun și a plecat.

După un timp, mama lui a primit o scrisoare, dar nu de la fiul ei, ci de la căpitanul vasului. Nava fusese surprinsă de o furtună puternică, în timpul căreia băiatul, ocupat cu o lucrare pe punte, a fost luat de valuri. Toate încercările de a-l salva de la înec fuseseră în zadar.

El a ratat ultima ocazie de a se pocăi. Ce groaznic!

Citirea Bibliei: Numeri 30.1-16 · Matei 16.1-12

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

POZIȚIA ȘI STAREA TA | Fundația S.E.E.R. România

„Suntem socotiţi neprihăniţi prin sângele Lui…” (Romani 5:9)

Biblia spune că: „Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi. Deci, cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi neprihăniţi prin sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu… Şi nu numai atât, dar ne şi bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea” (Romani 5:8-9, 11). Și mai mult de atât, El te consideră nevinovat. De ce? Deoarece pe „Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” (2 Corinteni 5:21)

Să reținem cuvintele „în El”. Imaginează-ți că pui o scrisoare într-un plic și apoi îl sigilezi. Nu mai poți vedea scrisoarea și nici nu-i mai poți citi conținutul pentru că ea se află „în” plic. Înțelegi ideea? Nu uita niciodată că există o diferență între poziția ta și starea ta. Când îți pui încrederea în Hristos, poziția ta înaintea lui Dumnezeu este aceea de om „neprihănit.” Tu spui: „Dar starea mea care este? Eu încă mai păcătuiesc…” Sarcina Duhului Sfânt care locuiește în tine este să aducă starea ta la nivelul poziției tale. Biblia ne spune că: „Suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.” (2 Corinteni 3:18).

Cum face Duhul Sfânt lucrul acesta? El te trage înapoi la locul pocăinței, unde ești curățat… Poziția ta în Hristos nu se schimbă, dar starea ta se schimbă constant – pe măsură ce te asemeni tot mai mult cu Hristos!

20 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Dar, ca să nu-i facem să se poticnească, mergi la mare și aruncă o undiță și ia primul pește care vine; și, deschizându-i gura, vei găsi un stater; ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.

Matei 17.27

Îl vedem aici pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care cunoaște totul și are toată puterea în cer și pe pământ, smerindu-Se pe Sine Însuși. Petru a micșorat demnitatea Fiului Dumnezeului celui viu, socotind că era necesar ca El să plătească taxa pentru templu. Dar Domnul Isus nu-l mustră pentru această nedreptate, ci, în har, îl ridică la nivelul de libertate al fiilor (Matei 17.26). Domnul nu era obligat să plătească taxa pentru templu, dar El S-a smerit, pentru ca nu cumva să fie o pricină de poticnire pentru cineva. La fel trebuie să facem și noi, dacă vrem să călcăm pe urmele Domnului nostru scump, care este Capul Adunării (Efeseni 1.23; Coloseni 1.18). Domnul i-a spus lui Petru: „Ca să nu-i facem să se poticnească” (versetul 27). Îl vedem aici pe Domnul slavei, Singurul care are putere peste toate, chiar și peste peștii mării, plătind taxa pentru templu, pe care nu era dator s-o plătească. Acest adevăr trebuie să fie un exemplu și pentru noi, să ne facă să renunțăm la drepturile noastre și, în dragoste, să nu dăm altora niciun prilej de poticnire. Primul principiu pe care-l învățăm aici este să renunțăm la drepturile noastre. Chemarea noastră este să ne smerim și să ne supunem, ca să nu dăm prilej de poticnire.

La începutul capitolului 18, ucenicii întreabă cine este cel mai mare în Împărăția cerurilor. Domnul răspunde că mai întâi trebuie să devenim mici. Cel mai mare este Domnul, care S-a smerit așa de mult, coborând în locurile cele mai de jos, după care a fost înălțat nespus de mult. Nu putem intra în Împărăția cerurilor dacă nu ne smerim (versetul 3). În versetul 6 vedem cât de serios tratează Domnul pricinile de poticnire (supărările cauzate cuiva). Aici inima Sa (nu numai slava Sa) este legată de unul din acești micuți care cred în El. Atât de mult i-a prețuit, încât Și-a dat viața pentru ei.

H. L. Heijkoop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări? Nu știi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?

Romani 2.4

Întoarcerea acasă dintr-o țară îndepărtată (8)

Mărturisirea este lucru greu! A trecut mult timp până ce fiul risipitor a putut să rostească aceste cuvinte, „tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta”, atunci când a vrut să se întoarcă la tatăl său. Cât de greu îi este omului să facă o astfel de mărturisire! Prin câte experiențe amare trebuie să treacă înainte de a-și recunoaște, în cele din urmă, vinovăția în fața lui Dumnezeu!

Mărturisirea sinceră este condiția prealabilă pentru iertarea păcatelor! „Cine își ascunde fărădelegile nu prosperă, dar cine le mărturisește și se lasă de ele capătă îndurare” (Proverbe 28.13).

Mărturisirea sinceră a păcatelor este urmată de iertare! Cât de eliberatoare este promisiunea din Cuvântul lui Dumnezeu: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate” (1 Ioan 1.9)!

Drumul de la mărturisire la iertare trece pe la Golgota! Calea spre Dumnezeu trece pe la cruce, pe la lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin El (Ioan 14.6). Mântuirea se găsește numai în Hristos Isus (Coloseni 1.14). În nimeni altul nu este mântuire, ci doar în Numele lui Isus (Fapte 4.12). Numai sângele Lui ne poate curăți de păcatele noastre (1 Ioan 1.7).

Mărturisirea are la capătul drumului bucuria tatălui! Cuvintele pe care fiul risipitor dorea să le spună în fața tatălui erau sincere și fără rezerve, dar bucuria cu care îl va primi tatăl și bunăvoința cu care acesta își va ierta fiul îl vor copleși.

Citirea Bibliei: Numeri 31.1-24 · Matei 16.13-20

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PREGĂTEȘTE-TE PENTRU ISPITĂ! | Fundația S.E.E.R. România

„Daniel s-a hotărât să nu se spurce… cu vinul…” (Daniel 1:8)

Oare continui să faci lucruri pe care nu vrei să le faci și te complaci în gânduri care te fac să rătăcești? Ești copleșit mereu de aceleași vechi ispite? Iată o veste tristă: omul născut din nou nu se descotorosește de firea pământească; de fapt, ea intensifică lupta dintre trupul tău și duhul tău.

Dar iată vestea cea bună: poți trăi victorios! Cum?

1) Rugându-te! Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi: „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” (Matei 26:41). Dacă ai obosit să te rogi pentru iertare după ce ai păcătuit, începe să te rogi înainte să vină ispita. Nu, nu poți alunga ispita prin rugăciune, dar te poți pregăti dinainte s-o biruiești. Și dacă ai nevoie de ajutor, cheamă întăriri. Găsește pe cineva care să stea alături de tine în rugăciune: Biblia spune: „Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor.” (Eclesiastul 4:9)

2) Luând o hotărâre. „Daniel s-a hotărât să nu se spurce.” Modalitatea prin care îți poți supune pornirile este prin activarea voinței – dinainte. Când faci lucrul acesta, Dumnezeu îți dă putere prin Duhul Său cel Sfânt. De unde a avut Daniel tărie să-și atingă scopul? De la Dumnezeu. El se ruga de trei ori în fiecare zi (vezi Daniel 6:10). Nu te pregăti pentru eșec; ci dă-te la o parte din calea răului. Când soția lui Potifar a încercat să-l seducă pe Iosif, el „a fugit afară din casă” (Geneza 39:12).

Așadar, Iosif și Daniel s-au rugat și știau ce să facă înainte ca ispita să bată la ușă! Și tu trebuie să faci la fel!

19 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Numele Domnului este un turn tare: cel drept aleargă în el și se așază într-un adăpost înalt.

Proverbe 18.10

Expresia „turn tare” este folosită doar de trei ori în Scriptură. Celelalte două locuri unde ea apare ne vor ajuta să-i dăm o explicație.

În Judecători 9.46-49, Abimelec, fiul lui Ghedeon, a asediat turnul din Sihem și l-a dărâmat. Acesta era un simplu turn. Însă, în versetele 50-53, în cetatea Tebeț era „un turn tare”. Abimelec a încercat să-l distrugă și pe acesta, însă o femeie a aruncat o piatră de moară și i-a sfărâmat capul, astfel că Abimelec a fost cel distrus. Turnul tare a rămas în picioare; n-a putut fi dărâmat.

Cealaltă referință este în Psalmul 61.3: „Tu ai fost un adăpost pentru mine, un turn tare înaintea vrăjmașului”. În versetul 2, Domnul este stânca noastră, care se înalță deasupra tuturor valurilor necazului; în versetul 3, El este un adăpost unde putem găsi refugiu și un turn tare împotriva oricărui vrăjmaș.

În Proverbe 18.10 ni se spune că „numele Domnului este un turn tare”. Expresia „numele Domnului” este folosită de multe ori în Vechiul Testament. Prima dată apare în legătură cu Enos (Geneza 4.26). Numele lui înseamnă „fragil” sau „muritor”, și în zilele lui au început oamenii să cheme numele Domnului în rugăciune, cu simțământul slăbiciunii lor. Numele Domnului reprezintă tot ceea ce El este, așa cum El a proclamat numele Său către Moise (Exod 34.5-7). Împrejurările noastre se schimbă mereu, însă El nu Se schimbă niciodată!

Adăpostul „înalt” din Proverbe 18.10 ne amintește de vulturii care își construiesc cuibul pe vârful foarte înalt al unei stânci, pentru a-și păzi puii de orice prădător. La fel, Domnul ne-a așezat pe un loc înalt. Ca și pe Iov, El ne-a înconjurat cu un gard și nimic din ceea ce El nu îngăduie nu ne poate atinge. El să fie pentru noi toți un „turn tare”!

K. Quartell

SĂMÂNȚA BUNĂ

Domnul … are o îndelungă răbdare față de voi și dorește ca niciunul să nu piară, ci toți să vină la pocăință.

2 Petru 3.9

Încă o șansă (1)

Într-o zi am fost chemat la un tânăr, pe a cărui familie o cunoșteam de mult timp. Tânărul era grav bolnav, iar medicul nu i-a dat nicio speranță de însănătoșire. Când mama lui mi-a deschis ușa, ea mi-a spus cu voce înlăcrimată: „Fiul meu, sărmanul meu copil! Este încă atât de tânăr și trebuie să moară! De câte ori l-am rugat să se gândească la mântuirea sufletului său… Oare să fie prea târziu acum?”.

M-a condus în camera bolnavului. Acesta stătea întins în pat cu ochii întredeschiși, părând să nu observe ce se întâmpla în jurul său. Deodată a privit confuz în jur și a întrebat: „Unde sunt?” — „Ești acasă, cu mine, dragul meu băiat”, a fost răspunsul tandru al mamei sale. „Sunt foarte bolnav?” — „Da, băiatul meu, ești foarte bolnav.” O teamă de nedescris l-a cuprins pe tânăr. „Mamă”, a implorat el, „spune-mi că nu trebuie să mor. Oh, nu pot să mor! Nu vreau să mor!”

Privirea lui s-a îndreptat spre mine. M-am aplecat asupra lui: „Ce să cer de la Dumnezeu pentru tine?”. — „Rugați-vă ca Domnul să-mi mai dea o șansă!” După aceea și-a pierdut din nou cunoștința.

Ne-am rugat cu insistență Domnului să-i dea acelui tânăr o nouă ocazie de a se îngriji de mântuirea sufletului său și de a se converti. Dintr-odată l-am auzit murmurând: „Nu vreau să mor! Nu pot să mor! Încă o șansă… Încă una!”.

Citirea Bibliei: Numeri 29.1-40 · Matei 15.29-39

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

REFUZĂ SĂ TRĂIEȘTI CU TEAMĂ (4) | Fundația S.E.E.R. România

„Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?” (Romani 8:31)

Pentru a învinge teama, trebuie să crezi că Dumnezeu este cu tine. Și asta este cheia destoiniciei tale de a fi ascultător și de a face ce-ți spune El să faci. Pe măsură ce devii încrezător că El este cu tine, teama ta se va micșora. Când tânărul David s-a oferit să se lupte cu Goliat, regele Saul i-a zis: „Nu poţi să te duci să te baţi cu filisteanul acesta, căci tu eşti un copil, şi el este un om războinic din tinereţea lui.” (1 Samuel 17:33). David a răspuns: „Domnul… mă va izbăvi şi din mâna acestui filistean.” (1 Samuel 17:37). Tu nu ești singur în această luptă – Domnul este cu tine! Când ești convins de asta, teama va scădea. Poate nu vei ști mereu ce va face Dumnezeu, dar te poți relaxa știind că El va face ce trebuie la timpul potrivit.

Când te gândești la viitor și la toate necunoscutele lui, e ușor să-ți fie teamă. Dar poți vizualiza viitorul în două moduri: fie prin a fi pesimist și plin de teamă, fie spunând: „Lupta e a Domnului, și El nu a pierdut niciodată nicio luptă!” Poate nu vei ști întotdeauna ce să faci în situații tensionate, dar Dumnezeu știe! El știe totul înainte să se întâmple, și El are deja un plan pentru izbăvirea ta.

Nu trebuie să-L vezi pe Dumnezeu, sau să-L simți – pentru a crede că El este cu tine. Credința este o chestiune de inimă și nu de simțuri naturale. Dumnezeu este cu tine! Crede lucrul acesta, și refuză să trăiești cu teamă!

18 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Isus, știind că Tatăl Îi dăduse toate în mâini și că de la Dumnezeu a ieșit și la Dumnezeu Se duce, S-a ridicat de la cină și Și-a pus deoparte hainele și, luând un ștergar, S-a încins. Apoi a turnat apă în lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins.

Ioan 13.3-5

Avem aici cea mai minunată prezentare a lucrării pe care Hristos o face acum pentru cei ai Săi, care sunt în lume. Există ceva deosebit de prețios în expresia „ai Săi”. Ea ne aduce foarte aproape de inima lui Hristos și este minunat să ne gândim că El privește la niște creaturi sărmane, slabe și supuse căderii, cum suntem noi, și spune: «Ei sunt ai Mei. Nu contează ce cred alții despre aceștia; ei Îmi aparțin Mie și trebuie să-i așez și să-i mențin într-o stare care să fie vrednică de locul în care Eu sunt și în care îi voi aduce și pe ei».

Acest lucru este nespus de prețios și de ziditor pentru sufletele noastre. Cu simțământul gloriei Sale personale și cu conștiența faptului că de la Dumnezeu venea și că la El Se ducea, Domnul S-a aplecat și a spălat picioarele ucenicilor.

Nu exista și nu putea exista un loc mai înalt decât cel din care Isus a venit; nu exista și nu putea exista un loc mai jos decât cel de la picioarele întinate ale ucenicilor Săi. Însă – binecuvântat și lăudat să fie numele Său pentru totdeauna! – El umple, prin Persoana Sa divină și prin lucrarea Sa măreață, tot spațiul dintre aceste două extreme. El Își poate pune o mână pe tronul lui Dumnezeu și o mână pe picioarele noastre, fiind astfel El Însuși veriga divină și eternă dintre aceste două puncte.

C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ

Disprețul mi-a frânt inima și sunt copleșit de apăsare; aștept compătimire, dar degeaba; aștept mângâietori, și nu găsesc niciunul.

Psalmul 69.20

Nicio mângâiere din partea ucenicilor

Domnul Isus venise cu ucenicii în Grădina Ghetsimani. În scurt timp, dușmanii Lui aveau să vină și să-L prindă. El aștepta compasiune din partea ucenicilor, dar ei nu I-au arătat-o. A căutat mângâietori și nu a găsit niciunul. Deși era Dumnezeu, era în același timp Om. Cu toate acestea, Domnul Isus nu le-a cerut ucenicilor să se roage pentru El, ci le-a spus doar atât: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneți aici și vegheați împreună cu Mine” (Matei 26.38). Din aceste cuvinte înțelegem că Fiul veșnic al lui Dumnezeu, care a devenit Om, a avut aceleași simțăminte ca noi, oamenii.

El știa că lumea este împotriva Lui, de aceea nu S-a adresat lumii, ci acelora care Îi erau cei mai apropiați pe acest pământ, care fuseseră trei ani cu El. Ei ar fi trebuit să-L sprijine puțin în greutățile Lui, însă L-au dezamăgit și L-au lăsat să poarte singur suferințele și greutățile. Întristat și tulburat, El S-a luptat în acea rugăciune.

Unde era cel care afirmase că va merge cu El în închisoare și în moarte? Adormise! Petru a adormit și în grădina Ghetsimani, la fel cum a făcut-o și pe munte, când s-a arătat gloria Lui în Împărăție (Luca 9.32; 22.45). Domnul Isus, ca Om, nu a găsit pe nimeni aici, pe pământ, care să aibă milă de El.

Tu așteptai ca milă să se-arate,

dar nimeni n-a-nțeles durerea Ta,

Și-ai fost abandonat de toți în moarte.

Mângâietori Tu n-ai avut deloc.

Citirea Bibliei: Numeri 28.1-31 · Matei 15.21-28

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

REFUZĂ SĂ TRĂIEȘTI CU TEAMĂ (3) | Fundația S.E.E.R. România

„Dragostea desăvârşită izgoneşte frica…” (1 Ioan 4:18)

Când Dumnezeu îți spune „Nu te teme!”, El vrea să-ți spună de fapt „Trebui să te confrunți cu frica, ca s-o poți învinge! Poți acționa în ciuda fricii!” Biblia spune: „dragostea desăvârşită izgoneşte frica.” Uneori credem în mod eronat că Sfânta Scriptură spune că dacă-L iubim pe Dumnezeu suficient de mult, nu ne va fi teamă. Nu, singura dragoste perfectă este dragostea lui Dumnezeu pentru tine. Este necondiționată. Faptul că știi că întotdeauna te iubește, că merge alături de tine, că te apără și te susține, și că ți-a promis că te va binecuvânta în tot ce faci – iată ce izgonește frica. Și mai face și altceva: îți întărește credința. „Fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui” (Evrei 11:6). Când știi că Dumnezeu Își găsește plăcerea în tine, începi să te ridici deasupra fricilor pe care le ai! Când frica bate la ușă și te găsește plin de credință, ea nu poate intra!

De aceea trebuie să meditezi continuu la Cuvântul lui Dumnezeu și să lași ca gândurile și conversațiile tale să fie pline de credință. Dacă ești obișnuit să-ți lași mintea să zboare unde dorește, meditarea la Cuvântul lui Dumnezeu îți va cere să-ți formezi un nou obicei.

Nu deveni descurajat dacă descoperi că ai intenții bune, dar numeroase eșecuri. Biblia spune: „umblăm prin credinţă” (2 Corinteni 5:7). Cum ai învățat să umbli? Ridicându-te de mai multe ori decât ai căzut, până când în cele din urmă ai reușit. Când îți setezi mintea să rostească cuvinte pline de credință care sfidează teama, Duhul Sfânt îți va veni în ajutor și te va întări.

După cum spunea un slujitor creștin: „Curajul nu înseamnă absența fricii, ci înseamnă progres în prezența ei.” Așadar, continuă să progresezi și vei ajunge la destinație!

17 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Pentru ce bați pe aproapele tău?

Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, un popor salvat de Domnul?

Exod 2.13; Deuteronom 33.29

Moise ar fi putut domni peste Egipt, însă Dumnezeu a lucrat în viața lui și el „a refuzat să fie numit fiu al fiicei lui Faraon, alegând mai degrabă să sufere răul cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă plăcerea trecătoare a păcatului” (Evrei 11.24,25). Văzându-l pe un egiptean care-l bătea pe un evreu, l-a ucis pe egiptean, gândind, așa cum ne spune Ștefan, „că frații lui vor înțelege că Dumnezeu prin mâna lui le dă eliberare; dar ei n-au înțeles”. În ziua următoare i-a găsind pe doi evrei certându-se și „i-a îndemnat la pace, spunând: «Voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?». Dar cel care-l nedreptățea pe aproapele său l-a îmbrâncit, spunând: «Cine te-a pus căpetenie și judecător peste noi?»” (Fapte 7.25-27). Auzind aceasta, Moise a fugit din Egipt.

Istoria poporului ceresc al lui Dumnezeu – care cunoaște dragostea Lui, prin faptul că L-a trimis pe Fiul Său ca Eliberator – este de asemenea pătată de lupte și de certuri. Dumnezeu așteaptă altceva de la cei care sunt apropiați unii de alții: „Fiecare să-i placă aproapelui său în ceea ce este bine, spre zidire” (Romani 15.2); „de aceea, lepădând minciuna, vorbiți adevărul fiecare cu aproapele său, pentru că suntem mădulare unii altora” (Efeseni 4.25).

Dumnezeu l-a adus pe Moise înapoi în Egipt, pentru a scoate poporul Său din casa robiei. Aceasta a fost o grea povară pentru Moise, și el a falimentat uneori, însă a rămas credincios. Când au ajuns la râul Iordan, după patruzeci de ani de umblare prin pustie, el a pronunțat binecuvântări asupra lor, deși îi fusese interzis să intre în țară (Numeri 20.2-13). Ultimele sale cuvinte din cartea Deuteronom privesc către timpul Mileniului, când „tot Israelul va fi mântuit” (Romani 11.26). Ei nu vor mai fi necredincioși și divizați, ci pe deplin fericiți, așa cum Moise a prevestit. Cu cât mai mult ar trebui cei care formează poporul ceresc al lui Dumnezeu să se iubească unii pe alții, în așteptarea acelui moment când vor fi luați ca să locuiască împreună în casa Tatălui! (Ioan 14.1-3; 15.12).

S. Attwood

SĂMÂNȚA BUNĂ

Domnul este lângă toți cei care Îl cheamă, lângă cei ce Îl cheamă în adevăr.

Psalmul 145.18

Telefonul

De ceva timp, telefonul face parte din viața de zi cu zi a fiecăruia. Apăsând doar câteva taste numerice, vorbim cu persoane aflate la foarte mulți kilometri distanță. Ne pare un lucru banal, dar, de fapt, este ceva uimitor.

În prezent, oamenii pot fi contactați mereu, nu sunt niciodată prea departe. – Dar cum rămâne cu Dumnezeu? Mulți se întreabă cu îndoială: „Ne aude oare Dumnezeu când ne rugăm Lui? Fiindcă nu simțim nimic din apropierea Lui sau din interesul Lui față de noi…!”. Această îndoială este foarte greșită, pentru că Dumnezeu nu este nicidecum prea departe! El ne aude! El așteaptă ca omul să-L „cheme”, să-și verse inima în fața Lui. Problemele fiecăruia sunt aproape de inima Sa și El vrea să dea tuturor o soluție. Credincioșii au experimentat acest lucru în repetate rânduri.

Dumnezeu este atât de sfânt și de drept, încât nu poate tolera păcatul în prezența Sa. Însă El a construit un pod către om. Isus Hristos a venit în această lume pentru a-i aduce pe păcătoși la Dumnezeu, murind pentru ei pe cruce. Când un om recunoaște că este păcătos și își mărturisește păcatele înaintea lui Dumnezeu, acceptând prin credință faptul că Isus Hristos a ispășit și vina sa, el primește iertare. De atunci poate vorbi cu Dumnezeu ca un copil cu tatăl său!

Te-am ocrotit în mersul tău prin lume,

te-am sprijinit când pasu-ți tremura.

Când, îngrozit sub valul plin de spume,

tu Mă chemai, copilul Meu, pe Nume,

Nici nu gândeai că sunt în barca ta. —L. B.

Citirea Bibliei: Numeri 27.1-23 · Matei 15.12-20

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

REFUZĂ SĂ TRĂIEȘTI CU TEAMĂ (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Domnul este de partea mea, nu mă tem de nimic…” (Psalmul 118:6)

Dumnezeu te-a creat pentru o viață de creștere, de acțiuni îndrăznețe și de provocări. Dar trebuie să faci pași îndrăzneți prin credință!

Nu poți face lucrul acesta dacă ești mulțumit să trăiești în „zona de confort”!

Chiar și când simți teamă, nu lăsa ca aceasta să te oprească!

Chiar dacă simți frică, acționează!

Poate spui: „Of, oare voi scăpa vreodată de frică?” Da – când vei ajunge în cer! Sentimentul de teamă face parte din viață. Vei experimenta frică atunci când încerci ceva pentru prima dată, când obstacolele din calea ta par de netrecut, sau când ai impresia că resursele tale nu se ridică la înălțimea provocării.

Niciuna din acestea nu înseamnă că ești laș, înseamnă doar că ești ființă umană. Ești laș numai atunci când permiți ca frica să-ți controleze faptele și deciziile. Sentimentul de frică este pur și simplu tentația de a fugi de lucrurile pe care ar trebui să le înfrunți. A simți teamă nu e același lucru cu a-ți fi teamă, pentru că a-ți fi teamă înseamnă a lăsa ca sentimentele de teamă să preia controlul asupra ta. Dar nu trebuie să fie așa!

Poți simți mânie și cu toate acestea să alegi să nu-i dai curs, ci în schimb să reacționezi cu iertare și dragoste.

În același fel, poți simți teamă și totuși să n-o lași să decidă în locul tău. „El Însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” Aşa că putem zice plini de încredere: „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme. Ce mi-ar putea face omul?” (Evrei 13:5-6). Să reținem aceste două expresii: „El Însuși a zis” și „putem zice plini de încredere…” Așadar, încrede-te în Cuvântul lui Dumnezeu și declară ferm: „Nu voi mai trăi cu teamă!”

16 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Gândirea cărnii este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, pentru că nu se supune legii lui Dumnezeu; pentru că nici nu poate.

Romani 8.7

Carnea nu poate fi îmbunătățită, nici chiar în cea mai mică măsură. Fără lege, ea s-a dovedit cu totul întunecată și păcătoasă; sub lege, s-a dovedit răzvrătită și nesupusă. Când a venit harul, ea L-a scuipat în față pe Cel care l-a adus. Dacă Duhul Sfânt locuiește într-un om, carnea poftește împotriva Duhului; dacă un om este luat în al treilea cer, când vine înapoi, carnea se va îngâmfa din cauza aceasta (2 Corinteni 12.7). Carnea rămâne aceeași, în orice privință și în orice împrejurare.

N-avem nicio scuză dacă lăsăm carnea să acționeze. Dacă suntem nechibzuiți și îi lăsăm o portiță, Satan va pătrunde prin ea. Momentele în care nu sunt capabil să biruiesc carnea, nici s-o țin în frâu, sunt cauzate de faptul că am neglijat rugăciunea ori citirea Cuvântului, de faptul că am fost neglijent în vreun fel. Prin urmare, când vrăjmașul vine, nu am putere să-l înfrunt și sunt biruit. Dacă umblu cu nepăsare, voi suferi consecințele.

Iată diferența dintre o umblare cu Domnul și una fără El – o diferență cât se poate de reală. Să presupunem că nu umblu prin Duhul, astfel că nu am o conștiință bună; când ajung în prezența lui Dumnezeu și trebuie să mă gândesc la mine însumi, sunt rușinat. Nu mă mai gândesc la El, ci sunt forțat să mă gândesc la mine, pentru a mă judeca – și este bine că El mă face să mă gândesc la mine și să mă judec, atunci când trebuie. Dar, dacă umblu cu o conștiință curată, nu mă gândesc la mine însumi și sunt liber să mă preocup cu Hristos. Aceasta nu înseamnă că, în vreun fel, carnea ar fi devenit mai bună. Eu sunt în mod practic curățit și am o conștiință bună, iar când vin în prezența lui Dumnezeu, îmi pot vărsa inima acolo, iar aceasta este o mare binecuvântare – este comuniune. Iată unde este diferența dintre un om care umblă în puterea Cuvântului lui Dumnezeu și într-o dependență constantă, și unul care nu umblă așa.

J. N. Darby

SĂMÂNȚA BUNĂ

O, adevărat și cu totul demn de primit este cuvântul acesta: „Hristos Isus a venit în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoși”.

1 Timotei 1.15

Zeul hindus Krishna

Gupta s-a născut într-o familie hindusă. În magazinul tatălui său citea zilnic cu voce tare din Bhagavad Gita, o carte religioasă foarte cunoscută în India. Din cele citite, Gupta a fost fascinat mai ales de zeul hindus Krishna, pe care îl venera. Într-o dimineață a fost însă tulburat de câteva cuvinte din capitolul al patrulea, unde scria: „Krishna a venit să-l salveze pe cel neprihănit și să-l condamne pe cel păcătos”. Când a întrebat mai multe persoane, toate i-au confirmat același lucru, că fraza trebuie înțeleasă exact așa cum este scrisă. Atunci Gupta a închis cu disperare cartea. Soarta lui părea pecetluită. Krishna a fost cel mai binevoitor zeu, care venise să le arate oamenilor calea mântuirii. Dar Krishna a proclamat condamnarea păcătosului! Iar Gupta era un păcătos! Așadar, nu mai exista mântuire pentru el!

După câtva timp, Gupta a auzit un misionar vorbind despre Isus care a venit în lume pentru a-i salva pe păcătoși. Acest lucru l-a făcut să ia aminte și a început să citească Biblia. Vechile sale convingeri au început să se clatine. Timp de luni de zile, în inima lui s-a dat o bătălie. Dar marile crize sunt adesea rezolvate într-un mod neașteptat de simplu. Într-o zi, citind cu voce tare din Biblie, a dat peste versetul: „Voi fi îndurător față de nedreptățile lor” (Evrei 8.12). Și-a dat imediat seama că avea de-a face cu un Dumnezeu milostiv, care putea ierta, pentru că Isus Hristos a venit și a murit pentru păcătoși. „Mulțumesc, Doamne”, a spus el încet, „mulțumesc”. Neliniștea a dispărut și pacea i-a cuprins toată inima.

Citirea Bibliei: Numeri 26.35-65 · Matei 15.1-11

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

REFUZĂ SĂ TRĂIEȘTI CU TEAMĂ (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Frica are cu ea pedeapsa…” (1 Ioan 4:18)

Ann Landers, editorialist în domeniul consilierii, primea aproximativ 10.000 de scrisori și mesaje pe lună. Când a fost rugată să numească problema cea mai obișnuită din viețile cititorilor ei, ea a răspuns: „Teama! Oamenii se tem să nu-și piardă sănătatea, averea, pe cei dragi… Oamenii se tem de viața însăși.” Dacă nu ești atent, frica te poate controla, și consuma! „Frica are cu ea pedeapsa” și până ce puterea ei nu este învinsă, ea va continua să te chinuie. Când frica îți stăpânește viața, nu te mai poți bucura de nimic din ce faci. Și cu siguranță că nu te poți bucura nici de binecuvântările lui Dumnezeu.

Dr. Caroline Leaf (neurolog și susținătoare a sănătății mentale, autoare și conferențiară de succes), afirmă că frica determină „peste 1400 de reacții fizice și chimice cunoscute și activează peste 30 de hormoni și neurotransmițători diferiți.” Ea stă la rădăcina oricărui stres. Când frica produce în noi o reacție de stres cronic, ea de fapt „marinează” trupul nostru în substanțe chimice care, în doze mari, pot fi dăunătoare. Lucrul acesta este, desigur, extrem de nesănătos și amenințător pentru starea noastră de bine din punct de vedere fizic.

Teama de a nu fi acceptat de ceilalți te poate face să dezvolți o personalitate falsă, reprimând adevăratul sine și ascunzând ceea ce Dumnezeu te-a făcut să fii.

Teama de eșec te va împiedica să încerci lucruri noi sau să te forțezi să faci mai mult decât te simți confortabil să faci.

Teama de viitor te poate face să nu te bucuri de viața ta prezentă.

Teama este un duh și ea nu vine de la Dumnezeu. „Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă” (2 Timotei 1:7). Respinge duhul de frică! Primește puterea lui Dumnezeu, crede că El te iubește necondiționat și începe să exersezi „chibzuința” pe care ți-a dat-o. Așadar, începând de-acum, refuză să mai trăiești cu teamă!

15 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Betelul a trimis pe Șarețer și pe Reghem-Melec și pe oamenii lui ca să ceară de la fața Domnului și să vorbească preoților, care erau în casa Domnului Oștirilor, și profeților, zicând: „Trebuie să plâng în luna a cincea, despărțindu-mă, cum am făcut de atâția ani?”.

Zaharia 7.2,3

Poporul reconstruia templul din Ierusalim. Ei se întorseseră din captivitate cu mult timp înainte, însă, după ce puseseră temeliile templului, fuseseră descurajați de împotrivirea pe care o suferiseră. Vreme de aproape douăzeci de ani, lucrarea încetase, până când Dumnezeu i-a folosit pe profeții Hagai și Zaharia pentru a-i face să se ridice și să lucreze din nou.

În acest moment prezentat în Zaharia 7, poporul fusese trezit spiritual și acum punea această întrebare cu privire la o zi de plângere din luna a cincea. Ei adăugaseră păzirea acestei zile în calendarul lor, după ce templul fusese distrus de armatele babiloniene în acea lună (Ieremia 52.12). Întrebarea era directă și aștepta un răspuns de „da” sau „nu”. Domnul însă a răspuns într-un fel foarte diferit. Prin Zaharia, El a spus: „Când ați postit și ați bocit în luna a cincea și în luna a șaptea, în acești șaptezeci de ani, cu adevărat ați postit pentru Mine, chiar pentru Mine? Și, când ați mâncat și ați băut, nu erați voi cei care mâncau și beau?” (Zaharia 7.5,6).

În loc să răspundă cu „da” sau cu „nu”, Domnul a răspuns cu „de ce?”. El a îndreptat lumina nu către acțiunile lor, ci către motivațiile lor. Ei posteau, însă aceasta nu era decât o tradiție, care avea puțin de-a face cu onoarea lui Dumnezeu. Cât de des îngăduim și noi ca practicile noastre să devină doar niște tradiții, mai degrabă decât acte de închinare sau de slujire!

Domnul n-a condamnat și nici n-a lăudat postul în sine, ci i-a îndemnat să privească nu numai la postul lor, ci și la acțiunile lor normale de zi cu zi, de a mânca și de a bea. Era bine să postească, însă numai dacă zilele lor de post și zilele în care mâncau și beau erau trăite cu reverență față de El. Auzim același îndemn și în timpul nostru: „Deci, fie că mâncați, fie că beți, fie orice faceți, faceți toate pentru gloria lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10.31).

S. Campbell

SĂMÂNȚA BUNĂ

Uitând ce este în urma mea și aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.

Filipeni 3.13,14

Obiective reale

Companiile moderne au obiective clare: de exemplu, doresc să lanseze cu succes pe piață o nouă gamă de produse într-o perioadă de timp precis definită, să crească cifra de afaceri cu 20% sau să îmbunătățească comunicarea internă. Un economist spunea că obiectivele au avantajul de a fi o linie directoare, de a concentra și coordona toate eforturile și de a oferi siguranță. – Nu putem să nu ne gândim la propria noastră viață: Avem obiective clare sau, mai degrabă, trăim fără niciun scop și căutăm la întâmplare împlinirea, pe ici, pe colo?

Dumnezeu ne oferă un obiectiv real care duce la succes! Fiul Său, Isus Hristos, este Cel care vrea să fie scopul și ținta vieții noastre. El a trăit cândva ca Om pe acest pământ, dar acum Se află în glorie, în cer, unde îi va lua în curând pe toți cei răscumpărați. – Ești tu unul dintre ei? Dacă nu, atunci vino astăzi la Mântuitorul. El te-a iubit atât de mult, încât a murit pe cruce pentru tine. El a luat asupra Sa toată vina ta. Pentru aceasta, El a trebuit să suporte judecata dreaptă a lui Dumnezeu.

Cine L-a acceptat pe Isus Hristos nu mai vrea să trăiască pentru sine, ci pentru Cel care a murit pentru el; și dorește să-I dăruiască Domnului timpul său, bunurile sale și aptitudinile sale. O astfel de viață este împlinită și are o orientare bună.

Citirea Bibliei: Numeri 26.1-34 · Matei 14.22-36

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

ÎNCEPE SĂ SPUI „POT”! | Fundația S.E.E.R. România

„Cât de mulţi zic despre mine: „Nu mai este scăpare pentru el…” (Psalmul 3:2)

Poate că de-a lungul vieții tale ai auzit sau ai pronunțat adesea cuvintele „nu pot/nu poți”. Multora le place să spună altora ce nu pot face. Le-ai auzit probabil și la cei de la care nu te-ai fi gândit că sunt împotriva ta – părinți, membri ai familiei, lideri din biserică, profesori, antrenori sau prieteni – și care de multe ori nu înțeleg puterea cuvintelor rostite asupra vieților celor tineri. Mulți dintre noi am crescut având în minte acest „nu pot” când lucrul acesta nu era de fapt deloc adevărat! Indiferent cât de des ai auzit aceste cuvinte, încrede-te în Cuvântul lui Dumnezeu și spune: „Da, pot!” Iar minunea se produce prin convingerea că putem face tot ce trebuie prin Hristos care este tăria noastră (vezi Filipeni 4:13).

Dumnezeu îți este alături și acum e momentul ca și tu să crezi în ce poate face El în tine și prin tine. Astăzi este o nouă zi! Lasă trecutul și toate remarcile descurajante în urma ta. Cuvintele care semnifică eșec vin de la Satan, nu de la Dumnezeu, așa că ia chiar acum hotărârea de a nu mai permite să te mai afecteze puterea lui „nu pot”. Spre deosebire de Satan, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu te încurajează și va face totul ca să te îndemne spre biruință în toate domeniile vieții tale. Iosua trebuia să se confrunte cu provocările Țării promise, așa că Dumnezeu i-a spus de trei ori „Întăreşte-te şi îmbărbătează-te” (Iosua 1:9). Să nu uiți că atunci când te simți descurajat, lucrul acesta vine de la diavolul. Și dacă te simți încurajat, e de la Dumnezeu. Ia hotărârea să fii în acord cu Dumnezeu și spune: „Da, pot!” Lasă de astăzi ca puterea Cuvântului lui Dumnezeu să aibă autoritate asupra oricăror vorbe negative care ți-au fost adresate vreodată, sau care s-au spus despre tine!