9 Aprilie 2026

DOMNUL ESTE APROAPE
Iosia era în vârstă de opt ani când a început să împărățească și a împărățit treizeci și unu de ani în Ierusalim.
2 Cronici 34.1

Împăratul Iosia (1)
Iosia avea opt ani când a ajuns împărat. Din 2 Împărați 23 aflăm câtă idolatrie domina timpurile când s‑a născut el. Iosia însă, în ciuda împrejurărilor nefavorabile în care s‑a născut și a crescut, a fost un împărat bun, ultimul împărat bun al lui Iuda. Vom privi în continuare la câteva trăsături ale sale, încercând să desprindem lecții spirituale pentru viața noastră.
În primul rând, trezirea spirituală lucrată prin Iosia a început cu ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu (2 Cronici 34). În al doilea rând, pentru a se manifesta o trezire, trebuie să existe mai întâi foame spirituală – Iosia „a început să‑L caute pe Dumnezeul tatălui său, David“ (versetul 3). În al treilea rând, trezirea spirituală nu se poate întreține decât dacă stăm legați de Cuvântul lui Dumnezeu (versetele 8‑21). În al patrulea rând, există un răspuns spiritual atunci când Cuvântul lui Dumnezeu este vestit cu claritate (versetele 29‑33), lucru care produce unitate în poporul lui Dumnezeu. În al cincilea rând, o trezire spirituală reală este rezultatul lucrării spirituale reale făcute în inimile celor din poporul lui Dumnezeu. Paștele a fost sărbătorit, iar Domnul Și‑a avut din nou locul cuvenit în mijlocul poporului Său.
Toate acestea au avut loc fiindcă acest tânăr de șaisprezece ani a început să privească lucrurile cu seriozitate înaintea Domnului. Când a ajuns la vârsta de douăzeci de ani, Iosia a început să înlăture cu credincioșie tot ceea ce nu‑L onora pe Dumnezeu (versetul 3). La vârsta de douăzeci și șase de ani, Iosia era deja implicat în restaurarea spirituală și fizică a casei Domnului (versetele 8‑10).
Iosia este un exemplu pentru fiecare dintre noi. Dumnezeu ne poate folosi pe fiecare, indiferent de vârsta pe care o avem, chiar și în cele mai negre timpuri, pentru a lucra o trezire spirituală. Totul este să fim gata, în întregime predați Cuvântului și voii Sale.
T. Hadley, Sr.

SĂMÂNȚA BUNĂ
Să nu vi se tulbure inima! Voi credeți în Dumnezeu; credeți și în Mine!
Ioan 14.1
Să nu vi se tulbure inima!

Domnul Isus le făcuse cunoscut ucenicilor că unul avea să‑L trădeze, că altul urma să se lepede de El și, de asemenea, că El Însuși urma să Se înalțe la cer. Este greu să ne imaginăm că, înainte de moartea lui Isus, printre cei doisprezece se afla unul pe care Domnul îl numește „fiul pierzării“. Iuda Iscarioteanul: un ucenic fals în mijlocul ucenicilor adevărați! Legătura lui pur exterioară cu Isus nu l‑a schimbat și nu l‑a putut mântui. Toate aceste vești apăsau greu. Evenimentele care urmau își aruncau umbra întunecată asupra inimilor lor, astfel că ei erau deosebit de întristați și de tulburați.
Rugăciunea Domnului are în continuare un scop: ca ucenicii Lui să aibă parte de propria Sa bucurie. Cu cât cei credincioși devin mai conștienți de dragostea Tatălui lor ceresc, cu atât bucuria lor va crește. Prin urmare, Domnul le spune: „Să nu vi se tulbure inima“. Cine altul decât El putea rosti astfel de cuvinte mângâietoare, într‑un moment atât de greu? Ei credeau într‑un Dumnezeu pe care niciodată nu‑L văzuseră. Fiindcă Hristos urma să plece la Tatăl, acest lucru trebuia să fie valabil și în privința Lui: „Credeți și în Mine“. Ei nu aveau să‑L mai vadă, însă trebuia să rămână uniți cu El prin credință. Astfel, ca Om în gloria cerească, El urma să devină sursa puterii și sprijinul inimii lor.
Aceste cuvinte ni se aplică și nouă. Când inimile noastre sunt zdruncinate de diverse evenimente sau experiențe, putem privi prin credință la Domnul Isus și putem găsi în El o adevărată mângâiere. Chiar dacă toți ne dezamăgesc, chiar dacă lumea ne ispitește, chiar dacă piere orice sprijin pământesc, Hristos glorificat rămâne sursa continuă a credinței noastre.
Citirea Bibliei: Geneza 4.1-16 · 1 Petru 2.1-8

de Jean Koechlin
Proverbe 6:20-35

Încă de la începutul cărţii, tânărului creştin i‑a fost amintit (tot ca o îndatorire de frunte, imediat după teama de Domnul) să asculte de părinţi şi să li se supună lor (cap. 1.8,9). Versetele 20‑22 fac o revenire asupra acestui subiect important, pentru a da învăţăturii oferite de tată şi de mamă acelaşi loc pe care Deuteronom 11.18,19 îl atribuie cuvintelor lui Dumnezeu (vezi şi Proverbe 23.22). A asculta de părinţi înseamnă, în lumina acestor versete, a asculta de Dumnezeu: lucru nu numai drept (Efeseni 6.1), ci şi plăcut în Domnul (Coloseni 3.20). Fie ca această ascultare să se vadă în căminele creştine cu atât mai mult cu cât ea dispare atât de repede în lumea zilelor noastre! (2 Timotei 3.2). Influenţei căminului i se opune încă o dată cea a femeii străine, care personifică păcatul (cap. 2.16; 5.3,20, apoi 7.5). Să nu fim surprinşi de aceste avertismente repetate. Ştim din experienţă că ispitele îşi înnoiesc atacul; şi vor fi cu atât mai puternice, cu cât vor întâlni în gândurile sau în obiceiurile noastre necurăţii nejudecate.
La rândul ei, lenea deschide larg porţile pentru poftele cărnii, aşa cum putem învăţa şi din istoria lui David şi a îngrozitorului său păcat (2 Samuel 11).

FII DISPUS SĂ TE SCHIMBI (4) | Fundația S.E.E.R. România
„Aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu…” (Coloseni 1:10)

Pentru a crește, trebuie să te dedici acestui proces. Fie că este vorba despre cariera sau căsnicia ta, despre slujirea sau umblarea ta cu Dumnezeu, odată ce te dedici creșterii și dezvoltării, și unui stil de viață sănătos, acest lucru devine normal pentru tine. Și îți dai seama când nu faci progrese – ceva lipsește!…
Se spune că pianistul polono-american Arthur Rubinstein refuza să asculte înregistrările propriilor interpretări. Chiar și la doar câteva luni după ce le înregistra, era nemulțumit de ceea ce auzea. De ce? Pentru că el între timp se schimbase – se perfecționa continuu, pe când înregistrările sale nu!
Oprește-te și gândește-te la lucrurile ne-negociabile din viața ta. Pentru ce ești dispus să trăiești și pentru ce ești dispus să mori? Notează ce vrei să păstrezi cu orice preț și explică simplu, clar și ferm de ce… Iar după ce ai făcut toate acestea, uită-te pe listă și vezi ce trebuie să schimbi… roagă-te, apoi apucă-te de lucru! Iată cum s-a raportat apostolul Pavel la creștinii din Colose: „Nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voiei Lui, în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească; pentru ca astfel să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu, întăriţi cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare cu bucurie, mulţumind Tatălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfinţilor, în lumină.” (Coloseni 1:9-12).
Chiar acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine, astăzi!


