Mana Zilnica

30 Martie 2026

DOMNUL ESTE APROAPE

Și robii i‑au spus: „Vrei deci să mergem și să o adunăm?“. Dar el a spus: „Nu, ca nu cumva, adunând neghina, să smulgeți și grâul odată cu ea. Lăsați‑le să crească amândouă împreună până la seceriș“.

Matei 13.28‑30

A fost un lucru înțelept că robii care au văzut răul n‑au lucrat după bunul lor plac, ci au arătat dependență, întrebând care este voia stăpânului: „Vrei deci […]?“. Poate fi ceva mai important într‑o astfel de situație? Desigur, ei aveau propriile păreri despre felul în care ar putea îndepărta răul. Dar fapta lor ar fi fost una omenească, firească, și ar fi dus la un rău și mai mare. Ei ar fi corectat o greșeală cu o altă greșeală. Într‑adevăr, ne putem întreba ce este mai de temut: prima greșeală, sau a doua? Sunt numeroase cazuri când aplicarea unor mijloace greșite de corectare duce la un rău și mai mare decât greșeala inițială.

Dar stăpânul, care se gândește întotdeauna doar la binele grâului, răspunde negativ la propunerile bine intenționate ale robilor: „Nu, ca nu cumva, adunând neghina, să smulgeți și grâul odată cu ea“. El știa ce ar putea face râvna oarbă a firii. El își iubea prea mult grâul, astfel încât nu a permis ca el să fie expus riscului de a fi smuls împreună cu neghina. Această lucrare a păstrat‑o pentru sine și nu a încredințat‑o robilor săi.

Să nu ne înșelăm, gândind că am putea curăța statul și biserica de răul cuibărit acolo! Smulgerea neghinei nu ar însemna altceva decât îndepărtarea fiilor celui rău din ogor, adică omorârea lor. Știm din istoria bisericii că acest lucru s‑a și întâmplat la începutul secolului al IV‑lea, atunci când împăratul Constantin a îndreptat sabia împotriva ereticilor, însă apoi, secole la rând, cei credincioși au fost considerați „eretici“ și au fost pedepsiți de puterea lumească.

C. Briem

SĂMÂNȚA BUNĂ

Toiagul Tău și nuiaua Ta mă mângâie.

Psalmul 23.4

Toiagul și nuiaua

În Psalmul 23, relația dintre cel credincios și Domnul său este comparată cu relația dintre oaie și păstor. Grija păstorului față de oaia sa ilustrează, în mod simbolic, afecțiunea Domnului Isus pentru ai Săi. Dar de ce toiagul? De ce nuiaua? Care este rolul lor în mâna păstorului?

Toiagul este un baston noduros care servește drept „armă“, pentru a respinge atacul animalelor sălbatice asupra turmei și pentru a le pune pe fugă. În sens spiritual, toiagul vorbește despre protecția față de pericolele lumii. Domnului Isus Își protejează propriul popor, încât el să nu devină prada dușmanului.

Nuiaua are altă funcție. Păstorul o folosește pentru a‑Și ghida oile. Dacă se abat de la calea cea bună, El le aduce înapoi cu nuiaua Sa. În acest fel, Domnul îi conduce pe cei răscumpărați în siguranță, chiar și pe drumuri periculoase.

Dar cum e posibil ca toiagul și nuiaua să mângâie? Da, Doamne, sub toiag sunt conștientizat de protecția Ta, de atotputernicia Ta, de faptul că Tu poți învinge orice dușman! Iar sub nuia, Doamne, sunt conștientizat de faptul că Tu nu greșești niciodată. Nu este oare acest lucru o mare alinare pentru sufletul meu? Căile Tale cu mine, Doamne, trec uneori prin întuneric, dar sfârșesc sigur în lumină! O, Doamne, nu‑Ți mai cer să‑mi schimbi condițiile de viață, dar, Te rog, ajută‑mă să simt mângâierea din toiagul Tău și din nuiaua Ta de Păstor!

Citirea Bibliei: Mica 7.1-20 · Proverbe 29.20-27

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Psalmul 40

Psalmul 40 este unul glorios. Hristos, Omul înviat, ia cuvântul pentru a dezvălui „lucrările minunate“ şi „gândurile“ lui Dumnezeu îndreptate înspre noi (El Se asociază cu ai Săi: v. 5). Acest lucru îl putem vedea în patru tablouri succesive.

Primul tablou ne poartă în eternitatea trecută (v. 6 şi 7, citate în Evrei 10.5‑9). Fiul, singurul vrednic să reglementeze chestiunea păcatului, Se prezintă pentru a fi Robul ascultător: „Iată, vin…“ – „şi a venit…“, confirmă Efeseni 2.17.

Următorul tablou ni‑L arată pe Isus pe pământ: El vesteşte şi împlineşte „toată dreptatea“ (Matei 3.15), dă mărturie despre Dumnezeul bunătăţii şi al adevărului, vorbeşte despre credincioşia Sa şi despre salvarea Sa. Întreaga viaţă a lui Hristos este rezumată în v. 8‑10.

În cel de‑al treilea tablou, Salvatorul este înaintea noastră în ceasul solemn, când trebuie să strige: „Nelegiuirile Mele M‑au ajuns…“ (v. 12). Nelegiuirile Mele…? O, El Se încarcă cu nelegiuirile noastre, ale mele şi ale tale, şi acestea sunt şi prea numeroase, după ce, în Psalmul 38.4, le‑am văzut ca fiind şi prea apăsătoare.

Ultimul tablou ne readuce la v. 1‑3, unde „groapa pieirii“ şi „noroiul mocirlei“ fac loc Stâncii învierii. Hristos, eliberat din moarte prin puterea lui Dumnezeu, pe care a aşteptat‑o cu răbdare, Îşi cântă lauda şi îi invită şi pe oameni să I se alăture, pentru a‑L celebra în acelaşi fel (v. 3).

NU FI DISPREȚUITOR! | Fundația S.E.E.R. România

„Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.” (Filipeni 2:4)

Dacă te afli într-o poziție de conducere, încearcă să fii conștient de modul în care răspunzi la sentimentele, gândurile și opiniile celor din jurul tău. Ceea ce spui tu ca lider va avea un impact mai profund asupra oamenilor decât ceea ce spun alții, așa că trebuie să fii sensibil la acest lucru. Chiar și atunci când cineva îți propune o idee pe care tu o consideri fără valoare, rezistă tentației de a o respinge imediat. E mai bine să spui simplu „Mulțumesc pentru contribuție”, în loc să spui „Nu, asta nu va funcționa”. Când respingi pe cineva, transmiți următorul mesaj: „Nu-mi pasă de tine și de ideea ta. Sentimentele și opiniile tale nu contează. Preocuparea ta nu este importantă pentru mine!” Exprimate sau nu, astfel de afirmații rănesc simțul valorii și nevoia de respect ale unei persoane.

Acest lucru este valabil în special dacă persoana respectivă consideră că și-a câștigat dreptul la o atenție specială. Vechiul proverb este adevărat: „Oamenilor nu le pasă cât de multe știi până nu știu cât de mult îți pasă.” Când ești disprețuitor față de ceilalți, ei vor găsi o modalitate de a-și arăta iritarea, iar uneori aceasta poate să te coste scump când vine vorba despre împlinirea viziunii tale.

Poți evita acest lucru devenind mai conștient de felul în care te prezinți în fața celorlalți. Singura soluție la această problemă este să ieși din propriile tale tipare de gândire, să-i asculți cu atenție pe ceilalți și să te străduiești să înțelegi și să tratezi cu respect preocupările lor. Vei obține mari beneficii dacă vei face acest lucru.

Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este: „Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.”