8 Martie 2026
DOMNUL ESTE APROAPE
Și, luând pâine, mulțumind, a frânt și le‑a dat, spunând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; faceți aceasta în amintirea Mea!“. Tot astfel și paharul, după cină, spunând: „Acest pahar este noul legământ în sângele Meu, care se varsă pentru voi“.
Luca 22.19,20
Instituirea Cinei Domnului este ca un diamant strălucitor în mijlocul întunericului, prețios pentru inimile celor care Îl iubesc pe Domnul în acest timp în care El este lepădat de Israel și de lume.
Pâinea pe care Domnul a frânt‑o simbolizează trupul Său dat pentru noi – o imagine izbitoare a suferinței și a morții Sale. Un bob de grâu este semănat în pământ și moare. După ce răsare și crește, este tăiat, treierat și măcinat, apoi este expus căldurii focului, pentru a le servi oamenilor ca hrană. Deși nu putem înțelege aproape nimic din adâncimile suferințelor Domnului, totuși aducerea‑aminte de ele este de cea mai mare importanță la frângerea pâinii. Dorința Lui este să practicăm cu scumpătate această aducere‑aminte de El.
Paharul vorbește despre sângele Său vărsat, simbolizând jertfa împlinită; vinul semnifică bucuria, rezultatul prețios al lucrării lui Hristos în răscumpărare. El este „paharul binecuvântării, pe care îl binecuvântăm“ (1 Corinteni 10.16), căci rezultatul suferinței este bucuria. După cum strugurii sunt zdrobiți mai înainte de a produce vinul, tot astfel, la început sunt suferința și moartea, dar la sfârșit este triumful jertfei împlinite. Bucuria de negrăit este rezultatul suferințelor de negrăit ale binecuvântatului nostru Domn. De aceea ne aducem aminte de El cu simțăminte deopotrivă de bucurie și de întristare.
Domnul nu indică o ordine precisă, nici reguli cu privire la această aducere‑aminte. Când inimile alor Săi sunt supuse Lui și pline de închinare față de El, putem avea deplină încredere că Duhul lui Dumnezeu îi va conduce întotdeauna, în felul Său înțelept și corect, spre a aduce onoare supremă binecuvântatului Fiu al Tatălui.
L. M. Grant
SĂMÂNȚA BUNĂ
Când a ieșit [Iuda], Isus a zis: „Acum este glorificat Fiul Omului și Dumnezeu este glorificat în El. Dacă Dumnezeu este glorificat în El, și Dumnezeu Îl va glorifica în Sine Însuși și Îl va glorifica îndată“.
Ioan 13.31,32
Dumnezeu glorificat
După ce Iuda pleacă în noapte, în camera de sus se face lumină. Domnul le poate vorbi acum liber ucenicilor Săi despre lucrurile cele mai dragi sufletului Său. Cititorul atent simte lumina și căldura acestui rămas‑bun. Cuvintele de despărțire ale lui Isus sunt profunde și emoționante. Isus le vorbește acum despre propria Sa Persoană, despre moartea și înălțarea Sa.
Fiul Omului este glorificat. Când grecii au venit la Filip, pentru că doreau să‑L vadă pe Isus, Domnul le‑a vorbit despre ceasul în care Fiul Omului urma să fie glorificat. Imediat au înțeles că Se referea la moartea Sa. Gloria Omului Isus Hristos nu a fost niciodată arătată mai luminos ca în moartea Sa la cruce. Ascultarea Sa, dragostea Sa, nevinovăția sa, devotamentul Său – cât de glorios este Isus!
Dumnezeu este glorificat în El. Doriți să contemplați esența Ființei divine? După cum o monedă are două fețe nedespărțite, Dumnezeu este lumină și dragoste în același timp. Priviți la cruce! Acolo L‑a judecat aspru pe Fiul Său pentru păcat – pentru că este lumină – și acolo i‑a cruțat pe oameni, ca să îi aibă cu El pentru totdeauna – pentru că este dragoste. Cât de glorios este Dumnezeu!
Dumnezeu Îl va glorifica îndată. Răspunsul lui Dumnezeu la sacrificiul Fiului Său este că Isus Hristos ca Om ocupă acum o poziție glorioasă la dreapta lui Dumnezeu. Prin aceasta, Dumnezeu L‑a glorificat pe Fiul Său îndată.
Citirea Bibliei: Amos 1.1-15 · Proverbe 22.9-16
de Jean Koechlin
Psalmul 22:1-21
Poate mai mult ca de oricare altă parte din Scriptură, de Psalmul 22 trebuie să ne apropiem cu picioarele descălţate, deoarece el conţine tema cea mai profundă: sentimentele şi rugăciunile Domnului Hristos în ceasurile de la cruce. După ce a fost expus răutăţii oamenilor, suferind pentru dreptate, El cunoaşte în timpul celor trei ore de întuneric profund abandonarea de către Dumnezeul Său puternic. Complet singur, Omul desăvârşit traversează această încercare fără seamăn având numai sprijinul lăuntric al iubirii Sale fără egal. El nu încetează nicio clipă să Se încreadă în Cel care, pentru moment, nu‑I putea răspunde. Îşi afirmă public slăbiciunea şi ruşinea (v. 1,2,6) şi nu manifestă nicio stare care să semene cu nerăbdarea, cu disperarea sau cu încercarea de a Se apăra.
La cruce, omul a dat la iveală măsura sa întreagă: a arătat până unde este capabil să meargă cu ura sa, cu violenţa sa, cu sfidarea sa, cu josnicia sa morală (v. 6‑8,12,13,16‑18). Dar, în acelaşi timp, şi Dumnezeu a dezvăluit măsura totală a ceea ce este El: a arătat până unde poate merge şi în dreptatea Sa perfectă împotriva păcatului, şi în dragostea Sa desăvârşită pentru păcătos. Crucea a proiectat totul la adevărata scară. Ah, fie ca această contemplare a Domnului Isus murind pentru noi să producă tot mai mult în sufletul nostru umilinţă şi recunoştinţă, respect şi adorare!
UITĂ-TE NU LA CREȘTINI, CI LA HRISTOS! | Fundația S.E.E.R. România
„Doamne, dar cu acesta ce va fi?” (Ioan 21:21)
Într-o zi, Petru s-a uitat la Ioan și L-a întrebat pe Isus: „Doamne, dar cu acesta ce va fi?” Isus i-a răspuns: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu, vino după Mine!” (Ioan 21:21-22)
Când alții te dezamăgesc, amintește-ți că și tu ai dezamăgit pe mulți. Când alții îți dau sfaturi proaste, amintește-ți că și tu ai dat sfaturi proaste altora! Există o singură persoană care nu te va dezamăgi și care te va îndruma întotdeauna în direcția cea bună: Isus! El nu doar că știe calea, El Însuși este calea! El a spus: „Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” (Ioan 8:12). Când îi urmezi chiar și pe cei mai buni creștini, uneori te vor face să te poticnești sau să fii confuz. Dar când Îl urmezi pe Isus, El îți va lumina fiecare pas pe care îl faci! Chiar și ucenicii lui Hristos te-ar fi dezamăgit: Petru avea prejudecăți și uneori îi onora pe evrei mai mult decât pe neamuri; Iacov și Ioan au vrut să cheme foc din cer asupra oamenilor dintr-un sat, pentru că au refuzat să-i găzduiască peste noapte, pe Isus cu ucenicii Lui… Toma s-a îndoit de adevărul Învierii: „Dacă nu voi vedea semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor… nu voi crede.” (vezi Ioan 20:25)
Da, oamenii te vor dezamăgi… Dar Domnul Isus n-o va face! De aceea Biblia spune: „Să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre…” (Evrei 12:1-2) Oamenii care te pot dezamăgi sunt cei pe care te bazezi.
Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este următorul: bazează-te mai puțin pe oameni și mai mult pe Isus!
Mana Zilnica 