6 Martie 2026

DOMNUL ESTE APROAPE
Vegheați, stați tari în credință, îmbărbătați‑vă, întăriți‑vă!
1 Corinteni 16.13

Domnul are un dușman, diavolul (versetul 39), și acesta folosește lipsa de veghere a oamenilor pentru a face o lucrare rea. Diavolul vine în urma Celui care a semănat sămânța bună în ogorul Lui și seamănă neghină printre grâu. Cuvântul în limba greacă pentru „a semăna“ este aici subliniat printr‑un prefix, astfel că înțelesul ar fi de „a semăna peste“: dușmanul a semănat peste terenul deja semănat cu grâu. Pentru această acțiune a folosit o buruiană, zizanie (neghină), care în prima fază de creștere se aseamănă foarte mult cu grâul, și ale cărei rădăcini sunt amestecate cu rădăcinile grâului. Doar când apare spicul se poate face diferența între zizanie și grâu (versetele 26 și 27).
Suntem noi conștienți de faptul că Domnul Isus are un dușman permanent în această lume? Acesta este și dușmanul sufletelor noastre, iar el încearcă să distrugă tot ce face Domnul. Lucrarea lui caracteristică este de a denigra Persoana lui Hristos și Cuvântul Său. După cum Hristos este Adevărul și Martorul credincios (Ioan 14.6; Apocalipsa 3.14), tot așa diavolul este mincinos și tatăl minciunii (Ioan 8.44). El înșală tot pământul (Apocalipsa 12.9; 20.3). Cum face aceasta? Îi aduce pe „fiii celui rău“ în mijlocul poporului lui Dumnezeu, pentru a împrăștia poporul. Aceasta este intenția sa perfidă: dacă nu‑i poate smulge pe fiii Împărăției, îi poate măcar risipi.
Acest gând se desprinde foarte ușor și din Ioan 10. Acolo Domnul Isus spune că hoțul vine „să fure și să înjunghie și să omoare“ (versetul 10). Dar Domnul nu spune că hoțul chiar reușește să facă ce și‑a propus, deși aceasta îi este intenția mârșavă; nimeni nu poate să smulgă vreo oaie din mâna Sa și din mâna Tatălui Său (versetele 28 și 29). Dar, când vorbește despre lup, spune că acesta răpește și împrăștie oile (versetul 12).
C. Briem

SĂMÂNȚA BUNĂ
Benaia, fiul lui Iehoiada, […] mare prin faptele lui, […] a coborât în mijlocul unei gropi și a ucis un leu într‑o zi în care căzuse zăpadă.
2 Samuel 23.20
Viteazul Benaia

Benaia a fost unul dintre oamenii care îl însoțiseră pe David pe când fugea de regele Saul. Biblia îl numește om viteaz și ne relatează cum el a luptat cu un leu în mijlocul unei gropi, într‑o zi în care căzuse zăpada. Benaia a îndeplinit o misiune dificilă, într‑un loc dificil, în circumstanțe dificile. Dumnezeu a ținut să consemneze cu lux de amănunte această faptă a lui, în Cuvântul Său. Condițiile exterioare în care a fost nevoit să lupte Benaia evidențiază în special curajul credinței sale.
Domnul este atent, de asemenea, la toate circumstanțele în care credincioșii Lui Îl slujesc și la felul cum ei se dedică pentru Împărăția cerului: El ia aminte la credinciosul care se trudește într‑o zi caniculară pentru a‑i aduce pe alții în contact cu Domnul Isus; ia aminte la o credincioasă care stă ore în șir într‑un blocaj în trafic, pentru a o încuraja pe o soră de credință bolnavă, vizitând‑o; ia aminte la o mamă credincioasă care se îngrijește cu sacrificiu de copiii ei, în ciuda suferinței din trupul ei; ia aminte când un slujitor face un drum lung, în timpul unei ploi torențiale, pentru a vizita un mic grup de credincioși izolați. În cer vom constata cu încântare că Domnul a consemnat toate aceste detalii în cartea Sa. Este o bucurie pentru El să recompenseze credința care a depășit dificultățile.
O viață pe pământ avem și‑un adevăr de înălțat:
Isus, Cuvântul Lui suprem!
Să știm precis și‑nflăcărat, căci numa‑n flacără,
când știm ce‑avem, ce suntem, ce‑am lăsat,
Putem cerește să trăim și să lucrăm cu‑adevărat!
Citirea Bibliei: Estera 9.11-22 · Proverbe 21.21-31

de Jean Koechlin
Psalmul 20

Dumnezeu a dat lumii mai mult decât mărturii (cele amintite în Psalmul 19): El a dat un Martor viu, pe Isus Hristos. Psalmul 16 ni L‑a arătat pe Omul desăvârşit găsindu‑Şi întreaga desfătare în cei credincioşi, sfinţii, aleşii de pe pământ. În Psalmul 20 Îl vom vedea pe Domnul Hristos ca fiind centrul preocupărilor şi al afecţiunilor alor Săi. Celui care, pe cruce, era nevoit să strige: Strig ziua, şi nu‑Mi răspunzi (Psalmul 22.2), ei Îi spun: Domnul să‑Ţi răspundă…! Domnul să împlinească toate cererile Tale! (v. 1,5). Apoi vine siguranţa credinţei: Îi va răspunde (v. 6), căreia îi corespunde strigătul de eliberare din Psalmul 22.21: Mi‑ai răspuns…
Numai după aceea, credincioşii mijlocesc pentru ei înşişi: Să ne răspundă Împăratul… (v. 9). Ce bine ar fi să înţelegem şi noi mai profund ce au însemnat pentru Isus părăsirea Sa şi apoi eliberarea Sa, precum şi care sunt rezultatele glorioase ale acestora pentru noi!
Aceştia se încred în care şi aceia în cai, dar noi ne încredem în Numele Domnului Dumnezeului nostru (v. 7). Omul modern se mândreşte mai mult ca oricând cu mijloacele sale de transport puternice şi rapide, precum şi cu multe alte lucruri. Dar gloria creştinului este de a aparţine lui Hristos şi de a purta frumosul Său Nume (Iacov 2.7).

BUCURĂ-TE, SE APROPIE ZIUA ELIBERĂRII! | Fundația S.E.E.R. România
„Isus a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile…” (Luca 4:2)

În Scriptură, numărul patruzeci denotă teste, încercări și ispite. Dumnezeu i-a spus lui Noe: „Voi face să plouă pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi voi şterge astfel de pe faţa pământului toate făpturile pe care le-am făcut.” (Geneza 7:4)
Moise a petrecut patruzeci de ani în pustie, iar poporul evreu a rătăcit patruzeci de ani în deșert (vezi Numeri 14:34)…
Goliat a sfidat armatele lui Israel timp de patruzeci de zile: „Filisteanul înainta dimineaţa şi seara, şi s-a înfăţişat astfel timp de patruzeci de zile.” (1 Samuel 17:16)
La începutul slujirii Sale, tot atâtea zile a fost Isus atacat de Satana: „Isus… a fost dus de Duhul în pustie, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile.” (Luca 4:1-2)
Dar ce s-a întâmplat apoi, de fiecare dată? Eliberare și biruință.
După patruzeci de zile de ploaie, Dumnezeu a dat omenirii un nou început. După patruzeci de zile de amenințări din partea lui Goliat, Dumnezeu i-a dat lui David o victorie spectaculoasă. După patruzeci de zile de ispite, „Isus, plin de puterea Duhului, S-a întors în Galileea şi I s-a dus vestea în tot ţinutul dimprejur.” (Luca 4:14)
Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi este următorul: rezistă – ziua a patruzeci și una se apropie! Nu ceda în fața fricii și disperării. Nu renunța și nu fugi! Dumnezeu ți-a rânduit victoria. Poate că ai primit câteva lovituri și ai câteva cicatrici, dar Dumnezeu te va ajuta să treci peste ele și te va face mai puternic și mai înțelept dacă ai încredere în El și te bazezi pe Cuvântul Său.
Biblia ne asigură: „Cel care este în voi este mai mare decât cel care este în lume.” (1 Ioan 4:4) Deci, puterea care lucrează în tine este mai mare decât circumstanțele care te înconjoară, și decât dușmani tăi! Așa că, bucură-te: ziua eliberării se apropie!



Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.