Mana Zilnica

2 Martie 2026

DOMNUL ESTE APROAPE

Preaiubiților, pe când îmi dădeam toată silința să vă scriu despre mântuirea noastră comună, am fost nevoit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința dată sfinților o dată pentru totdeauna.

Iuda 3

Cuvântul „mântuire“ poate fi tradus și cu „salvare“. În acest verset însă nu este vorba numai despre ceea ce înțelegem noi de cele mai multe ori prin mântuire, adică iertarea păcatelor celui care s‑a întors la Dumnezeu, ci este vorba despre tot ceea ce Dumnezeu vrea să dea și va da fiecăruia care Îl primește pe Domnul Isus în acest timp (timp în care El formează Adunarea). Aceasta nu înseamnă numai iertarea păcatelor, ci și faptul că am devenit plăcuți în Cel Preaiubit și că stăm în fața lui Dumnezeu în aceeași favoare în care stă Domnul Isus, Cel care a săvârșit lucrarea de pe cruce prin care Dumnezeu a fost onorat.

Dumnezeu ne iubește la fel de mult cum Îl iubește pe Domnul Isus (Ioan 17.23), Cel care „n‑a făcut păcat“ (1 Petru 2.22). Ne‑a făcut desăvârșiți pentru totdeauna „printr‑o singură jertfă“ (Evrei 10.14) și „ne‑a învrednicit să avem parte de moștenirea sfinților în lumină“ (Coloseni 1.12). Noi avem chiar de acum intrare liberă în Locul Preasfânt, în prezența unui Dumnezeu care este un foc mistuitor (Evrei 10.19; 12.29).

Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu și Moștenitorul tuturor lucrurilor (Evrei 1.2); noi suntem fii ai lui Dumnezeu și împreună‑moștenitori cu Hristos (Romani 8.14‑17). Domnul este acum în slavă; noi suntem transpuși în El în locurile cerești (Efeseni 2.6) și în curând vom fi pe veci cu El în casa Tatălui (Ioan 14.2).

Deja de acum avem părtășie cu Tatăl și cu Fiul (1 Ioan 1.3) prin puterea Duhului care locuiește în noi (Ioan 4.14). În curând vom primi un trup care va fi asemenea trupului de slavă al Domnului Isus (Filipeni 3.21), pentru ca atunci să se împlinească în întregime planul lui Dumnezeu, care spune că vom fi pe deplin asemenea chipului Fiului Său, pentru ca „El să fie Cel întâi‑născut între mulți frați“ (Romani 8.29). „Vom fi asemenea Lui, pentru că‑L vom vedea cum este“ (1 Ioan 3.2).

H. L. Heijkoop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dar Iona s‑a ridicat ca să fugă la Tarsis, departe de fața Domnului.

Iona 1.3

Iona

Istoria lui Iona este una captivantă și totodată instructivă. Dumnezeu îl trimite pe profet la Ninive cu un mesaj de avertizare pentru locuitorii capitalei Imperiului Asirian. Și Iona pornește, însă în direcție opusă! Chiar crede că Îl poate înșela pe Dumnezeu? Se pare că așa gândea profetul neascultător, însă prima lui lecție este că Dumnezeu nu poate fi înșelat! Domnul îl ajunge pe profetul fugar prin intermediul unui „pește mare“, care îl salvează de la înec. În această situație extremă, în burta mamiferului acvatic, Iona are timp să se gândească profund la viața și chemarea sa.

Trei zile mai târziu este aruncat pe uscat. I se oferă o a doua șansă. De data aceasta, Iona o folosește. Și astfel, el ia la pas drumurile cetății și le vestește ninivitenilor că Dumnezeu va aduce în curând judecata asupra lor, pentru că umpluseră măsura în rău. Care este reacția lor? Ei Îl cred pe Dumnezeu pe cuvânt, se întristează pentru păcatele lor și își schimbă viața. Ce mângâiere pentru inima lui Dumnezeu să‑i audă pe acești oameni care, conștienți de vinovăție, Îi cer acum îndurare și iertare!

Iona este însă întristat. El nu poate înțelege de ce Dumnezeu nu îi pedepsește pentru păcatele lor. Ah, Dumnezeu trebuie să îl ia din nou pe Iona în școala Lui! El face să crească miraculos o plantă, pentru a‑i oferi umbră lui Iona, dar, când planta se ofilește, Iona se mânie. Atunci Dumnezeu îi adresează profetului o ultimă întrebare: „Ție ți‑a fost milă de planta pentru care n‑ai muncit, nici n‑ai făcut‑o să crească, […] și Eu nu trebuia să Mă îndur de Ninive, cetatea cea mare […]?“ (Iona 4.10,11).

Citirea Bibliei: Estera 6.1-14 · Proverbe 20.11-20

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Psalmul 17

În Psalmul 16 am admirat încrederea Omului desăvârşit. În Psalmul 17 avem înaintea noastră dreptatea Lui.

Ca şi încrederea Lui, şi dreptatea Lui se afl㠖 şi aceasta în primul rând – înaintea lui Dumnezeu, care găseşte în ea o satisfacţie deplină. Oamenii nu pot vedea decât umblarea cuiva; dar Dumnezeu merge şi mai în profunzime şi ia în considerare motivele care dirijează această umblare. Psalmul 11.5 ne‑a învăţat c㠄Domnul cercetează pe cel drept…“. Şi iată rezultatul examinării atente a inimii Domnului Isus: „… Tu n‑ai găsit nimic; gândul Meu nu este altfel decât cuvântul Meu“ (v. 3; comp. cu Ioan 8.25). Ce model incomparabil! Să veghem asupra gândurilor noastre, astfel încât ele să fie întotdeauna în perfect acord cu cuvintele noastre; şi invers. Pe de altă parte, să învăţăm să cunoaştem şi să folosim Cuvântul lui Dumnezeu aşa cum a făcut‑o El: S‑a folosit de Cuvânt pentru a Se apăra de omul violent, de Satan însuşi (v. 4; Matei 4.4,7,10).

Versetele 14 şi 15 accentuează contrastul dintre oamenii lumii acesteia, care „au partea lor în această viaţă“, şi cel drept (Hristos, dar şi cel credincios), a cărui parte este cerească (Psalmul 16.5). Suferind acum în totul pentru dreptate, el se gândeşte la înviere şi la subiectul afecţiunilor sale: „mă voi sătura de chipul Tău“ (v. 15; comp. cu Psalmul 16.11).

SINGUR CU DUMNEZEU (2) | Fundația S.E.E.R. România

„Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut!” (Psalmul 63:1)

Dr. Stephen Olford, lider evanghelic american, a spus: „Vreau să aud vocea lui Dumnezeu înainte de a auzi vocea oricui altcuiva dimineața, iar vocea Lui este ultima pe care vreau s-o aud seara!” Indiferent de ora pe care o stabilești, dimineața sau seara, fii consecvent! Fă o programare cu Dumnezeu așa cum ai face-o cu oricine altcineva. Și respect-o! Nu-L lăsa să aștepte! S-ar putea să te întrebi: „Cât timp ar trebui să-mi pun deoparte?”

1) Începe cu câteva minute și apoi mărește timpul tot mai mult! Nu începe cu două ore de liniște, pentru că te vei descuraja. Îți vei crea amintiri despre eșec, în loc de amintiri despre succes. Trebuie să crești în această relație, așa cum o faci în orice altă relație.

2) Nu lua ceasul cu tine! Lucrul acesta îți poate strica timpul de liniște mai mult decât orice altceva. Stabilește cât timp poți dedica Cuvântului lui Dumnezeu și rugăciunii – apoi pune în practică! Uneori vei petrece mai mult timp decât te-ai gândit, alteori va fi mai puțin… Amintește-ți că vorbești cu Dumnezeul veșniciei, deci nu-L ofensa uitându-te la ceas! Cu Dumnezeu, calitatea este mai importantă decât cantitatea. Ceea ce faci în timp ce ești cu El este important, indiferent dacă este vorba de zece minute sau de o oră!

3) Alege un loc special. Biblia spune că: „Avraam s-a sculat a doua zi dis-de-dimineaţă şi s-a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului.” (Geneza 19:27) Locul tău special ar trebui să fie un loc unde să poți să te rogi cu voce tare fără să te simți jenat, un loc unde să te simți confortabil. Dar nu poți alege patul – acolo e prea confortabil! Cu trecerea timpului, locul tău special va deveni foarte prețios pentru tine, datorită tuturor momentelor minunate pe care le petreci acolo cu Domnul!