Mana Zilnica

17 Noiembrie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Robul a luat zece cămile din cămilele stăpânului său și a plecat, având în mâna sa din toate bunurile stăpânului său […] Și a zis: „Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Te rog, dă-mi reușită astăzi și arată îndurare stăpânului meu, Avraam!“.

Geneza 24.10,12

Slujitorul bun și credincios (2)

După ce a primit instrucțiuni clare de la stăpânul său în versetele 1-9, slujitorul lui Avraam pornește în călătorie pentru a-și împlini misiunea. Să notăm trei lucruri prezentate în versetele 10-12.

Primul lucru: el pornește la drum având cu sine resursele bogate ale stăpânului său. Toată averea lui Avraam îi stătea la dispoziție pentru întâmpinarea oricărei nevoi: avea cu el cămile și slujitori, podoabe și lucruri prețioase. Tot ceea ce era necesar pentru împlinirea misiunii sale îi stătea la dispoziție. Nu avea nevoie să caute vreun ajutor în altă parte. Lecția pe care trebuie să o învățăm de aici este evidentă. Bogățiile nepătrunse ale lui Hristos ne stau toate la dispoziție. Slujitorul lui Avraam era conștient de atotsuficiența bunurilor stăpânului său. Când Domnul Isus Și-a trimis ucenicii, le-a promis că avea să fie cu ei până la sfârșit (Matei 28.19,20). Această încredere trebuie să o avem și noi.

Al doilea lucru: de îndată ce a ajuns în Mesopotamia, înainte de a-i vorbi oricui altcuiva, slujitorul I-a vorbit Domnului, aducându-și aminte de promisiunea făcută lui Avraam cu privire la ajutorul divin.

Al treilea lucru: dorința lui de a-și împlini misiunea nu a fost motivată de dorințe egoiste. Întotdeauna există pericolul să dorim să avem succes în lucrarea pentru Domnul, ca să fim lăudați sau priviți ca oameni spirituali. Prin urmare, este nevoie să veghem, ca să nu ne pierdem răsplata. Hristos ne-a atenționat cu privire la dorința de a căpăta laudă din partea oamenilor, fiindcă El cunoaște tendințele firii noastre. Rugăciunea slujitorului lui Avraam a fost scurtă, însă a venit direct din inimă și a demonstrat ceea ce era în acea inimă: „Te rog, dă-mi reușită astăzi și arată îndurare stăpânului meu, Avraam!“.

A. M. Behnam

SĂMÂNȚA BUNĂ

Oile Mele aud glasul Meu, și Eu le cunosc și ele Mă urmează. Și Eu le dau viață eternă; și nicidecum nu vor pieri niciodată și nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toți și nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu. Eu și Tatăl una suntem.

Ioan 10.27-30

Le chema pe nume

Într-un sătuc de munte din Franța, o bătrână avea o turmă mare de capre. În fiecare seară, după ce ele se întorceau în staul, ea se așeza pe un scăunel în mijlocul turmei și își chema caprele, una după alta, pentru a le mulge. Ea chiar îi dăduse fiecăreia un nume. Auzindu-și numele, animalele veneau și stăteau nemișcate în fața stăpânei, pentru a fi mulse. Având în vedere că o trăsătură a caprelor este caracterul lor independent, am putea fi surprinși. Mai mult chiar, alți crescători de animale din acea regiune m-au asigurat că ei nu mai cunoșteau un exemplu similar.

Această istorioară adevărată m-a făcut să mă gândesc la cuvintele lui Isus pe care le-am citit la început. Este drept că e vorba de oi, dar ilustrația este identică. Stăpânul lor le cunoaște pe fiecare. De aceasta are parte fiecare om care Îl primește pe Isus în inima lui ca Mântuitor și Domn. Pentru Isus, noi nu suntem niște anonimi. El ne iubește și ne cunoaște pe nume. După ce a înviat, El a ieșit în întâmpinarea Mariei Magdalena, care găsise mormântul gol. Ea nu L-a recunoscut și a crezut că era grădinarul, așa că a cerut trupul Lui. El i-a spus numai atât: „Maria!“. Atunci ea L-a recunoscut și a fost copleșită. El i-a încredințat un mesaj minunat: „Mergi la frații Mei și spune-le: Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru, și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru“ (Ioan 20.17).

Citirea Bibliei: Eclesiastul 4.1-16 · Marcu 5.21-34

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Ezra 4:1-16

Situaţia oamenilor lui Iuda n-a scăpat atenţiei naţi­unilor din jur. Iată-i cum vin cu o ofertă tentantă: „Să construim cu voi, deoarece căutăm ca şi voi pe Dum­nezeul vostru …“ (v. 2). Nu era acesta un gest de prie­te­nie din partea lor? Lucrarea ar înainta mult mai repede. Şi un refuz i-ar jigni cu siguranţă pe aceşti oameni. Dar con­ducătorii iudeilor nu sunt nicidecum naivi. Ei res­ping ferm sugestia, spre deosebire de Iosua şi de mai‑marii lui Israel care se lăsaseră înşelaţi altădată de un truc asemănător (Iosua 9). Ca să ia parte la o lucrare a lui Dumnezeu, este esenţial ca cei im­plicaţi în ea să aparţină poporului lui Dumne­zeu. Să nu ne temem să men­ţinem o despărţire categorică faţă de cercurile reli­gioase ale căror principii sunt confuze, chiar dacă aceas­ta ar intra în con­tradicţie cu ceea ce ar sugera falsa dra­goste sau, simplu, dorinţa de a nu-i leza pe alţii.

Ceea ce urmează aruncă o lumină asupra identi­tăţii acestor ajutoare binevoitoare: vrăjmaşi! Nereuşindu-le înşelăciunea, ei îşi descoperă jocul şi recurg la ame­nin­ţări. Apoi, schimbând încă o dată tactica, trimit o scri­soare acuzatoare lui Artaxerxes, noul conducător al imperiului.

FII BIBLIC, FII ÎNDRĂZNEȚ! | Fundația S.E.E.R. România

„Aceia din popor care vor cunoaşte pe Dumnezeul lor vor rămâne tari şi vor face mari isprăvi.” (Daniel 11:32)

Biblia ne asigură că „aceia… care-L vor cunoaşte pe Dumnezeul lor vor rămâne tari şi vor face mari isprăvi!”

Aceste cuvinte nu sunt un stimulent ca să fii încrezut și insensibil la sentimentele celorlalți sau pentru a avea o părere exagerată despre tine (pentru că „Îl cunoști” pe Dumnezeu”)… ci înseamnă că atunci când înțelegi Cuvântul lui Dumnezeu, căile Lui, și voința lui Dumnezeu, vei fi încrezător știind cine ești și ce te-a chemat Dumnezeu să faci.

Întrebare: când a fost ultima dată când ai încercat să faci ceva pentru prima dată? S-ar putea să spui: „Mi-e teamă să nu eșuez!” Dar toată lumea cade!… învingătorii însă sunt aceia care se ridică din nou și din nou… O parte dintre creștinii din Biserica Noului Testament credeau că Timotei era prea tânăr pentru a fi într-o funcție de conducere, așa că Pavel îl încurajează să fie îndrăzneț în chemarea sa și-i scrie: „Mulțumesc lui Dumnezeu… căci… îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta Lois şi în mama ta Eunice, şi sunt încredinţat că şi în tine. De aceea îţi aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele. Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă. Să nu-ţi fie ruşine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemniţatul Lui. Ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu.” (2 Timotei 1:3, 5-8).

Dumnezeu nu a promis că nu vei întâmpina greutăți în ceea ce te-a chemat să faci, dar a promis că vei reuși. Așadar, Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi este acesta: fii biblic, fii îndrăzneț!