Mana Zilnica

13 Septembrie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Când va păcătui astfel și se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat prin jaf sau luat prin înșelăciune […] să mai adauge a cincea parte din prețul lui și să-l dea în mâna stăpânului lui, în ziua când își va aduce jertfa pentru vină.

Levitic 6.4-6

Restituirea (3)

Dumnezeu spune că în acest caz trebuia, mai întâi, dată despăgubirea, înainte de aducerea jertfei pentru vină. Numai după ce a fost dată despăgubirea, la care s-a adăugat a cincea parte, și apoi jertfa pentru vină, urmează iertarea din partea lui Dumnezeu. Dacă este vorba despre lucruri între credincioși, atunci Dumnezeu dorește ca noi să-i dăm mai întâi celuilalt, pentru paguba pe care i-am făcut-o, despăgubirea și douăzeci de procente mai mult decât i-am luat pe nedrept. Dacă am arătat prea puțină dragoste unui frate, trebuie, mai întâi, să recunosc aceasta înaintea lui și să-l iubesc cu douăzeci de procente mai mult. Dacă l-am cinstit prea puțin pe un frate, atunci trebuie să-l cinstesc cu douăzeci de procente mai mult decât ar fi fost normal. Când vede ce a lucrat harul lui Dumnezeu în mine, inima sa va fi satisfăcută, așa încât el se va întoarce liber și deschis spre mine și problema va fi rezolvată. Acest gând este foarte serios. Nu am experimentat și noi deja ceea ce auzim deseori spunându-se: «Am mărturisit înaintea lui Dumnezeu, de aceea acum sunt curat», adăugând că nu mai era nimic de făcut față de persoana aceea. Dacă ne purtăm așa, nu înapoiem nimic din ceea ce am luat pe nedrept și nici cele douăzeci de procente. Numai atunci când recunoaștem pe deplin că am păcătuit și că am făcut nedreptate, noi înapoiem ceea ce am luat pe nedrept. Trebuie să depunem înaintea lui Dumnezeu și a aproapelui o mărturie deplină și apoi să dăm a cincea parte mai mult, așa încât cel care a suferit paguba să devină acum mai bogat decât a fost înainte. El a primit atunci înapoi ceea ce i-am răpit sau i-am reținut și acum obține, pe deasupra, încă douăzeci de procente. Prin aceasta, el a devenit mai bogat și problema nu lasă nicio amărăciune în inima lui.

Când am făcut aceasta, Dumnezeu spune: «După ce ai rezolvat problemele cu frații și cu surorile, vino cu mărturisirea vinei tale la Mine». Dumnezeu vrea ca noi să rezolvăm mai întâi problemele între noi, înainte să ne ducem la El. Înainte de a face acestea, El nu primește jertfa noastră pentru vină. Când, după aceea, ne ducem la El cu judecata noastră de sine, citim că preotul face ispășire pentru noi și ni se va ierta. În acest mod vrea Domnul Isus, Marele-Preot, să îndepărteze răul.

H. L. Heijkoop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Cine a rămas între voi dintre cei care au văzut casa aceasta în gloria ei dintâi? Și cum o vedeți acum? Nu este ea ca nimic în ochii voștri?

Hagai 2.3

Continuați lucrarea de reconstrucție!

Aceste întrebări ale profetului Hagai ilustrau miezul problemei cu care se confruntau cei care trăiau atunci în Ierusalim. Rămășița iudeilor care se întorseseră din exil abandonase lucrarea de reconstruire a templului. Întrebările lui Dumnezeu nu intenționau să îi descurajeze, ci să descopere acele gânduri greșite din inima lor care le furaseră curajul necesar pentru continuarea lucrării. Era clar pentru toți că, după reconstruire, templul va fi lipsit de gloria de dinainte. Ei nu erau în stare să îl împodobească precum Solomon, iar chivotul, partea centrală, era pierdut. Este, bineînțeles, fără rost să construiești castele în aer. Însă cel ce se gândește numai la lucrurile care lipsesc într-o perioadă de declin devine descurajat și astfel trece cu vederea ceea ce Dumnezeu încă ne dă, în bunătatea Lui, și ceea ce El este pentru poporul Lui. Evreii erau descurajați. Dumnezeu recunoaște acest lucru și știa că ce vedeau ei acum nu putea fi comparat cu templul de dinainte. Însă ei trebuiau să realizeze că El era încă cu ei! Dumnezeu le-a promis că, în viitor, El va umple din nou acea casă cu glorie.

Astăzi, întâlniri simple după învățătura din Noul Testament pot părea neînsemnate pentru modul nostru de gândire, în special când ne uităm la era primilor creștini. Dar să ne amintim că Domnul este cu noi. El Își asociază Numele Său și prezența Sa cu astfel de întâlniri care, pentru mintea noastră, par slabe. Nu ne face aceasta să ne schimbăm atitudinea?

Citirea Bibliei: Isaia 7.1-25 · Fapte 23.1-10

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Cronici 23:1-6; 23:23; 24:32

David îl aşază pe Solomon alături de el pe tron. Nu se face aici nici o menţiune despre conspiraţia lui Adonia, nici despre împrejurările încoronării noului împărat. În consecinţă, aici putem să ne ridicăm la înălţimi mai mari decât în 1 Împăraţi şi să-L vedem pe Fiul aşezat cu Tatăl pe tron (vezi Apocalipsa 3.21). Dintre activi­tăţile lui Isus în glorie, una ne este descoperită în Efeseni 4.8-12: „Suindu-Se în înălţime, … a dat daruri oamenilor … pe unii apostoli şi pe unii profeţi şi pe unii evan­ghelişti şi pe unii păstori şi învăţători, pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de sluji­re, pentru zi­direa trupului lui Hristos“.

Aici, ca şi în capitolele următoare, asistăm la desem­narea fiecă­rui lucrător: supraveghetori, ad­mi­nistratori, judecă­tori, uşieri, cântăreţi, îm­păr­ţiţi după cele trei case părin­teşti ale leviţilor. Funcţiile lor sunt precise, mai ales cele legate de serviciul esenţial al laudei. Să-L adori şi să-L lauzi pe Dumnezeu în fiecare diminea­ţă şi în fiecare seară este un serviciu de mare privilegiu … şi se află la înde­mâna noastră (v. 30; Ps. 92. 1, 3).

În capitolul care urmează îi găsim pe preoţi, fiii lui Aaron, împărţiţi în douăzeci şi patru de grupe.

CARE ESTE CHEMAREA TA? | Fundația S.E.E.R. România

„Îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei…” (Isaia 42:16)

Uneori, a-L urma pe Dumnezeu înseamnă să lași baltă o carieră sigură și profitabilă. Moise a părăsit un palat, Elisei a părăsit o fermă, Iacov și Ioan și-au părăsit bărcile de pescuit… Iar alteori, a-L urma pe Dumnezeu înseamnă să rămâi acolo unde ești și să profiți la maximum de fiecare ocazie pe care ți-o oferă pentru a promova Împărăția Sa.

Când David s-a întors de la luptă cu prada, unii dintre soldații săi nu au vrut s-o împartă cu cei care au rămas în urmă. Dar David a spus: „Partea trebuie să fie aceeaşi atât pentru cel ce s-a coborât pe câmpul de bătaie, cât şi pentru cel ce a rămas la calabalâcuri; s-o împartă deopotrivă…” (1 Samuel 30:24)

Ce trebuie tu să afli de la Dumnezeu este răspunsul la următoarea întrebare: „Sunt chemat să plec sau să rămân?” Este uimitor să vezi cât de multor oameni nu le place ceea ce fac pentru a-și câștiga existența! Și-atunci de ce o fac?! Pentru că toți trebuie să ne câștigăm existența. Dar dacă Dumnezeu te cheamă să faci ceva diferit? Este un risc, deoarece trebuie să treci de la ce faci în prezent la ceea ce crezi că ar vrea Dumnezeu să faci. Și s-ar putea să nu reușești, s-ar putea să descoperi că nu-ți place în măsura în care te așteptai, ori să nu faci la fel de mulți bani… Dar cel mai mare risc este să rămâi atunci când Dumnezeu vrea să pleci. De ce? Din cauza regretului că nu ai încercat niciodată să faci ceea ce Dumnezeu te-a chemat să faci!

Poate vei spune: „Am atâtea întrebări fără răspuns și sunt prea multe lucruri pe care nu le cunosc!” Dar iată ce spune versetul din care am citat și la început (Isaia 42:16): „îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor şi locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face şi nu-i voi părăsi.”

Așadar, acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi!