Mana Zilnica

30 August 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Și a fost așa: când a venit chivotul legământului Domnului în cetatea lui David, Mical, fiica lui Saul, s-a uitat pe fereastră și l-a văzut pe împăratul David sărind și jucând; și l-a disprețuit în inima ei.

1 Cronici 15.29

Carul nou (6)

Poate că va exista cineva să ne disprețuiască, așa cum Mical l-a disprețuit pe David. Să nu fim descurajați, ci să dorim să fim mai degrabă ca un David ascultător, decât ca o Mical disprețuitoare. Dumnezeu ne-a oferit o oportunitate, acum, când Domnul Isus este absent, să fim credincioși față de adevărul Său.

Știm că Duhul Sfânt Se află încă în Adunare, pe pământ, și am învățat, prin harul lui Dumnezeu, adevărul cu privire la Adunarea Sa și cu privire la ce înseamnă să fim strânși pentru numele Domnului Isus Hristos. Ei bine, dacă avem acest adevăr, să trăim în virtutea lui și să umblăm în libertatea oferită de el! Există unii care nu doresc învățătura cerească a lui Pavel și îi întorc spatele. Cred că este un mare privilegiu, o mare favoare din partea lui Dumnezeu, că El ne-a făcut să vedem adevărul și lumina redate Adunării și ne-a pus pe inimă să umblăm potrivit lor. Va trebui oare ca acest adevăr, primit prin harul lui Dumnezeu, să ne îngâmfe? Nicidecum! Harul a fost cel care ne-a chemat pe când eram păcătoși, iar dacă Dumnezeu ne-a dat lumina și adevărul cu privire la Adunare, cu privire la ce înseamnă adevărata slujire și cu privire la ce înseamnă să fim adunați pentru numele Domnului, aceasta este o imensă favoare.

Dumnezeu să ne dea harul să umblăm potrivit cu ceea ce Domnul ne-a învățat. Putem fi siguri „că oricui are i se va da; și oricui nu are, i se va lua și ceea ce i se pare că are“ (Luca 8.18). Dacă oamenii nu prețuiesc adevărul pe care Dumnezeul li l-a dat, cu timpul vederea lor se încețoșează, după care devin cei mai înverșunați împotrivitori ai adevărului pe care odinioară l-au avut. Iată o stare îngrozitoare! Domnul să ne ajute să trăim pentru El și pentru adevărul Lui!

W. T. P. Wolston

SĂMÂNȚA BUNĂ

Și ei stăruiau în învățătura și în comuniunea apostolilor, în frângerea pâinii și în rugăciuni.

Fapte 2.42

Stăruință

Învățătura, comuniunea, frângerea pâinii și rugăciunea au fost esențiale pentru credincioșii din zorii creștinismului și trebuie să fie și astăzi dorite, căutate și practicate de noi cu toată stăruința!

Primul lucru menționat în versetul de astăzi este învățătura apostolilor. Ea este fundamentul vieții personale și de comuniune a creștinilor. Domnul le-a spus apostolilor: „Când va veni El, Duhul adevărului, vă va călăuzi în tot adevărul“ (Ioan 16.13). Învățătura lor arăta că Duhul Sfânt îi învăța.

Creștinii, perseverând în învățătura apostolilor, au rămas, în consecință, în comuniunea apostolilor. Ei își duceau viața într-o părtășie armonioasă. Înainte, ei trăiseră potrivit cu propriile principii. Acum aveau comuniune cu apostolii, a căror părtășie era „cu Tatăl și cu Fiul Isus Hristos“ (1 Ioan 1.3).

Ei au păstrat obiceiul de a frânge pâinea, semnul morții Domnului Isus (simbol al comuniunii – 1 Corinteni 10.17). În acest fel, ei își aminteau în mod constant de Domnul lor, care murise pentru ei, și erau feriți de întoarcerea la legăturile lor anterioare.

Primii creștini au perseverat de asemenea în rugăciune. În ei înșiși nu au găsit nicio putere spirituală. Ei au primit totul de la Domnul din ceruri și de la Duhul Sfânt. Aceasta înseamnă că, pentru a-și menține viața spirituală și mărturia pe care o aveau în comun, era necesară o dependență constantă de Dumnezeu.

Citirea Bibliei: Iov 38.19-38 · Fapte 18.12-22

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Cronici 12:1-18

Înfrângerea lui Saul fusese provocată de arcaşii filisteni, faţă de care nu avusese posibilitatea de ripostă (10.3). Totuşi aflăm aici că ar fi putut găsi, printre propriii fraţi din seminţia lui Benia­min, oameni deprinşi la război, care mânuiau cu măiestrie arcul şi praştia. Din nefericire pentru el (şi spre deosebire de v. 29), aceştia îl părăsiseră pe împăratul condamnat de Dumnezeu, ca să i se alăture lui David la Ţi­clag. Ei îşi puseseră îndemâ­narea la dispoziţia unuia pe care-l recunoscuseră prin credinţă ca fiind adevăratul lor domn. Ce facem noi cu apti­tudinile pe care Dumnezeu ni le-a încredinţat? În serviciul cărui stăpân sunt ele angajate? Pentru Hristos, sau pentru Prinţul acestei lumi?

De asemenea, dintre gadiţi i s-au alăturat unsprezece bărbaţi de o vitejie ieşită din comun. David le încredin­ţează responsabilităţi.

Apoi mai vin oameni din Iuda şi din Beniamin. Împă­ratul probează sentimentele lor faţă de el. Nu este cu ade­vărat magnific răspunsul dat prin Duhul de către Amasai, şeful căpitanilor? „Ai tăi sun­tem, Davide, şi cu tine, fiu al lui Isai!“ Fie ca oricare dintre noi să poată mărturisi prin acelaşi Duh: „Sunt al Tău, Doamne Isuse, … al Tău, dar şi cu Tine! Este trist să spunem, dar mulţi dintre răscumpă­raţi, deşi aparţin cu siguranţă Domnului, nu par să doreas­că să se afle în compania Lui.

RÂUL LUI DUMNEZEU | Fundația S.E.E.R. România

„A pus copilul în el şi l-a aşezat între trestii, pe malul râului.” (Exodul 2:3)

Mama lui Moise l-a așezat pe fiul ei într-un coș, l-a dus la Nil, iar acesta… l-a dus la fiica lui Faraon – care l-a adoptat și l-a făcut parte din familia lui Faraon! Următorii patruzeci de ani i-a petrecut pregătindu-se pentru una dintre cele mai mari misiuni din toate timpurile: exodul, ieșirea unui întreg popor din robie și călăuzirea spre patrie. Ce putem învăța noi de-aici? Râul l-a dus pe Moise, dintr-un loc al deznădejdii și disperării, într-un loc al tuturor posibilităților. Dumnezeu poate face asta și pentru tine!

Iată cum:

1) Râul harului Său îți poate șterge păcatele, te poate îmbrăca în neprihănirea lui Hristos și te poate aduce într-o nouă relație cu Dumnezeu!

2) Râul puterii Sale te poate purta de la locul înfrângerii la locul victoriei!

3) Râul înțelepciunii Sale te poate strămuta din locul greșelilor și confuziei într-un loc al viziunii și al biruinței!

4) Râul proviziilor Sale te poate duce din locuri sărace și secetoase într-un loc al abundenței! Dar acest lucru poate însemna că Dumnezeu va trebui să te despartă de cei care te dărâmă (pentru că nu înțeleg ce te-a chemat El să faci), și să te pună în legătură cu un nou cerc de prieteni. Sau să te plaseze într-o biserică care te poate zidi spiritual și te poate ajuta să te echipezi – pentru a îndeplini planul lui Dumnezeu pentru viața ta.

Mama lui Moise nu i-ar fi putut face cunoștință cu fiica lui Faraon, dar Dumnezeu a putut și a făcut-o! Și ceea ce Dumnezeu a făcut pentru Moise, poate face și pentru tine – dacă Îl cauți în rugăciune și dacă-I urmezi instrucțiunile!