17 Iunie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE
Venind în patria Sa, îi învăța în sinagoga lor, astfel încât ei erau uimiți și spuneau: „De unde are Acesta înțelepciunea aceasta și lucrările de putere? Nu este Acesta fiul tâmplarului? Nu se numește mama Lui Maria, iar frații Lui, Iacov și Iosif și Simon și Iuda? Și surorile Lui, nu sunt toate la noi? De unde are El atunci toate acestea?“.
Matei 13.54-56

Citim în Scriptură despre patru frați ai Domnului Isus – fii ai lui Iosif și ai Mariei – însă îi cunoaștem doar pe doi dintre aceștia. Mulți consideră că Iacov și Iuda, care au fost folosiți de Dumnezeu pentru a scrie epistolele care le poartă numele, sunt doi dintre frații menționați în versetele de mai sus. Nu știm ce s-a întâmplat cu ceilalți. Aceasta este o lecție pentru noi. Înțelegem de aici că nu moștenirea sau privilegiile familiale ne califică sau ne dau vreun drept pentru relația noastră cu Domnul. Iacov și Iuda se considerau a fi doar robi ai lui Dumnezeu și ai Domnului Isus, și așa se prezintă ei în epistolele lor.
Trebuie să ne amintim că nu noi, ci Dumnezeu este Acela care ne-a dat fiecăruia ceea ce El știe că este cel mai necesar și mai bun. Și este bine să recunoaștem că doar datorită harului lui Dumnezeu suntem ceea ce suntem. El este Cel care a încredințat lucrurile Sale în mâinile noastre. Nu avem niciun motiv să ne mândrim, nici să ne plângem, ci trebuie doar să slujim cu credincioșie, știind că putem totul prin Hristos, care ne întărește, și aducându-ne aminte că într-o zi ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru a da socoteală înaintea lui Dumnezeu și pentru a primi răsplata pentru ceea ce am făcut în trup, potrivit cu felul în care am făcut totul.
Să nu uităm niciodată cuvintele adresate colosenilor: „Și totul, orice faceți în cuvânt sau în faptă, faceți toate în Numele Domnului Isus, mulțumind lui Dumnezeu Tatăl prin El“ (Coloseni 3.17).
A. Blok

SĂMÂNȚA BUNĂ
Și ziceau între ele: „Cine ne va răsturna piatra de la ușa mormântului?“. Și, privind în sus, au văzut că piatra fusese răsturnată; pentru că era foarte mare.
Marcu 16.3,4

Problemele noastre – soluția lui Dumnezeu
Trei femei se îndreptau spre mormânt, abătute și cufundate în tema conversației pe care o aveau. Le neliniștea nespus de mult o problemă ce li se părea lipsită de soluție: piatra imensă și grea ce pecetluia mormântul. Această piatră de neclintit pusese stăpânire deplină pe gândurile lor, le dezvăluia slăbiciunea și le împiedica planurile. Ajungând însă la mormânt, au descoperit că piatra dispăruse – de necrezut! Ea fusese răsturnată, luând cu sine grija și problema lor.
Temerile lor le întristaseră în totalitate. Nu citim nimic despre vreo rugăciune. Erau atât de ocupate de problema lor, când, de fapt, nu exista nimic care să necesite o soluție! Piatra fusese răsturnată doar pentru ele; nu era nevoie de acest lucru pentru învierea Domnului; ci ele trebuiau să intre în mormânt, ca să se convingă de învierea Domnului lor. El înviase! Ce învățăm din aceasta?
Să mergem cu problemele noastre mai întâi la Domnul.
Să nu uităm că Domnul nostru poate lucra și ne poate ajuta în orice impas, chiar și astăzi.
Să ne bazăm pe El, pentru că Dumnezeul nostru nu are probleme, ci planuri mărețe pentru noi.
Să privim tot timpul în sus, ca să-I vedem puterea și gloria.
Pietrele mari pot fi o problemă pentru noi, dar nu pentru El.
Citirea Bibliei: Geneza 45.16-28 · Psalmul 32.6-11

de Jean Koechlin
1 Imparati 16:8-28

Ela, fiul lui Baeşa, domneşte doi ani peste Israel. Singura lui faptă amintită este aceasta: Ela era în Tirţa, bând şi îmbătându-se … (v. 9). Acest împărat este dominat de o pasiune, sărmana sclavie faţă de alcool, asemeni altor milioane de oameni nefericiţi astăzi. Omul crede că-i poate guverna pe semenii săi, când nu este capabil măcar să-şi stăpânească pasiunile propriei inimi. Cartea Proverbe conţine cuvintele unui tânăr împărat, numit Lemuel. Acesta îşi aminteşte ce l-a învăţat mama lui: Lemuele, nu este demn pentru împăraţi, nu este pentru împăraţi să bea vin (Proverbe 31.4; vezi de asemenea Proverbe 23.20, 31, 32 şi Efeseni 5.18). Dintr-o dată, fără să se trezească, Ela trece din beţie în moarte. Tot aşa, oamenii acestei lumi caută uitare în plăcerile păcatului, apoi, fără să fie pregătiţi faţă de el, se găsesc deodată împinşi într-o nenorocire eternă.
Şapte zile îi sunt suficiente lui Zimri, ucigaşul lui Ela, să arate că merge pe calea lui Ieroboam! Sfârşitul său nu este mai puţin zguduitor: se sinucide! Apoi Omri ia puterea, construieşte cetatea Samariei, umblă pe o cale mai rea decât predecesorii lui. Ce întuneric greu se aşterne asupra acestei împărăţii a lui Israel (Mica 6.16)!

VARIANTA OCOLITOARE | Fundația S.E.E.R. România
„Dumnezeu a pus pe popor să facă un ocol pe drumul care duce spre pustie…” (Exodul 13:18)

Biblia spune: „După ce Faraon a lăsat pe popor să plece, Dumnezeu nu l-a dus pe drumul care dă în ţara filistenilor, măcar că era mai aproape, căci a zis Dumnezeu: „S-ar putea să-i pară rău poporului văzând războiul şi să se întoarcă în Egipt.” Ci Dumnezeu a pus pe popor să facă un ocol pe drumul care duce spre pustie…” (Exodul 13:17-18). Există aici o lecție pentru fiecare dintre noi: Dumnezeu știe unde te afli în călătoria ta spirituală și te îndrumă în consecință, chiar și atunci când pare o rută ocolitoare.
Împăratul David a spus că „Domnul întăreşte paşii omului când Îi place calea lui.” (Psalmul 37:23) Cea mai scurtă rută din Egipt către Țara promisă trecea prin teritoriul inamic, iar Dumnezeu știa că poporul Său nu era pregătit pentru luptă. De aceea Dumnezeu a spus: „S-ar putea să-i pară rău poporului văzând războiul şi să se întoarcă în Egipt…” Așa că Domnul a îndrumat poporul pe varianta deșertului.
Scoaterea poporului lui Dumnezeu din Egipt s-a dovedit a fi partea ușoară; scoaterea Egiptului din poporul lui Dumnezeu s-a dovedit a fi partea mult mai grea! După patruzeci de generații de dependență de Faraon, ei aveau nevoie să-L cunoască pe Dumnezeu, să învețe căile Lui și să aibă încredere în El. Așadar, El le-a pregătit călătoria în consecință.
Treci cumva și tu, astăzi, prin experiența pustiului? Nu fi descurajat. Împlinirea a ce ți-a promis Dumnezeu poate dura mai mult decât ai crezut, dar nu este un timp pierdut! Și încă ceva: Dumnezeu nu te pedepsește; El te pregătește pentru destinul tău!
Ce ar trebui să faci?
1) Petrece timp cu El în rugăciune și în Cuvântul Său!
2) Bazează-te mai puțin pe tine și mai mult pe Dumnezeu!
3) Apelează la harul Său și lasă-te călăuzit de El!
Iată sfaturile Lui pentru tine – azi!


Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.