Mana Zilnica

16 Iunie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE

Simon Petru, rob și apostol al lui Isus Hristos, către cei care au primit o credință de același preț, împreună cu noi, prin dreptatea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos: Har vouă și pacea să vă fie înmulțite în cunoștința lui Dumnezeu și a lui Isus, Domnul nostru!

2 Petru 1.1,2

Creștinii cărora Petru li se adresează primiseră „o credință de același preț, împreună cu noi“ (adică împreună cu Petru și cu apostolii) atunci când ei nu o ceruseră. Această credință este ansamblul binecuvântărilor creștine dăruite credinței. În această privință este util să facem o precizare; avem aici un exemplu în acest sens și vom găsi multe altele în decursul celor două epistole. Expresiile folosite de Petru nu corespund neapărat – fără însă a le contrazice – cu cele pe care le întâlnim în scrierile lui Pavel. Faptul că suntem mai obișnuiți cu epistolele lui Pavel ne-ar putea face să vedem „lucrurile greu de înțeles“ (2 Petru 3.16) ca aflându-se mai degrabă în epistolele lui Petru, decât în cele ale lui Pavel, la care am meditat atât de des.

Cum obținuseră ei această credință? „Prin dreptatea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos.“ Aici, dreptatea Sa înseamnă credincioșia Sa neschimbată în împlinirea promisiunilor Sale. Iată motivul pentru care apostolul a vrut să atingă inimile acestor creștini, care, ieșiți din iudaism, puteau crede că vor avea de suferit o pierdere în legătură cu promisiunile pe care Dumnezeu le făcuse lui Israel. Acum ei află că, pe terenul cel nou pe care-l ocupau, promisiunile Dumnezeului și Mântuitorului lor nu puteau suferi nicidecum vreo umbră de schimbare.

Găsim aici aceeași urare ca și în prima epistolă: „Harul și pacea să vă fie înmulțite“, dar numai din acest loc aflăm că ceea ce le înmulțește este deplina cunoștință a comorilor infinite cuprinse în aceste două Nume: Dumnezeu și Isus, devenit „Domnul nostru“ (conform Iuda 2).

H. Rossier

SĂMÂNȚA BUNĂ

Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător și mai ascuțit decât orice sabie cu două tăișuri … și este în stare să judece gândurile și intențiile inimii. Și nicio făptură nu este ascunsă înaintea Lui, ci totul este gol și descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem de-a face.

Evrei 4.12,13

Comoara noastră: Biblia

O familie de olandezi era foarte săracă. Cu greu își câștigau pâinea zilnică. Ei nu știau că în casa lor se afla un lucru de o mare valoare. Într-o zi, mama a început să facă ordine într-un dulap neluat în seamă până atunci. Acolo a dat de un tablou vechi, fără ramă. Fiind curioasă, a chemat un expert să vadă lucrarea. Așa a aflat că tabloul fusese făcut de marele pictor Vermeer, care a trăit în secolul al XVII-lea. Acel tablou a fost evaluat și vândut cu două milioane de dolari. Astfel, acea familie a devenit dintr-o dată una dintre cele mai bogate din țară.

Mulți oameni se aseamănă cu această familie sărmană. Ei trăiesc o viață săracă și nefericită, în timp ce în casa lor se află ceva inestimabil. Această comoară este Biblia. Ea cuprinde marea veste a mântuirii prin credința în Isus Hristos. Valoarea unui suflet este așa de mare, încât Biblia afirmă: „Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?“ (Matei 16.26).

Să citim Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu! În ea sunt cuprinse comori foarte mari pentru sufletul nostru. Credința, așa cum o găsim pe paginile Bibliei, nu este un sistem de doctrine, ci o relație strânsă cu o Persoană, care este mai mare decât toți, dar care S-a dat pe Sine pentru noi.

Citirea Bibliei: Geneza 45.1-15 · Psalmul 32.1-5

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

1 Imparati 15:25-34; 16:1-7

Lectura noastră ne readuce cu patruzeci de ani înapoi, pentru a lua în considerare împărăţia lui Israel, în timp ce Asa domneşte în Iuda. Prin contrast cu acesta din urmă, Nadab, fiul lui Ieroboam, umblă în timpul scurtei lui domnii „în calea tatălui său şi în păcatul lui, prin care l-a făcut pe Israel să păcătuiasc㓠(v. 26). Acest păcat constă în falsa religie instituită de Ieroboam pen­tru a de­tur­na poporul de la locul ales de Domnul (Deut. 12.5, 6).

În creştinătate există, precum în Israel odinioară, un mare număr de oameni care, deşi fac parte din poporul lui Dumnezeu, au fost deturnaţi de la singurul cen­tru care este Isus. Ei au fost învăţaţi diferite forme de religie care nu sunt în acord cu Cuvântul.

Nadab şi întreaga familie a lui Ieroboam sufe­ră teribila soartă pronunţată de Ahiia. Dar Bae­şa, cel care execută această sentinţă şi care-i succedă lui Nadab (la tron), de asemeni îi succedă şi în drumul său de păcat. Iar o aceeaşi cale va avea acelaşi sfârşit! Domnul i-l anunţă lui Baeşa prin gura pro­fe­tului Iehu care, nu fără curaj, se prezintă cu cuvinte solemne înaintea îm­păratului celui rău. Oare n-am fost noi în­şine „ridicaţi din ţă­rân㓠şi puşi alături de cei no­bili? (v. 2; 1 Sa­muel 2.8). Pentru acest motiv ar trebui să examinăm cu atenţie calea pe care o urmăm şi destinaţia la care ne duce ea (Proverbe 16.25).

CÂND DUMNEZEU SPUNE „DU-TE” | Fundația S.E.E.R. România

„Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.” (Geneza 12:1)

La Dumnezeu, „du-te” are două părți: a pleca de la, și a ajunge în. Ur, casa lui Avram, era considerat locul unde trebuia să fie. Pornind din Mesopotamia antică, toate bogățiile comerciale din jurul Mediteranei trebuiau să treacă prin Ur. Era un loc cu bogății imense, comerț, educație și tehnologie.

Un autor scria: „Primul cod juridic, care a dat startul civilizației, a fost scris acolo, în Ur.” Așadar, ar fi fost un loc greu de părăsit, mai ales dacă te îndreptai spre Canaan… care, dimpotrivă, era un loc lipsit de rafinament, și subdezvoltat… Nicio persoană care-și permitea și avea suficienți bani pentru a locui în Ur, marele centru al civilizației, nu s-ar fi mutat în Canaan!

Iată care e ideea: Trebuie să ai încredere în Dumnezeu cu privire la viitorul tău, atunci când calea pe care te-a chemat s-o urmezi pare mai degrabă o dilemă pentru tine! Dar dacă ești dispus să mergi, vei descoperi că Dumnezeu are pentru tine binecuvântări la care nu ai visat niciodată. El i-a spus lui Avram: „Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare. Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta şi voi blestema pe cei ce te vor blestema şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.” (Geneza 12:2-3) Răsplata pe care ți-o dă Dumnezeu va fi întotdeauna mai mare decât orice sacrificiu pe care te cheamă să-l faci.

 Te-a chemat Dumnezeu să pleci, dar tu vrei să rămâi? Ți-a spus El să rămâi, dar tu vrei să pleci? Iată care este miza: dacă te supui lui Dumnezeu, nu vei regreta niciodată. Asta este o certitudine… și o garanție!