3 Aprilie 2025

DOMNUL ESTE APROAPE
Astă-seară veți cunoaște că Domnul v-a scos din țara Egiptului. Și mâine veți vedea gloria Domnului.
Exod 4.6,7

Harul Domnului Isus Hristos, al Aceluia care a venit din cer pentru a fi hrana poporului Său, este nespus de prețios pentru sufletul înnoit; însă, pentru a ne bucura de El în felul acesta, trebuie ca, în pustia acestei lumi, să fim separați pentru Dumnezeu, în puterea răscumpărării împlinite. Dacă umblu cu Dumnezeu în pustie, voi fi mulțumit cu hrana pe care El mi-o dă, iar această hrană este Hristos venit din cer. „Grâul vechi al țării“ este o imagine a lui Hristos înălțat la cer și așezat în slavă. Aceasta este hrana celor care, prin credință, cunosc faptul că sunt înviați împreună și așezați împreună în El, în locurile cerești. Mana însă Îl simbolizează pe Hristos venit din cer și este hrana poporului lui Dumnezeu în trecerea lor prin pustia acestei lumi. Ca unii care călătorim aici pe pământ, avem nevoie de un Hristos care a călătorit de asemenea aici pe pământ; ca unii care suntem așezați în locurile cerești, avem nevoie de un Hristos care este așezat acolo. Acest lucru ne va ajuta să înțelegem diferența dintre mană și grâul vechi al țării. Nu este o chestiune de răscumpărare – pe aceasta o avem numai și numai prin sângele crucii – ci este în mod simplu provizia pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru poporul Său, potrivit diverselor lor nevoi, fie în poziția lor de călători prin pustie, fie în cea de luptători în locurile cerești.
Ce imagine izbitoare ne este prezentată prin Israel aflat în pustie! Egiptul era înapoia lor, Canaanul, înaintea lor, iar nisipul pustiei îi înconjura, în timp ce ei înșiși erau chemați să privească în sus către cer, pentru a primi de acolo provizia pentru fiecare zi. Pustia nu le oferea nici măcar un fir de iarbă sau o picătură de apă. Doar în Iahve își aveau ei partea. Iată o ilustrație foarte mișcătoare a poporului lui Dumnezeu, străin și călător în pustia acestei lumi! Ei nu au nimic aici pe acest pământ. Viața lor, fiind cerească, nu poate fi susținută decât prin lucruri cerești. Deși se află în lume, ei nu sunt din ea, căci Hristos i-a ales din lume. Ca popor născut de sus, ei se află pe drumul către locul nașterii lor și sunt susținuți prin hrana trimisă de acolo. Drumul lor este în sus și înainte. Gloria conduce doar în felul acesta. Este cu totul nefolositor să-ți întorci privirile către Egipt, căci nicio rază a gloriei nu se întrevede acolo
C. H. Mackintosh

SĂMÂNȚA BUNĂ
Când s-a arătat bunătatea și dragostea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, El ne-a mântuit, nu pentru fapte, împlinite în dreptate, pe care le-am făcut noi, ci potrivit îndurării Lui.
Tit 3.4,5

Abandonată în deșertul Arizonei (2)
La spital, doctorul a ținut-o sub observație timp de nouă zile. În cele din urmă, febra a cedat, iar când femeia și-a recăpătat conștiența, o asistentă medicală i-a spus cum doctorul avusese grijă de ea. „De ce a făcut asta?“, a întrebat ea. „Până la urmă, eu nu sunt decât o femeie indiană, iar el este un om alb. Propriul meu popor m-a abandonat, iar el m-a adus aici și mi-a redat viața. De ce a făcut asta?“. „Dragostea lui Hristos l-a făcut să acționeze așa“, i-a răspuns asistenta. „Ce înseamnă dragostea lui Hristos“, a întrebat femeia mirată. „N-am mai auzit de așa ceva până acum. Ce vrei să spui?“ A durat câteva zile până când femeia a înțeles cine era Isus Hristos și ce făcuse El pentru ea, în dragostea Lui infinită. Încetul cu încetul, ea și-a dat seama că era nevoie să ia o decizie. Trebuia să se hotărască dacă avea să abandoneze credința păgână, care îi produsese doar spaimă și suferință, și să-L primească pe Isus Hristos în viața ei, ca Domn și Mântuitor. Pe când vorbea ea despre această decizie cu directorul acelui spital de misiune creștină, medicul care o salvase a intrat să vadă cum se simțea. Atunci fața ei a strălucit, s-a întors către director și i-a spus: „Dacă Isus Hristos este ca acest doctor, atunci vreau să-mi pun încrederea în El pentru totdeauna“.
„Isus din Nazaret … uns de Dumnezeu cu Duh Sfânt și cu putere … care umbla din loc în loc făcând bine și vindecând pe toți cei asupriți de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu El“ (Fapte 10.38).
Citirea Bibliei: Geneza 1.1-19 · Proverbe 31.1-9

de Jean Koechlin
1 Samuel 29:1-11

Atât timp cât nu exista un război deschis între Israel şi filisteni, poziţia lui David faţă de străini putea fi scuzată, deoarece fusese condus în exil chiar de ura lui Saul. Acum însă, în pragul bătăliei, situaţia aceasta devine imposibilă. David ar fi trebuit să-şi dea seama de lucrul acesta, dar continuă jocul său dublu, arătându-se gata să‑şi încingă armele contra lui Israel, fiind însă de partea filistenilor. Domnul, în îndurarea Lui, Se foloseşte de suspiciunea prinţilor, pentru a-l smulge pe David, tocmai la timp, din cursa în care se aruncase singur.
Să reţinem bine că, pentru credincios, lumea nu este numai un străin, ci şi un vrăjmaş. Ea nu este mai puţin periculoasă prin avansurile sau prin complimentele ei ~ aici ale lui Achiş către David (v. 6, 9) ~ decât prin manifestările ei de violenţă.
Omul cu faima de a fi ucis zecile lui de mii de filisteni a fost în stare să-şi uite propriile victorii. Dimpotrivă, vrăjmaşii lui le-au păstrat usturătoarea amintire (v. 5; 21.11). Şi când noi uităm crucea şi mărturia noastră anterioară, lumea ştie să ne arate întotdeauna cu degetul: „Nu este acesta credinciosul care se credea mai bun decât noi?”

CUM POȚI SĂ INFLUENȚEZI ȘI SĂ AI UN IMPACT? | Fundația S.E.E.R. România
„Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie.” (Iacov 1:19)

Astăzi vom vorbi despre cum poți să-i influențezi pe oameni și să ai un impact asupra lor. Nu există niciun truc magic atunci când vine vorba de a-i influența și de a avea un impact asupra altora. Prin versetul citit adineauri, Biblia ne oferă soluția următoare:
1) Încearcă să asculți cu atenție. Adevărul este că oamenilor nu le pasă cât de multe știi, până când nu știu cât de mult îți pasă. Ei au tendința să filtreze ceea ce aud prin propriile experiențe de viață, anturaje și probleme specifice care îi preocupă în acel moment. Așadar, dacă dorești ca oamenii să te asculte atunci când vorbești, ascultă-i cu atenție.
2) Nu spune prea multe. Dacă ai tendința de a vorbi prea mult sau prea repede, iată trei sfaturi pentru a încetini:
a) Oprește-te! Pur și simplu, nu mai vorbi. Inspiră. Numără până la zece. Scuză-te și mergi la baie.
b) Exersează arta de a nu-i întrerupe pe ceilalți. Permiteți-i celeilalte persoane să termine ce are de spus.
c) Întreabă-te de ce vorbești atât de mult. Este vorba de nesiguranță? Sau de anxietate? Sau despre nevoia de a controla? Sau de dorința de a impresiona? Motivul pentru care mulți dintre noi încercăm să-i convingem, să-i impresionăm sau să-i controlăm pe ceilalți este pentru că ne este greu să ne încredem în Dumnezeu pentru a rezolva lucrurile. Tu doar transmite, și ai încredere că Dumnezeu va face restul!
3) Ține-ți furia sub control. Dacă pui în aplicare primele două principii, vei avea tendința să te descurci bine la numărul trei. Se va întâmpla pur și simplu. Vestea bună este că, începând de astăzi, poți învăța să faci toate cele trei lucruri (eventual recitește Iacov 1:19)! Și dacă le practici în mod consecvent zi după zi, lună după lună, an după an, când vei ajunge la sfârșitul vieții tale, privind în urmă, te vei bucura că ai luat în serios Cuvântul lui Dumnezeu și înțelepciunea Sa.


Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.