21 Martie 2025
DOMNUL ESTE APROAPE
Iuda, rob al lui Isus Hristos și frate al lui Iacov, către cei chemați, preaiubiți în Dumnezeu Tatăl și păstrați în Isus Hristos.
Iuda 1
Iată un lucru de o importanță deosebită în contextul acestei epistole. Ea nu a fost adresată către credincioșii dintr-un anumit loc. Nici măcar nu știm către cine a fost trimisă inițial această epistolă. Intenționat, Dumnezeu a lăsat deoparte destinatarul, ca nu cumva vreun credincios să-și spună că această epistolă solemnă nu ar fi pentru el. Nu există nicio îndoială că această epistolă este pentru toți, adică pentru toți cei care au fost chemați, indiferent în ce perioadă trăiesc (cu toate că noi cunoaștem responsabilitatea deosebită pe care o avem în vremurile de pe urmă și la care epistola face referire profetic), indiferent unde locuiesc, ce pricepere au, care este umblarea lor și ce-i desparte de restul credincioșilor.
Dar, pe cât de cuprinzător este acest titlu, „chemați“, pe atât de minunat este el. După hotărârea Sa veșnică, Dumnezeu ne-a chemat să fim asemenea chipului Fiului Său (Romani 8.29,30). „Iar pe cei pe care i-a rânduit dinainte, pe aceștia i-a și chemat; și pe cei pe care i-a chemat, pe aceștia i-a și îndreptățit; iar pe cei pe care i-a îndreptățit, pe aceștia i-a și glorificat.“ Aceasta ne amintește de alegerea minunată, divină, și de scopul alegerii noastre: de a fi asemenea chipului Fiului Său. Cât de mult ar trebui să ne determine aceste cuvinte să ascultăm de îndrumările divine, pentru a recunoaște cum trebuie să ne comportăm în acest timp al decăderii!
H. L. Heijkoop
SĂMÂNȚA BUNĂ
Deci, dacă Fiul vă va elibera, veți fi cu adevărat liberi.
Ioan 8.36
Pastorul Jon
Iată cum își publică mărturia pastorul Jon Kelly, de la Biserica Biblică din Chicago West:
La vârsta de 13 ani fusesem deja în închisoare. La vârsta de 19 ani, după ce am luat parte la un schimb de focuri care a dus la moartea unui om, am fost din nou încarcerat. Am crezut că drogurile și violența mă pot salva, însă nu mi-au adus decât suferință peste suferință. Am crezut că viața mea s-a terminat. Când am ajuns în închisoare, am fost plasat în izolare. Acolo, în celula mea, singurul lucru pe care îl aveam la dispoziție era o Biblie. Am început să o citesc și am descoperit că Dumnezeu avea ceva mult mai bun pentru mine. El mă adusese în acest loc de singurătate pentru ca eu să pot să-I simt prezența și să-L aud fără să fiu deranjat de nimic. Închisoarea a fost cel mai bun loc care mi-a fost rezervat vreodată. Dumnezeu mi-a insuflat în inimă nevoia de a mă pocăi și de a cere iertare. De aceea, am luat legătura cu familia bărbatului care murise în timpul împușcăturilor.
Încă de prima dată de când am simțit Cuvântul lui Dumnezeu mișcându-mi inima, totul s-a schimbat. În ciuda păcatului meu, Domnul mi-a întins mâna și mi-a dat o viață nouă. Vina mea era foarte mare și eram greu apăsat, dar Dumnezeu m-a eliberat! M-a eliberat și de coșmarul din inimă și de temnița rece! Atunci am putut să Îi aduc laude, trăind ca martor al Lui afară din închisoare. Am reușit să depășesc rușinea trecutului meu și am găsit un drum nou pentru viața mea.
Citirea Bibliei: Iona 2.1-10 · Proverbe 26.20-28
de Jean Koechlin
1 Samuel 22:1-10
Peştera Adulam devine refugiul lui David. Însă, mai degrabă, Domnul este adăpostul lui, cum afirmă psalmul compus de el pe când se afla în această peşteră: “Tu eşti adăpostul meu” (Ps. 142.5; vezi şi Ps. 57.1). El adaugă: „Cei drepţi mă vor înconjura, căci îmi vei face bine” (Ps. 142.7). Cei drepţi? Poate fi vorba cumva de aceşti oameni din v. 2, aparent atât de puţin demni de recomandat, suspecţi, în afara legii, adevărate rebuturi ale societăţii? Da, Dumnezeu dă acest nume acelora care-l iubesc pe unsul Său şi care-l recunosc drept căpetenie. Din momentul în care au venit la David, trecutul trist al vieţii lor nu mai este important.
Tot aşa, cei care se strâng astăzi în jurul lui Isus au schimbat dezolarea morală, imensa lor datorie faţă de Dumnezeu, amărăciunea sufletelor lor (v. 2) cu îndreptăţirea pe care le-o dă El. Din momentul în care înţeleg că nu pot face nimic prin ei înşişi, că lumea nu a fost capabilă să-i satisfacă, găsesc în El Căpetenia şi subiectul afecţiunii lor.
Ce le putea oferi David însoţitorilor lui? Pentru prezent, nimic altceva decât suferinţe! Dar, pentru viitor, parte la gloria lui imperială. Aceasta este partea credinciosului! Ce contrast cu oamenii acestei lumi care, asemenea slujitorilor lui Saul în v. 7, îşi primesc toate avantajele şi lucrurile bune în viaţa aceasta!
DE CE NE ÎMPOTRIVIM SCHIMBĂRII? (4) | Fundația S.E.E.R. România
„Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?” Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.” (Eclesiastul 7:10)
Să ne gândim astăzi la încă două motive pentru care ne opunem schimbării:
1) Pentru că pare ciudat și inconfortabil. Când a fost ultima dată când ai încercat ceva pentru prima dată? Poți să-l numești în mod specific? Dacă nu reușești să-ți amintești, probabil zona ta de confort l-a transformat într-o rutină. Am văzut odată pe un zid scrise două afirmații. Prima (tăiată cu un X) spunea: „Dacă nu este stricat, nu-l repara!” Iar cealaltă: „Dacă nu este stricat, strică-l!” Uneori, singura modalitate de a „ieși din cutie” este s-o spargi!
2) Un alt motiv pentru care ne opunem schimbării este că ne agățăm de tradiție. Fariseii n-au putut primi adevărul împărtășit de Domnul Isus pentru că erau prea legați de tradițiile lor. Dar și mulți dintre noi încă se agață de tradiție. Dar dacă ceva este o tradiție (un model de comportament stabilit de mult timp), nu e neapărat nevoie să credem că ar fi calea cea mai bună… după cum au demonstrat Thomas Edison ori Henry Ford, agenți ai schimbării.
Întrebare: de câți tradiționaliști este nevoie pentru a schimba un bec? Răspuns: patru! Unul pentru a-l schimba, iar trei pentru a dezbate despre cât de minunat era vechiul bec!
Concluzie: atunci când o tradiție te conectează la alți oameni sau la trecutul tău personal, ea poate fi bună. Dacă nu, poate că este timpul să încerci ceva nou. Biblia spune: „Cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei. Calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.” (Proverbele 4:18-19)
Așadar, gândește-te azi: ce schimbări ar trebui să faci în viața ta?
Mana Zilnica 