8 Septembrie 2024
L-au răstignit, și cu El pe alți doi, de o parte și de alta, și în mijloc pe Isus. Și Pilat a scris și un titlu și l-a pus pe cruce. Și era scris: „Isus din Nazaret, Împăratul iudeilor“.
Ioan 19.18,19
Binecuvântatul nostru Domn Se supune judecății omului și, purtând crucea pe care urma să fie părăsit de Dumnezeu, merge „la locul numit al Căpățânii“. El este ascultător, chiar până la moarte de cruce, iar aceste lucruri s-au întâmplat fiind pus în rândul celor mai de jos – între doi tâlhari.
Totuși, Dumnezeu menține o mărturie pentru Isus, lucru care devine, de asemenea, o mărturie care arată răutatea iudeilor, deoarece Pilat a scris pe cruce: „Isus din Nazaret, Împăratul iudeilor“. Mai mult, mărturia trebuie să meargă în toată lumea, pentru că este scrisă în evreiește, în grecește și în latinește. Deodată iudeii realizează că această inscripție aruncă asupra lor groaznica jignire că au permis ca Împăratul lor să fie crucificat. Prin urmare, ei încearcă să modifice acea inscripție, dar Pilat, supărat pe sine însuși și pe popor, este de neclintit în decizia sa. El afirmă tăios: „Ce am scris, am scris“.
După aceea, soldații, împărțindu-și hainele între ei, devin, în mod inconștient, o mărturie pentru gloria Persoanei Lui. Pentru că El este Cel despre care se spusese cu o mie de ani înainte: „Își împart hainele Mele între ei și pentru cămașa Mea aruncă sorți“ (Psalmul 22.18). „Ostașii deci au făcut aceste lucruri“ și au împlinit Cuvântul lui Dumnezeu.
În mijlocul tuturor durerilor de pe cruce strălucește tandrețea umană a Domnului. Faptul că, la începutul lucrării Sale publice, nu a acceptat nicio interferență a mamei Lui în misiunea Sa cerească (Ioan 2.3,4) nu-L oprește pe Domnul de a purta de grijă de nevoile ei pământești. Astfel că, în acest ceas, o recomandă grijii unuia care, mai presus de ceilalți, s-a încrezut în dragostea Lui – ucenicului care se plecase pe pieptul lui Isus și care de cinci ori se descrie pe sine ca fiind ucenicul pe care îl iubea Isus. Din acel moment, Ioan a luat-o la el acasă.
H. Smith
El n-a făcut păcat și în gura Lui nu s-a găsit viclenie. Când era insultat, nu răspundea cu insulte; și când suferea, nu amenința, ci Se încredința în mâinile Celui care judecă drept.
1 Petru 2.22,23
„la aceasta ați fost chemați“
Respins și nedreptățit, Domnul Isus a răspuns cu blândețe și cu răbdare. Iată ce portret ne oferă apostolul Petru în doar câteva cuvinte:
El n-a făcut păcat! Isus nu a făcut niciodată ceva rău. Când noi suntem atacați pe nedrept, suntem gata să ne apărăm cu toate mijloacele. Domnul nostru nu a cunoscut o astfel de purtare.
În gura Lui nu s-a găsit viclenie! Tot ce a spus El era adevăr pur. Niciunul dintre cuvintele Sale nu a fost un adevăr rostit doar pe jumătate sau un adevăr rostit în așa fel, încât să creeze o impresie greșită.
Când era insultat, nu răspundea cu insulte! Chiar și când a fost batjocorit și disprețuit, El nu a replicat cu niciun cuvânt aspru.
Când suferea, nu amenința! Nici chiar în ultimele ore înainte de moarte, când trecea prin suferințe trupești de nedescris, El nu Și-a folosit puterea pentru a pune capăt durerilor și nu i-a amenințat pe adversarii Săi.
Ci Se încredința în mâinile Celui care judecă drept! După ce ne-a descris blândețea și răbdarea Domnului nostru, Petru ne dezvăluie taina lui Isus în suferințe: El Și-a căutat refugiul în Dumnezeul Său, pentru că știa că Dumnezeul cel drept Îi va face dreptate. Să pornim și noi pe urmele pașilor acestui Domn slăvit!
Citirea Bibliei: 1 Împărați 18.1-16 · Ioan 12.1-8
de Jean Koechlin
Numeri 23:13-30
„Cine va aduce acuzaţie împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel care îndreptăţeşte. Cine este cel care condamnă?“ (Romani 8.33, 34). Râzând de acuzator, Domnul îl împuterniceşte pe Balaam să declare de pe vârful muntelui că „El n-a zărit nelegiuire în Iacov şi n-a văzut răutate în Israel“ (v. 21). Citind acest verset nu putem să nu ne întrebăm cum poate Dumnezeu afirma ceva care în mod evident este contrazis de fapte. A uitat El oare murmurele, poftele, idolatria, răzvrătirea?
Versetul 23 ne oferă răspunsul: „La timpul său se va zice despre Iacov şi despre Israel: «Ce a lucrat Dumnezeu!“» În timp ce poporul se acoperea de vină în pustiu, Domnul împlinea lucrarea necesară pentru a-i face potriviţi să intre în ţară. El Se ocupase de toate păcatele alor Săi, dându-le jertfele, preoţia, şarpele de aramă, toate imagini ale lucrării Domnului Isus. Aşa că, dacă Dumnezeu vorbeşte astfel, nu este pentru că El nu-Şi aduce aminte, nici pentru că trece cu vederea răul din indulgenţă, ci pentru că, privind spre poporul Său, vede lucrarea Sa. El are necurmat înaintea ochilor lucrarea Fiului Său şi nu ar fi credincios şi drept pentru acest Salvator desăvârşit dacă le-ar fi imputat cel mai mic lucru celor pe care Isus i-a spălat în sângele Său (1 Ioan 1.9).
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CÂND SIMȚI CĂ EȘTI MÂNIOS (2) | Fundația S.E.E.R. România
„Lasă mânia… nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău!” (Psalmul 37:8)
Mânia ta poate să rănească, sau nu, persoana spre care este îndreptată, dar cu siguranță te poate răni pe tine! Mânia prelungită eliberează în organism substanțe chimice toxice care măresc tensiunea arterială, creează colesterol și sporesc riscul de accident vascular cerebral și atac de cord. Și-apoi, fiecare minut acordat furiei este un minut furat bucuriei! Și îți poate face rău atât în plan personal, cât și profesional. Toată lumea se supără din când în când. Dar atunci când îți duci zilele cu o mânie greu ascunsă, oamenii te evită. În plus, îi dai celui care te enervează puterea asupra atitudinii și reacțiilor tale. Puterea aceasta este prea mare ca s-o dai cuiva! Dumnezeu vrea ca tu să trăiești în pace. Și iată cum poți să renunți la mânie:
1) Să recunoști durerea sau emoția care stă la baza mânie tale. Este cumva mândria?
2) Să fii atent la modul în care îți manifești mânia. Nu denigra!
3) Stăpânește efectul mâniei asupra corpului tău: inspiră adânc, expiră, și roagă-te: „Îți mulțumesc Tată că-mi dai putere!” sau „Aștept să primesc pacea Ta acum!” Fii atent la tonul vocii în toate comunicările tale, nu doar cu cel care te-a supărat. Vorbește frumos și dă dovadă de bun simț. Atunci vei simți mai mult că ești în control, iar oamenii vor fi mai înclinați să coopereze.
4) Ia hotărârea să ierți. Vei ști că ai iertat atunci când nu vei mai dori să vezi că cel care ți-a greșit a fost pedepsit. Nu confunda acest lucru cu realitatea că încă te simți rănit. Sentimentele urmează comportamentul. Dacă redeschizi mereu rana, vorbind în mod constant despre ea, aceasta nu se va vindeca niciodată.
Continuă să trăiești în dragoste, iar emoțiile tale se vor alinia cu decizia ta!
Mana Zilnica 