Mana Zilnica

24 Iunie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Și a fost și o ceartă între ei: care dintre ei să fie considerat a fi mai mare.

Luca 22.24

Domnul, mereu plin de bunătate și de blândețe, le spune ucenicilor, întotdeauna plin de grijă față de ei: „Cel mai mare între voi să fie ca cel mai tânăr; și conducătorul, ca cel care slujește“ (Luca 22.26). El a știut cum să-i învețe, prin propriul Său exemplu, ce înseamnă dragostea lui Dumnezeu. În același timp, El le arată harul care era în El, precum și toată credincioșia Sa, pentru care ei trebuiau să-I fie recunoscători. „Voi sunteți aceia care ați rămas mereu cu Mine în încercările Mele. Și Eu vă rânduiesc o împărăție, după cum Tatăl Meu Mi-a rânduit Mie“ (Luca 22.28,29).

În loc să fie iritat de purtarea cu totul nepotrivită a ucenicilor Săi, El le arată că, deși nu există har în oameni, totuși în El există har. Acest har este perfect în Isus. În har îi așază Domnul și pe ucenicii Săi, oricare a fost purtarea lor față de El. Ei sunt întemeiați bine de către El în principiul harului și le spune, cu alte cuvinte: «Tot ceea ce sunt față de voi sunt în har, și vă încredințez împărăția».

Poziția noastră este în har, iar glasul acestui har se face întotdeauna auzit. El ne asigură că, în ciuda întregii noastre slăbiciuni, noi am rămas mereu cu Isus și că El ne dăruiește împărăția pe care Tatăl I-a dăruit-o Lui.

Totuși, sufletul care dorește să se bucure de aceste lucruri trebuie să fie exersat. Caracterul cărnii trebuie dat pe față în întregime, iar aici vedem necesitatea tuturor încercărilor prin care suntem trecuți. Domnul însă ne dă putere să mergem înainte, fiindcă Îi aparținem Lui.

J. N. Darby

SĂMÂNȚA BUNĂ

În ziua Cincizecimii … toți au fost umpluți cu Duh Sfânt.

Fapte 2.1,4

Ce înseamnă de fapt Rusaliile?

Ce s-a întâmplat în ziua Cincizecimii, în urmă cu peste 2.000 de ani? Aproximativ o sută douăzeci de credincioși, care se aflau împreună într-o casă din Ierusalim cu ocazia acestei sărbători iudaice, au fost umpluți de Duhul Sfânt. Venirea Sa a fost însoțită de vâjâitul unui vânt puternic și de „limbi ca de foc“ vizibile. Credincioșii au vorbit în limbi străine pe care nu le învățaseră, astfel încât oamenii din întreaga lume i-au putut înțelege.

Cine este Duhul Sfânt? Chiar dacă nu Îl putem vedea pe Duhul Sfânt, El nu este doar o forță, așa cum cred unii, ci o Persoană, deoarece citim în Biblie că Îl putem întrista sau minți. El este o Persoană a Dumnezeirii și este egal cu Dumnezeu Tatăl și cu Dumnezeu Fiul.

Ce face Duhul Sfânt? El face ca un om să fie conștient de păcatele sale. Dacă apoi acel om își mărturisește păcatele înaintea lui Dumnezeu și crede în Isus Hristos, Duhul Sfânt locuiește în el pentru totdeauna și îi dă certitudinea că este acum un copil al lui Dumnezeu. El vrea să-l călăuzească în viața sa de credință și să-l facă să trăiască după voia lui Dumnezeu. Îl ajută să înțeleagă Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, și să-I slujească lui Dumnezeu cu abilitățile sale.

Cine primește Duhul Sfânt? Toți cei care cred în Isus ca Mântuitor personal primesc Duhul Sfânt. Isus a prevestit venirea Duhului Sfânt la Cinzecime, când le-a promis ucenicilor Săi: „Tatăl vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi“ (Ioan 14.16,17). Din cuvintele Sale înțelegem că numai creștinii adevărați au Duhul Sfânt.

Citirea Bibliei: 1 Samuel 30.11-31 · Coloseni 2.6-15

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Levitic 8:22-36

În acest capitol îl găsim din nou pe Aaron împreună cu fiii săi şi aceasta ne duce cu gândul la Cel care nu Se ruşinează să ne pună alături de El şi să ne numească fraţii Lui. Fie ca Dum­nezeu să ne păzească de a nu ne ruşina în faţa lumii de relaţia noastră cu Domnul Isus! (2 Timotei 2.12, 13).

Adesea în aceste capitole se fac referiri la daruri legănate. Răsucirea unui obiect face ca acestuia să-i fie văzute toate feţele. Suntem astfel chemaţi să Îi prezentăm lui Dumnezeu toate aspectele jertfei minunate pe care I-o aducem, vorbindu-I de Fiul Său, de feluritele Lui glorii şi de lucrarea Lui în manifestările ei diverse.

Pieptul berbecului de închinare, partea care îi revenea special lui Moise, era şi el le­gă­nat. Putem astfel admira, sub numeroase aspecte, afecţiunile lui Hristos, care au constituit sursa şi puterea dăruirii Sale pentru Dumnezeu. „Eu Îl iubesc pe Tatăl − a spus Isus − şi cum Mi-a poruncit Tatăl,aşa fac“ (Ioan 14.31). Şi în vieţile noastre, aceeaşi cauză va avea acelaşi efect. Numai iubirea poate suscita o consacrare adevărată, cu alte cuvinte, un senti­ment adânc că Dom­nul are drepturi depline asupra ini­milor noastre. Versetul 24 aşterne aceste drepturi pe ure­chile noastre, pe mâinile noastre, pe picioarele noas­tre, simbolizând, respectiv, ascultarea, lucrarea şi umblarea.

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DESPRE STRES (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?” (Luca 12:25)

Iosafat, împăratul lui Iuda, a auzit că urma să fie atacat de trei armate diferite. Era o situație extrem de stresantă, nu-i așa? Dar felul în care a reacționat Iosafat este un model pe care să-l urmezi și tu, când viața devine copleșitoare. Istoria aceasta este relatată în 2 Cronici 20. Referitor la stres, noi putem învăța lecții din Sfânta Scriptură. Ce au făcut oamenii din Biblie, când au fost stresați? Au căutat călăuzirea lui Dumnezeu. Biblia spune că „în spaima sa, Iosafat şi-a îndreptat faţa să caute pe Domnul și a vestit un post pentru tot Iuda” (2 Cronici 20:3). Cu ani în urmă, când tatăl său, regele Asa, se confruntase cu o amenințare similară, el reacționase strângând argintul și aurul din Casa Domnului și din palatul său pentru a-l mitui pe împăratul Siriei să treacă de partea sa. Acest lucru a rezolvat problema imediată, dar nu fără consecințe negative. Deși încercarea de invazie a fost abandonată, Dumnezeu S-a supărat că Asa a apelat la un alt rege ca să-l ajute să-și învingă dușmanii (vezi 2 Cronici 16:1-9), și nu la Dumnezeu. Astfel că Domnul l-a pedepsit pe Asa pentru tot restul domniei sale, spunându-i: „Ai lucrat ca un nebun în privinţa aceasta, căci de acum vei avea războaie.” (2 Cronici 16:9). El a trăit cu stresul de a fi mereu în război, pentru că nu a căutat mai întâi sfatul lui Dumnezeu. Așadar, Iosafat, fiul său, a decis să nu urmeze această cale. Dar tu? Te stresezi, încercând să găsești o soluție, în loc să afli cum vrea Dumnezeu să rezolvi problema? Gândește-te la ultima problemă cu care te-ai confruntat: te-ai bazat pe părerile altora, pe ale tale, sau L-ai căutat pe Dumnezeu? Dumnezeu ne promite următorul lucru: „Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta cu toată inima” (Ieremia 29:13). Așadar, vorbește cu Dumnezeu despre problema ta!