Mana Zilnica

24 Mai 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Și toată adunarea fiilor lui Israel s-a adunat la Șilo și au așezat acolo cortul întâlnirii.

Iosua 18.1

Odată cu trecerea anilor, israeliții au devenit din ce în ce mai mulțumiți de ei înșiși și au început să ia prezența Domnului ca pe un lucru de apucat. Măsura în care apreciau realitatea locuirii lui Dumnezeu în mijlocul lor a început să scadă și gândirea lor a devenit tot mai asemenea celei a națiunilor din jurul lor. Chivotul legământului a început să fie considerat o relicvă religioasă, fiind privit ca o amuletă care aducea noroc. De aceea, ei au socotit să ia acest chivot de la Șilo și să-l ducă la luptă împotriva filistenilor (1 Samuel 4.3).

Aceste atitudini au avut consecințe, fiindcă Dumnezeu nu lasă ca gloria Lui să fie tratată în felul acesta. Binecuvântarea lui Dumnezeu nu este ca un plan de rezervă, la care să apelăm după ce am procedat așa cum am vrut noi și, în consecință, am falimentat. Locuirea lui Dumnezeu în mijlocul lor era menită să aibă un efect asupra lor și să-i facă să fie o lumină pentru națiuni. Domnul a îngăduit să le fie luat chivotul legământului de către filisteni, după care le-a arătat atât filistenilor, cât și israeliților, că nu trebuiau să compare gloria Lui cu nimic altceva.

Cât de des avem și noi astfel de atitudini! Lăsăm să pălească valoarea relației noastre cu Dumnezeu, a apropierii de El, a privilegiilor și a bucuriei; umblăm pe căi lumești și religioase, lucru care-L dezonorează pe Dumnezeu. Suntem însă chemați să fim lumini în lume (Filipeni 2.15), iar acest lucru este posibil doar când ne ținem privirile ațintite asupra lui Hristos.

E. Clermont

SĂMÂNȚA BUNĂ

Luați seama deci cu amănunțime cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți.

Efeseni 5.15

Oferă timp!

Eram destul de grăbit când am intrat în oficiul poștal. Spre indignarea mea, am constatat că era o coadă lungă, până la ușă. „Ah, și mă grăbesc“, mi-am zis uitându-mă la ceas.

Eram cu mâna pe mânerul ușii când un bărbat în vârstă s-a apropiat de mine. „Nu știu cum funcționează copiatorul“, a spus el, arătând spre aparatul din spatele nostru. „Mi-a înghițit banii și acum nu știu ce să fac.“ Spre deosebire de el, eu știam bine ce trebuia să fac în acel moment.

Am ieșit din rând și l-am ajutat să rezolve problema și să-și facă respectivele copii. Bărbatul mi-a mulțumit cum a putut el mai bine și a plecat. Când m-am întors la rând, coada dispăruse și m-am trezit în fața ghișeului.

Această experiență m-a făcut să conștientizez încă o dată că timpul meu este în mâinile lui Dumnezeu. El îmi poate arăta cum să-l folosesc pentru gloria Sa în situațiile de zi cu zi. El îmi oferă ocazii în care pot arăta ceva despre Domnul Isus prin purtarea mea.

Mai mult, această experiență mi-a amintit de cuvintele Domnului meu: „Dați și vi se va da; ba încă vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veți măsura, cu aceea vi se va măsura“ (Luca 6.38). Dumnezeu nu lasă nerăsplătit un gest altruist. Când eu ofer cuiva timp, primesc din partea Lui un dar bogat.

Citirea Bibliei: 1 Samuel 14.36-52 · Psalmul 100.1-5

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Exod 32:11-20

Domnul îi spusese lui Moise: „Poporul tău pe care tu l-ai scos din ţara Egiptului s-a stricat“ (v.7). Moise însă Îi răspunde: Nu, ci acest popor este al Tău, pe care Tu l-ai scos … (v.11). În consecinţă, nu se poate ca Tu să-i nimiceşti. În Ioan 17, Domnul Isus, rugându-Se pentru ai Săi, Îi spune Tatălui: „Sunt ai Tăi“ (v.9). Aici Moise este un apărător talentat. Înainte protestase că nu era înzestrat cu talentul de a vorbi frumos, că nu era om cu „vorbire uşoară“ (4.10), dar acum inima îi bate pentru Israel şi, din belşugul inimii sale, cât de bine ştie să plede­ze prin Duhul în favoarea poporului lui Dumnezeu! Totuşi, înflăcărarea lui Moise nu L-ar fi pu­tut opri pe Domnul să-l nimicească pe Israel, dacă Legea care-i condamna ar fi fost aplicată imediat cu stricteţe. Unul dintre aceste două lucru­ri tre­bu­ia înlăturate: Legea sau poporul vinovat. În harul Său, Dumnezeu pune deoparte Legea, astfel încât Moise,   întrun gând cu Dumnezeu, sfărâmă cele două table de piatră de piciorul muntelui.

Când Domnul Isus a venit într-o lume vinova­tă, nu a venit pentru a aboli Legea, ci, dimpotrivă, El a împlinit-o în chip desăvârşit, înainte de a-i îndura blestemul pe cruce (Matei 5.17-18; Galateni 3.13).

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU PENTRU TINE | Fundația S.E.E.R. România

„Să puteţi pricepe… și să cunoaşteţi dragostea lui Hristos…” (Efeseni 3:18-19)

Apostolul Pavel înalță una dintre cele mai emoționante și puternice rugăciuni pentru cei care vor să cunoască dragostea lui Dumnezeu. El spune: „Îl rog ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru, aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentru ca, având rădăcina şi temelia puse în dragoste, să puteţi pricepe împreună cu toţi sfinţii care sunt lărgimea, lungimea, adâncimea şi înălţimea şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoştinţă, ca să ajungeţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.” (Efeseni 3:16-19). În ciuda celor mai bune intenții ale noastre, noi încă mai păcătuim. Drept urmare, ne simțim rău. Și Satan se folosește de sentimentele noastre de vinovăție și condamnare pentru a ne face să ne îndoim de dragostea lui Dumnezeu pentru noi.

Dacă Dumnezeu te-a iubit atât de mult încât L-a trimis pe Fiul Lui ca să moară în locul tău, pe când erai un păcătos, poți să fii sigur că nu Se va răzgândi cu privire la tine acum, când ești un copil răscumpărat, care se luptă încă cu păcatul. Faptul că simți o durere lăuntrică și o întristare plină de lacrimi când păcătuiești este de fapt dovada că ești cu adevărat copilul lui Dumnezeu.

Când ai fost născut din nou, ai devenit un duh renăscut care trăiește într-un trup păcătos. Deci, când îi permiți păcatului să intre în viața ta, duhul tău renăscut se ridică și spune: „Ignoră-l, nu-i deschide ușa, nu-l pofti înăuntru, dă-l afară, n-are ce căuta aici, nu e binevenit și nici potrivit!” Dumnezeu este întristat când păcătuiești, dar continuă să te iubească. Păcatul este ca un musafir nepoftit. El te face să te simți „cu musca pe căciulă” și îți fură încrederea în Dumnezeu.

Deci dacă ai păcătuit, pocăiește-te, primește iertarea lui Dumnezeu și mergi mai departe, cu o putere și o înțelepciune tot mai mari!