25 Februarie 2024
Și, iată, vorbeau cu El doi bărbați, care erau Moise și Ilie, care, arătându-se în glorie, vorbeau despre plecarea Lui, pe care urma s-o împlinească în Ierusalim.
Luca 9.30,31
Ei vorbeau despre plecarea Lui, pe care urma s-o împlinească: trei cuvinte prețioase și importante. Ele ne vorbesc despre apropierea personală care există între Domnul și cei aleși aflați în sfera gloriei. La fel cum a fost în grădina Eden, la început, apoi în viața patriarhilor, și apoi în legătura ucenicilor cu Învățătorul lor divin, așa va fi în veacurile gloriei. Va exista o apropiere personală între Domnul și cei ai Săi, semnificată prin cuvântul „vorbeau”.
Avem de asemenea subiectul conversației lor: plecarea (moartea) Sa – o temă cu totul vrednică de preocuparea celor glorificați. Putem vorbi despre ea în fiecare zi a Domnului, în lumina învierii, de vreme ce răscumpărații din ceruri vorbesc despre ea în lumina gloriei. Acest mare eveniment va fi celebrat pentru totdeauna, fiindcă pe el se sprijină stâlpii eternității și ai întregii creații a lui Dumnezeu.
Vedem, de asemenea, că această moarte urma să fie împlinită, ceea ce ne sugerează caracterul deplin, încheiat și perfect, în care moartea Mielului lui Dumnezeu avea să fie împlinită la Ierusalim. Nimic din tot ceea ce fusese rânduit n-avea să fie lăsat neîmplinit. Ce mângâiere este aceasta pentru noi, sărmanii păcătoși! Jertfa Mielului lui Dumnezeu era taina prețioasă și eternă care avea să ne ofere o pace binecuvântată și temeinică.
J. G. Bellett
Mânia Ta aprinsă a trecut peste mine, spaimele Tale m-au distrus. Ai depărtat de la mine pe prieteni și pe însoțitori și cei de aproape ai mei s-au făcut nevăzuți.
Psalmul 88.16,18
Mânia aprinsă
Psalmul 88, spre deosebire de alți psalmi, nu ne lasă să zărim nicio rază de lumină, nicio mângâiere, pentru că sub Vechiul Legământ doar condamnarea și mânia erau partea tuturor celor care încălcau legea. „Toți cei care se întemeiază pe faptele legii sunt sub blestem, pentru că este scris: blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea legii, ca să le facă” (Galateni 3.10).
În schimb, cât de prețioasă este vestea bună a lui Isus! „Hristos ne-a răscumpărat din blestemul legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: blestemat e oricine este atârnat pe lemn” (Galateni 3.13). El a purtat judecata lui Dumnezeu asupra păcatului. Toți cei care se încred în El ca Mântuitor pot spune acum, cu o pace profundă în inimă, că sunt salvați de mânia lui Dumnezeu și de condamnarea veșnică.
Psalmul 88 zugrăvește durerea profundă a Domnului Isus de la cruce. „Mânia Ta aprinsă a trecut peste Mine.” Toți cunoscuții și prietenii Lui au fost „depărtați de la El”. „S-au făcut nevăzuți.” Evangheliile, relatându-ne faptul istoric, ne spun că, atunci când Isus a fost prins și dus la marele preot, „toți ucenicii L-au părăsit și au fugit”. Dar încrederea Lui era în „Domnul Dumnezeul mântuirii Lui”, chiar și în cele mai cumplite ore. El nu putea fi cruțat de mânia lui Dumnezeu, dar Dumnezeu L-a înviat dintre morți! „Sfântul Său” nu avea să vadă putrezirea (Matei 26.56; Psalmul 88.2; 16.10).
Citirea Bibliei: Numeri 33.38-56 · Matei 17.14-21
de Jean Koechlin
Geneza 33:1-20
După ce Dumnezeu i-a schimbat numele în Avraam, vechiul său nume, Avram, a dispărut pentru totdeauna. Spre deosebire de el, numele lui Iacov rămâne în continuare, iar noul nume, Israel, îi devine familiar numai mult timp după Peniel. Acesta este un semn că bătrânul Iacov, „cel care ia luat locul altuia”(25.26 nota f), n-a încetat să se manifeste. Totuşi harul divin a fost evident faţă de el şi familia lui. Domnul răspunsese la rugăciunea lui din cap. 32.11, înduplecând inima lui Esau (v.4).
Şi, pentru a sublinia că într-adevăr lucrarea este a lui Dumnezeu, că darurile pregătite de Iacov au fost absolut inutile în faţa dispoziţiilor de necontestat ale lui Esau, v. 8 ne arată că Esau nici măcar nu le-a înţeles rostul. Totuşi vedem că reapar temerile sărmanului Iacov. În faţa lui Esau care voia să-l apere, el ar fi putut da mărturie despre încrederea sa în protecţia Dumnezeului atotputernic: în loc de aceasta, el se strecoară printr-o minciună, spunând că se va duce la Seir, în timp ce va pleca la Sucot. După aceea, ceea ce este şi mai rău, îşi construieşte o casă (v. 17) şi îşi cumpără un ogor (v. 19), negându-şi astfel de două ori poziţia de străin pe pământ. Consecinţele nu întârzie să se arate: au loc însoţiri rele ce duc la necinstirea fiicei sale şi la grozava răzbunare a doi dintre fiii săi, tristul subiect al cap. 34.
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
CÂNTECUL COCOȘULUI | Fundația S.E.E.R. România
„Pe când vorbea el încă, a cântat cocoşul.” (Luca 22:60)
Citim întreaga secvență din Evanghelie: „pe când vorbea el încă, a cântat cocoşul. Domnul S-a întors şi S-a uitat ţintă la Petru. Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: „Înainte ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.” (Luca 22:60-62). Înainte ca Dumnezeu să-ți încredințeze o misiune importantă, El îi va îngădui lui Satan să te pună la încercare. De ce? Pentru a-ți scoate la iveală slăbiciunile și calitățile pe care le ai în acel domeniu. Dumnezeu va îngădui să cazi într-un domeniu mărunt, pentru a te împiedica să păcătuiești într-unul mai mare, și să te rănești – pe tine, dar și pe alții. Una dintre minunile vieții creștine este aceea că Domnul Isus poate folosi molozul, poate construi ceva frumos cu el. Petru a promis că nu se va lepăda niciodată de Domnul Isus, dar înainte să cânte cocoșul, el s-a lepădat de El de trei ori. Eșec repetat!
Îți sună cunoscut? Ai spus că nu-ți vei pierde niciodată cumpătul, dar ai făcut-o. Cucuriguuu! Ai spus că nu vei cădea niciodată în ispită, dar ai făcut-o. Cucuriguuu! Când cântă cocoșul? În zorii zilei… Asta înseamnă că anunță începutul unei noi zile. După cea mai groaznică zi din viața sa și plină de eșec, soarele a răsărit pentru Petru… Și va răsări și pentru tine! Prin harul lui Dumnezeu, tu poți să iei viața de la capăt astăzi. Așa că poți să te pocăiești de păcat, poți merge mai departe și poți face mari lucrări pentru Domnul. Petru a ajuns să câștige mari mulțimi de oameni pentru Hristos, și să conducă Biserica.
Așadar, indiferent cât de tare ai căzut, Dumnezeu te va ierta, dacă te pocăiești de păcatul tău, te va restaura și îți va călăuzi din nou pașii.
Mana Zilnica 