20 Februarie 2024
Dar, ca să nu-i facem să se poticnească, mergi la mare și aruncă o undiță și ia primul pește care vine; și, deschizându-i gura, vei găsi un stater; ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.
Matei 17.27
Îl vedem aici pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care cunoaște totul și are toată puterea în cer și pe pământ, smerindu-Se pe Sine Însuși. Petru a micșorat demnitatea Fiului Dumnezeului celui viu, socotind că era necesar ca El să plătească taxa pentru templu. Dar Domnul Isus nu-l mustră pentru această nedreptate, ci, în har, îl ridică la nivelul de libertate al fiilor (Matei 17.26). Domnul nu era obligat să plătească taxa pentru templu, dar El S-a smerit, pentru ca nu cumva să fie o pricină de poticnire pentru cineva. La fel trebuie să facem și noi, dacă vrem să călcăm pe urmele Domnului nostru scump, care este Capul Adunării (Efeseni 1.23; Coloseni 1.18). Domnul i-a spus lui Petru: „Ca să nu-i facem să se poticnească” (versetul 27). Îl vedem aici pe Domnul slavei, Singurul care are putere peste toate, chiar și peste peștii mării, plătind taxa pentru templu, pe care nu era dator s-o plătească. Acest adevăr trebuie să fie un exemplu și pentru noi, să ne facă să renunțăm la drepturile noastre și, în dragoste, să nu dăm altora niciun prilej de poticnire. Primul principiu pe care-l învățăm aici este să renunțăm la drepturile noastre. Chemarea noastră este să ne smerim și să ne supunem, ca să nu dăm prilej de poticnire.
La începutul capitolului 18, ucenicii întreabă cine este cel mai mare în Împărăția cerurilor. Domnul răspunde că mai întâi trebuie să devenim mici. Cel mai mare este Domnul, care S-a smerit așa de mult, coborând în locurile cele mai de jos, după care a fost înălțat nespus de mult. Nu putem intra în Împărăția cerurilor dacă nu ne smerim (versetul 3). În versetul 6 vedem cât de serios tratează Domnul pricinile de poticnire (supărările cauzate cuiva). Aici inima Sa (nu numai slava Sa) este legată de unul din acești micuți care cred în El. Atât de mult i-a prețuit, încât Și-a dat viața pentru ei.
H. L. Heijkoop
Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări? Nu știi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?
Romani 2.4
Întoarcerea acasă dintr-o țară îndepărtată (8)
Mărturisirea este lucru greu! A trecut mult timp până ce fiul risipitor a putut să rostească aceste cuvinte, „tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta”, atunci când a vrut să se întoarcă la tatăl său. Cât de greu îi este omului să facă o astfel de mărturisire! Prin câte experiențe amare trebuie să treacă înainte de a-și recunoaște, în cele din urmă, vinovăția în fața lui Dumnezeu!
Mărturisirea sinceră este condiția prealabilă pentru iertarea păcatelor! „Cine își ascunde fărădelegile nu prosperă, dar cine le mărturisește și se lasă de ele capătă îndurare” (Proverbe 28.13).
Mărturisirea sinceră a păcatelor este urmată de iertare! Cât de eliberatoare este promisiunea din Cuvântul lui Dumnezeu: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate” (1 Ioan 1.9)!
Drumul de la mărturisire la iertare trece pe la Golgota! Calea spre Dumnezeu trece pe la cruce, pe la lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin El (Ioan 14.6). Mântuirea se găsește numai în Hristos Isus (Coloseni 1.14). În nimeni altul nu este mântuire, ci doar în Numele lui Isus (Fapte 4.12). Numai sângele Lui ne poate curăți de păcatele noastre (1 Ioan 1.7).
Mărturisirea are la capătul drumului bucuria tatălui! Cuvintele pe care fiul risipitor dorea să le spună în fața tatălui erau sincere și fără rezerve, dar bucuria cu care îl va primi tatăl și bunăvoința cu care acesta își va ierta fiul îl vor copleși.
Citirea Bibliei: Numeri 31.1-24 · Matei 16.13-20
de Jean Koechlin
Geneza 30:25-43
Sărmanul Iacov se agită, speculează, rivalizează cu Laban în şiretenie şi viclenie, încercând să se îmbogăţească prin inteligenţa şi eforturile sale. Este trist să vedem un credincios în luptă cu oamenii lumeşti pentru bunuri pământeşti. Isaac îi dăduse un cu totul alt exemplu fiului său Iacov (26.15-22).
În 1 Timotei 6.6-10, apostolul pune în contrast cu dorinţa de îmbogăţire, sfinţenia, care, însoţită de mulţumire, este un mare câştig. Iată deci dublul câştig, adevăratele bogăţii pe care merită să le căutăm:
1) sfinţenia, adică legătura cu Dumnezeu, despre care ne vorbeşte altarul. În exilul său însă Iacov n-a avut altar, nici legătură conştientă cu Dumnezeu.
2) mulţumirea, pe care patriarhii au deprinso trăind în corturi şi pe care Iacov însuşi avea şi el s-o experimenteze (25.27). Apostolul Pavel învăţase personal să fie mulţumit în împrejurările în care se găsea (Filipeni 4.11). Cât de greu este să fii mulţumit întotdeauna! Totuşi mărturia cea mai bună pe care o putem da celor din preajma noastră este aceea de a le arăta că suntem mulţumiţi cu ceea ce ne dă Dumnezeu. Iar El ni L-a dat pe propriul Său Fiu şi, împreună cu El, toate lucrurile (Romani 8.32).
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
PREGĂTEȘTE-TE PENTRU ISPITĂ! | Fundația S.E.E.R. România
„Daniel s-a hotărât să nu se spurce… cu vinul…” (Daniel 1:8)
Oare continui să faci lucruri pe care nu vrei să le faci și te complaci în gânduri care te fac să rătăcești? Ești copleșit mereu de aceleași vechi ispite? Iată o veste tristă: omul născut din nou nu se descotorosește de firea pământească; de fapt, ea intensifică lupta dintre trupul tău și duhul tău.
Dar iată vestea cea bună: poți trăi victorios! Cum?
1) Rugându-te! Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi: „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” (Matei 26:41). Dacă ai obosit să te rogi pentru iertare după ce ai păcătuit, începe să te rogi înainte să vină ispita. Nu, nu poți alunga ispita prin rugăciune, dar te poți pregăti dinainte s-o biruiești. Și dacă ai nevoie de ajutor, cheamă întăriri. Găsește pe cineva care să stea alături de tine în rugăciune: Biblia spune: „Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor.” (Eclesiastul 4:9)
2) Luând o hotărâre. „Daniel s-a hotărât să nu se spurce.” Modalitatea prin care îți poți supune pornirile este prin activarea voinței – dinainte. Când faci lucrul acesta, Dumnezeu îți dă putere prin Duhul Său cel Sfânt. De unde a avut Daniel tărie să-și atingă scopul? De la Dumnezeu. El se ruga de trei ori în fiecare zi (vezi Daniel 6:10). Nu te pregăti pentru eșec; ci dă-te la o parte din calea răului. Când soția lui Potifar a încercat să-l seducă pe Iosif, el „a fugit afară din casă” (Geneza 39:12).
Așadar, Iosif și Daniel s-au rugat și știau ce să facă înainte ca ispita să bată la ușă! Și tu trebuie să faci la fel!
Mana Zilnica 