15 Februarie 2024
Betelul a trimis pe Șarețer și pe Reghem-Melec și pe oamenii lui ca să ceară de la fața Domnului și să vorbească preoților, care erau în casa Domnului Oștirilor, și profeților, zicând: „Trebuie să plâng în luna a cincea, despărțindu-mă, cum am făcut de atâția ani?”.
Zaharia 7.2,3
Poporul reconstruia templul din Ierusalim. Ei se întorseseră din captivitate cu mult timp înainte, însă, după ce puseseră temeliile templului, fuseseră descurajați de împotrivirea pe care o suferiseră. Vreme de aproape douăzeci de ani, lucrarea încetase, până când Dumnezeu i-a folosit pe profeții Hagai și Zaharia pentru a-i face să se ridice și să lucreze din nou.
În acest moment prezentat în Zaharia 7, poporul fusese trezit spiritual și acum punea această întrebare cu privire la o zi de plângere din luna a cincea. Ei adăugaseră păzirea acestei zile în calendarul lor, după ce templul fusese distrus de armatele babiloniene în acea lună (Ieremia 52.12). Întrebarea era directă și aștepta un răspuns de „da” sau „nu”. Domnul însă a răspuns într-un fel foarte diferit. Prin Zaharia, El a spus: „Când ați postit și ați bocit în luna a cincea și în luna a șaptea, în acești șaptezeci de ani, cu adevărat ați postit pentru Mine, chiar pentru Mine? Și, când ați mâncat și ați băut, nu erați voi cei care mâncau și beau?” (Zaharia 7.5,6).
În loc să răspundă cu „da” sau cu „nu”, Domnul a răspuns cu „de ce?”. El a îndreptat lumina nu către acțiunile lor, ci către motivațiile lor. Ei posteau, însă aceasta nu era decât o tradiție, care avea puțin de-a face cu onoarea lui Dumnezeu. Cât de des îngăduim și noi ca practicile noastre să devină doar niște tradiții, mai degrabă decât acte de închinare sau de slujire!
Domnul n-a condamnat și nici n-a lăudat postul în sine, ci i-a îndemnat să privească nu numai la postul lor, ci și la acțiunile lor normale de zi cu zi, de a mânca și de a bea. Era bine să postească, însă numai dacă zilele lor de post și zilele în care mâncau și beau erau trăite cu reverență față de El. Auzim același îndemn și în timpul nostru: „Deci, fie că mâncați, fie că beți, fie orice faceți, faceți toate pentru gloria lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10.31).
S. Campbell
Uitând ce este în urma mea și aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre țintă, pentru premiul chemării cerești a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.
Filipeni 3.13,14
Obiective reale
Companiile moderne au obiective clare: de exemplu, doresc să lanseze cu succes pe piață o nouă gamă de produse într-o perioadă de timp precis definită, să crească cifra de afaceri cu 20% sau să îmbunătățească comunicarea internă. Un economist spunea că obiectivele au avantajul de a fi o linie directoare, de a concentra și coordona toate eforturile și de a oferi siguranță. – Nu putem să nu ne gândim la propria noastră viață: Avem obiective clare sau, mai degrabă, trăim fără niciun scop și căutăm la întâmplare împlinirea, pe ici, pe colo?
Dumnezeu ne oferă un obiectiv real care duce la succes! Fiul Său, Isus Hristos, este Cel care vrea să fie scopul și ținta vieții noastre. El a trăit cândva ca Om pe acest pământ, dar acum Se află în glorie, în cer, unde îi va lua în curând pe toți cei răscumpărați. – Ești tu unul dintre ei? Dacă nu, atunci vino astăzi la Mântuitorul. El te-a iubit atât de mult, încât a murit pe cruce pentru tine. El a luat asupra Sa toată vina ta. Pentru aceasta, El a trebuit să suporte judecata dreaptă a lui Dumnezeu.
Cine L-a acceptat pe Isus Hristos nu mai vrea să trăiască pentru sine, ci pentru Cel care a murit pentru el; și dorește să-I dăruiască Domnului timpul său, bunurile sale și aptitudinile sale. O astfel de viață este împlinită și are o orientare bună.
Citirea Bibliei: Numeri 26.1-34 · Matei 14.22-36
de Jean Koechlin
Geneza 27:30-46
Evrei 12.16, 17 leagă această scenă de cea din capitolul 25. Esau cel lumesc doreşte cu ardoare să moştenească binecuvântarea, dar, cu toate lacrimile lui, este respins; cândva şi-a dispreţuit moştenirea, iar acum este prea târziu (Proverbe 1.28-31). Scena lumii este plină de oameni care, asemeni acestuia, îşi vând sufletul preţios în schimbul unor plăceri trecătoare. Dumnezeul lor „este pântecele şi … gândesc cele pământeşti”
(Filipeni 3.19). Ei sunt oameni din lume şi îşi au răsplata în lumea aceasta (Psalmul 17.14). O deşteptare înspăimântătoare îi aşteaptă când, «mai târziu», îşi vor recunoaşte nebunia. Toate lacrimile vărsate în locul înfiorător caracterizat de „plânsul şi scrâşnirea dinţilor” vor fi la fel de inutile ca şi cele ale lui Esau aici, care nu-i pot reda binecuvântarea pierdută numai din vina lui.
Pentru Iacov greutăţile abia încep. Ura fratelui său, stârnită din invidie şi gelozie, îl obligă să plece de acasă. El nu-şi va mai vedea mama, deşi ea prevedea o despărţire doar pentru câteva zile (v. 44). Prin urmare, Rebeca va suferi şi ea consecinţele înşelăciunii puse la cale împreună.
Dând o asemenea importanţă istoriei vieţii lui Iacov, Scriptura ne va permite să admirăm îndelungata şi răbdătoarea lucrare a harului lui Dumnezeu pentru ai Săi.
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
ÎNCEPE SĂ SPUI „POT”! | Fundația S.E.E.R. România
„Cât de mulţi zic despre mine: „Nu mai este scăpare pentru el…” (Psalmul 3:2)
Poate că de-a lungul vieții tale ai auzit sau ai pronunțat adesea cuvintele „nu pot/nu poți”. Multora le place să spună altora ce nu pot face. Le-ai auzit probabil și la cei de la care nu te-ai fi gândit că sunt împotriva ta – părinți, membri ai familiei, lideri din biserică, profesori, antrenori sau prieteni – și care de multe ori nu înțeleg puterea cuvintelor rostite asupra vieților celor tineri. Mulți dintre noi am crescut având în minte acest „nu pot” când lucrul acesta nu era de fapt deloc adevărat! Indiferent cât de des ai auzit aceste cuvinte, încrede-te în Cuvântul lui Dumnezeu și spune: „Da, pot!” Iar minunea se produce prin convingerea că putem face tot ce trebuie prin Hristos care este tăria noastră (vezi Filipeni 4:13).
Dumnezeu îți este alături și acum e momentul ca și tu să crezi în ce poate face El în tine și prin tine. Astăzi este o nouă zi! Lasă trecutul și toate remarcile descurajante în urma ta. Cuvintele care semnifică eșec vin de la Satan, nu de la Dumnezeu, așa că ia chiar acum hotărârea de a nu mai permite să te mai afecteze puterea lui „nu pot”. Spre deosebire de Satan, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu te încurajează și va face totul ca să te îndemne spre biruință în toate domeniile vieții tale. Iosua trebuia să se confrunte cu provocările Țării promise, așa că Dumnezeu i-a spus de trei ori „Întăreşte-te şi îmbărbătează-te” (Iosua 1:9). Să nu uiți că atunci când te simți descurajat, lucrul acesta vine de la diavolul. Și dacă te simți încurajat, e de la Dumnezeu. Ia hotărârea să fii în acord cu Dumnezeu și spune: „Da, pot!” Lasă de astăzi ca puterea Cuvântului lui Dumnezeu să aibă autoritate asupra oricăror vorbe negative care ți-au fost adresate vreodată, sau care s-au spus despre tine!
Mana Zilnica 