Mana Zilnica

29 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Dacă vei mărturisi cu gura ta pe Isus ca Domn și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre morți, vei fi mântuit.

Romani 10.9

Să remarcăm cele două lucruri necesare menționate aici: mărturisire și credință! În versetul 9, mărturisirea este amintită prima, nu pentru că ar fi cea mai importantă, ci doar pentru că ea are primul loc atunci când este vorba de glorificarea Domnului Isus. O mărturisire doar cu buzele, fără credință adevărată în inimă, nu are, bineînțeles, nicio valoare, pentru că ea nu face altceva decât să mărească responsabilitatea celui care o face; de aceea apostolul adaugă imediat, în versetul 10, menționând amândouă lucrurile: „Deoarece cu inima se crede spre dreptate și cu gura se mărturisește spre mântuire”. Credința inimii trebuie să preceadă mărturisirea gurii. Omul trebuie să fie trezit din somnul său de moarte, Cuvântul viu și lucrător al lui Dumnezeu trebuie, prin acțiunea Duhului Sfânt, să-și facă lucrarea de schimbare și de curățire a sufletului, înainte ca acesta să poată striga cu adevărat către Dumnezeu. Apoi privirea lui este îndreptată spre cruce; aude și primește prin credință vestea eliberatoare: nu doar că Isus a mers la moarte pentru el, ci și că El a fost înviat dintre morți prin slava Tatălui. Și, crezând acest lucru „cu inima” spre dreptate, el Îl cunoaște pe Hristos ca pe Acela care a fost în moarte, dar care acum trăiește la dreapta lui Dumnezeu și este „sfârșit al legii, spre dreptate, pentru oricine crede”.

Acum Îi poate fi recunoscător lui Dumnezeu și poate mărturisi acest lucru cu gura „spre mântuire”. În ce sens „spre mântuire”? Nu este oare adevărat că orice mărturisire a Numelui Său, atunci când este întemeiată pe credința din inimă, produce și mărește bucuria interioară și fericirea inimii? Credința se descoperă într-o astfel de mărturisire, își dovedește prin aceasta sinceritatea și este, pe de altă parte, înviorată și întărită. Atât timp cât unui suflet îi este rușine să-L mărturisească pe Hristos ca Domn al său, atât timp cât ezită să se plaseze de partea Lui, rămâne descurajat și plin de teamă. Mulți credincioși au trebuit să experimenteze faptul că adevărata bucurie și conștiență a mântuirii intră în inimă doar odată cu mărturisirea publică a Numelui lui Isus.

R. Brockhaus

SĂMÂNȚA BUNĂ

Iată, zilele mele sunt cât un lat de palmă și timpul vieții mele este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ține!

Psalmul 39.5

Diagnostic sever

Un medic descria din proprie experiență sentimentele care îl asaltează pe om atunci când este diagnosticat cu cancer.

„Când primim acest diagnostic, reacționăm adesea cu neîncredere. Ne împotrivim cu toată puterea gândului că s-ar putea să murim în curând. Ne întrebăm cu disperare: de ce trebuie să mi se întâmple tocmai mie? Înainte ca boala să ne atingă, viața ne pare fără sfârșit și ne petrecem timpul doar cu ce ne convine, amânând răspunsul la întrebarea care contează cu adevărat. În acest fel, riscăm să lăsăm viața să ne alunece printre degete, fără să ne bucurăm cu adevărat de ea. Această miopie este lovită puternic de vestea unei asemenea boli. Suntem speriați de caracterul trecător al vieții și brusc ne dăm seama ce contează cu adevărat. Când am fost și eu diagnosticat cu o tumoare pe creier, am avut senzația ciudată că mi s-au luat ochelarii care îmi întunecaseră până atunci vederea.”

Oare este nevoie de o boală gravă pentru a ajunge la această constatare? Existența noastră pământească este trecătoare, însă dragostea Lui pentru noi este veșnică. Suntem prețioși în ochii lui Dumnezeu, pentru că El ne-a creat după chipul Său și ne vrea numai binele. El ne iubește fără măsură. Să nu așteptăm zilele dificile, ci să ne oprim astăzi să ascultăm ce ne spune Dumnezeu prin Biblie! În Isus Hristos, El ne oferă un sprijin tare, de care să ne agățăm în viață și în moarte. El este ancora sigură!

Citirea Bibliei: Numeri 36.1-13 · Matei 18.21-35

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

VISUL TĂU ÎNCĂ ARE VIAȚĂ | Fundația S.E.E.R. România

„Duhul tatălui lor Iacov s-a înviorat.” (Geneza 45:27)

Dacă visul care crezi că ți-a fost dat de Dumnezeu pare mort, citește următoarele cuvinte din Scriptură: „Şi i-au spus: „Iosif tot mai trăieşte şi chiar el cârmuieşte toată ţara Egiptului.” Dar inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu-i credea. Când i-au istorisit însă tot ce le spusese Iosif şi a văzut carele pe care le trimisese Iosif ca să-l ducă, duhul tatălui lor Iacov s-a înviorat.” (Geneza 45:26-27). Ani de-a rândul, Iacov a crezut ce-i spuseseră fiii săi: că Iosif, făuritorul de vise, a murit. Dar era o minciună. Biblia spune că Iacov s-a însuflețit, deşi era foarte bătrân, când a văzut carele pline de bogății care au fost trimise ca să-l ducă să-și vadă fiul care era acum prințul Egiptului. Să reținem totusi ca atunci când Iacov a auzit prima oară, el „nu i-a crezut” (vers. 26). Când ai trăit în eșec și descurajare timp de atâția ani, e greu să anticipezi victoria.

Nicio problemă, Dumnezeu are răbdare! El va lucra în continuare în tine. Își va arăta harul și bunătatea, așa încât vei începe să te încrezi în El din nou. Iacov s-a înviorat când „a văzut” şi tu te vei înviora când vei vedea mâna lui Dumnezeu la lucru. Nu crede că visul tău a murit, căci atunci el nu se va împlini niciodată. Și nu-i crede pe aceia care-ți spun că ești prea bătrân să-ți împlinești visul pe care ți l-a dat Dumnezeu. În ultimele capitole din viața ta, poți aduna mai multe comori decât ai adunat în cele de dinainte!

Biblia spune că: „Bătrânii voştri vor visa visuri…” (Ioel 2:28). Dumnezeu este dătătorul viselor. Și El nu Se oprește aici: El le readuce la viață și îți dă putere să le împlinești. Nu ești niciodată prea bătrân! Crede că ce a făcut Dumnezeu pentru Iacov, poate face şi pentru tine, chiar astăzi!

28 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Prin fapta aceasta ai dat mare prilej vrăjmașilor Domnului să hulească.

2 Samuel 12.14

După ce David, prin intermediul profetului Natan, a fost confruntat cu păcatul său împotriva lui Urie și a soției acestuia, el a mărturisit și a primit asigurarea că a fost iertat. Însă, deși a fost iertat, consecințele păcatelor sale erau extrem de grave, nu doar pentru viața sa personală, ci și cu privire la onoarea și la gloria lui Dumnezeu. Faptele sale dăduseră ocazia vrăjmașilor Domnului să hulească.

După mulți ani, împăratul Manase a avut o experiență similară. El a păcătuit într-o asemenea măsură, încât Dumnezeu l-a trimis pe împăratul Asiriei împotriva lui, iar acesta l-a dus la Babilon. Acolo, sub mâna grea a lui Dumnezeu în judecată, Manase s-a smerit și s-a pocăit, iar Dumnezeu, mișcat de rugăciunile lui, i-a ascultat cererea și l-a adus la Ierusalim din nou. De atunci încolo, viața lui Manase s-a schimbat radical. El a adus jertfe doar Domnului, nu și idolilor. La fel ca David, Manase a fost iertat, însă consecințele păcatelor sale au rămas. Deși el s-a pocăit, mulți alții au continuat în căile nelegiuite pe care el le promovase și au ajuns sub judecata lui Dumnezeu din cauza păcatelor din trecut ale lui Manase (Ieremia 15.4).

Ce suferință și amărăciune și, de asemenea, ce dezonoare pentru Domnul a produs păcatul acestor doi oameni! Cât de solemn este acest lucru pentru noi toți: păcatele noastre, deși iertate de Dumnezeu, nu sunt uitate de oameni! Câtă hulă și dezonoare aduc ele numelui Său! După ce viața ipocrită și nelegiuită a unui creștin de renume a ieșit la iveală, un ateu a spus: «Dacă n-aș fi fost deja un ateu, viața acestui creștin sigur m-ar fi determinat să devin unul». Să ne rugăm să fim păziți prin harul și prin puterea lui Dumnezeu!

A. Blok

SĂMÂNȚA BUNĂ

Și s-a sculat și a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut și a fost cuprins de milă față de el, a alergat și a căzut pe gâtul lui și l-a sărutat mult.

Luca 15.20

țară îndepărtată (9)

Fiul risipitor a pornit la drum, dar nu citim despre el că a „alergat”. Poate că era slăbit de foame sau poate că nesiguranța i-a încetinit pașii.

Dar tatăl „a alergat” spre fiul său, care se întorcea la el în zdrențe. L-a văzut când era încă departe, pentru că, desigur, îl aștepta de mult timp. Starea mizerabilă a fiului său l-a mișcat profund. Tatăl nu i-a făcut nici cel mai mic reproș. Nu s-a auzit niciun cuvânt de mânie de pe buzele lui. Nu avea niciun resentiment față de el. În schimb, a căzut pe gâtul lui și l-a sărutat mult. L-a acceptat așa cum era și l-a înconjurat cu dragoste.

Dumnezeu este „bogat în îndurare”. Măreață este dragostea Lui. Și El a demonstrat această dragoste fără margini prin faptul că, „pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi”. Iar „unde s-a înmulțit păcatul, acolo harul s-a înmulțit și mai mult” (Efeseni 2.4; Romani 5.8,20).

Și chiar înainte ca fiul risipitor să poată face mărturisirea pe care și-o propusese, tatăl a căzut pe gâtul lui și l-a sărutat mult. Acesta este un har infinit, o dragoste nemeritată! Apoi fiul a dat frâu liber conștiinței: „Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău” (Luca 15.21).

Citirea Bibliei: Numeri 35.16-34 · Matei 18.15-20

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TU CUM TE DEZVOLȚI? (3) | Fundația S.E.E.R. România

„Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.” (Ioan 12:25)

Astăzi vom vorbi despre încă două domenii în care Dumnezeu dorește să te dezvolți și să înflorești:

1) Relațiile tale. Din punct de vedere relațional, sinele tău care suferă este deseori tulburat. Îți lipsește disciplina în ceea ce spui și uneori recurgi la sarcasm, bârfă și lingușeală. Te izolezi. Ești dominator. Ești ofensiv. Te retragi. Pe de altă parte, sinele tău înfloritor caută binecuvântarea celorlalți. Ei îți dau energie. Poți să-ți dezvălui gândurile și sentimentele într-un mod care îi invită pe ceilalți să se deschidă. Ești grabnic să-ți recunoști greșelile și să-i ierți pe ceilalți de bună voie.

2) Experiențele tale. Dumnezeu te crește pentru că dorește să te folosească în planul Său de a-i răscumpăra pe oameni: de aceea vei vedea că-ți va schimba experiențele. Sinele tău înfloritor are dorința de a contribui. Trăiești având sentimentul chemării. Bineînțeles, dorința ta lăuntrică de a deveni ceea ce ai fost creat să fii este un mic ecou a dorinței lui Dumnezeu de a face din tine o nouă creație. Rabinii au numit lucrul acesta tikkun olam – „a repara lumea”. Concentrat pe propria ta persoană, viața ta e la fel de măruntă ca un grăunte de grâu. Dar, oferită lui Dumnezeu, e ca și cum acel grăunte este sădit într-un sol bogat și crește devenind parte a unui proiect mai măreț.

Domnul Isus a spus: „Dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă. Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.” (Ioan 12:24-25). Așadar, dezvoltă-te și înflorește spre slava lui Dumnezeu!

27 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Dumnezeul care a spus: „Lumină să strălucească din întuneric”, El a strălucit în inimile noastre, pentru a da lumina cunoștinței gloriei lui Dumnezeu pe fața lui Isus Hristos. Dar avem comoara aceasta în vase de lut, pentru ca măreția puterii să fie de la Dumnezeu, și nu de la noi.

2 Corinteni 4.6,7

Când ajungem să înțelegem cât de rea este firea păcătoasă din noi, avem nevoie să vedem că Dumnezeu ne învață să ne luăm privirea de la noi înșine și să ne-o ațintim asupra lui Hristos. Pe măsură ce privim la El, trăsăturile Lui morale se imprimă în noi. Unele dintre aceste trăsături sunt ascultarea, dependența de Dumnezeu, răbdarea, smerenia, cumpătarea. În Galateni 5.22,23 vedem aceste trăsături prezentate ca rod al Duhului Sfânt, rod lucrat în mod practic în viața celui credincios. Pavel ne arată că trupurile noastre, pe care el le numește „vase de lut”, conțin această comoară specială: Hristos care locuiește în fiecare credincios. Apoi, pe măsură ce vasul este spart – adică pe măsură ce eul este dat la o parte – lumina strălucește prin vas.

În 2 Corinteni 5.10, apostolul Pavel ne amintește că trebuie ca toți să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. Tot ceea ce am făcut în timpul vieții noastre va fi arătat acolo, în lumina prezenței Sale sfinte. Motivațiile noastre, egoismul nostru, chiar și atunci când a fost amestecat cu slujirea noastră pentru Domnul – toate vor fi arătate. Ceea ce a fost făcut în ascuns sau în public, la locul de muncă sau acasă, în discuții particulare sau în predicare publică, totul va fi dezvăluit.

Să nu uităm însă că, atunci când vom sta înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, natura păcătoasă nu va mai fi în noi. Atunci vom fi cu Hristos și ca El, și ne vom bucura că eul și firea noastră păcătoasă nu vor mai fi. Doar ceea ce este de la Hristos va rămâne pentru totdeauna. Zi de zi, pe măsură ce umblăm prin pustia acestei lumi, să căutăm să-I fim plăcuți, privind țintă la El (Evrei 12.2).

J. Redekop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Un om care, fiind deseori mustrat, își înțepenește gâtul, va fi zdrobit deodată și fără îndreptare.

Proverbe 29.1

Pescarul nesăbuit

Un pescar cu multă experiență, care practica de mult timp pescuitul recreativ sportiv pe râul Spey din Scoția, râu cunoscut pentru vârtejurile sale periculoase, își aruncase din nou undița împreună cu alți colegi de competiție. Stând în apa adâncă, el prinsese deja mai mulți somoni. Mândru de captură, s-a avântat apoi și mai adânc în apă, dar acolo și-a pierdut brusc echilibrul din cauza curentului puternic. În timp ce striga după ajutor, a fost împins spre partea adâncă a râului și s-a înecat. Totul s-a întâmplat atât de repede, încât orice ajutor din partea prietenilor săi a venit prea târziu.

Când știrea a devenit cunoscută printre prietenii săi, unul dintre ei a spus: „L-am avertizat de multe ori să nu fie atât de nesăbuit, dar el râdea mereu de avertismentele mele. Răspundea mereu că are o bogată experiență cu vârtejurile periculoase ale râului. Faptul că nu a ținut niciodată cont de atenționări l-a costat viața”.

Nu fac mulți oameni precum acest pescar? Cu cât scapă mai des de pericol ca prin urechile acului, cu atât mai nesăbuiți devin după aceea. Ignoră toate avertismentele, până când, brusc, încetează din viață.

Cum tratăm noi avertismentele lui Dumnezeu cu privire la veșnicie? El ne-a spus de multe ori că „oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata” (Evrei 9.27).

Să nu respingem asemenea avertizări, ci să ne punem sufletul în siguranță înainte de a fi prea târziu!

Citirea Bibliei: Numeri 35.1-15 · Matei 18.1-14

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

TU CUM TE DEZVOLȚI? (2) | Fundația S.E.E.R. România

„Cei sădiţi în Casa Domnului înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.” (Psalmul 92:13)

În interiorul tău se dă o luptă între sinele tău aflat în procesul dezvoltării – persoana care ai fost creată de Dumnezeu să fii – și sinele tău aflat în suferință, adică ceea ce ești. Sinele tău suferind se simte incomod și nemulțumit, și atunci vei fi atras de obiceiuri rele, cum ar fi: uitatul la televizor fără să te gândești la nimic, consumarea alcoolului, întreținerea unor relații greșite, cheltuirea excesivă a banilor – lucruri menite să-ți anestezieze temporar durerea…

Gândurile tale zboară automat în direcția fricii și a mâniei… Te gândești aproape tot timpul la propria ta persoană. În schimb, dezvoltarea (înflorirea, creșterea și prosperarea) are loc:

1) În duhul tău; ai senzația că primești idei și energie dintr-o sursă din exterior – și așa este: primești putere de la Duhul lui Dumnezeu. Noi discutăm despre a fi inspirat, care literal înseamnă „a primi suflarea lui Dumnezeu.” Dumnezeu suflă peste tine suflare de viață; tu vii la viață și simți că ai un scop pentru care să trăiești.

2) În mintea ta; gândurile tale sunt marcate de bucurie și pace. Ai dorința de a iubi și de a învăța. Ești transformat prin „înnoirea minții” (Romani 12:2).

3) În timpul tău: te trezești în fiecare dimineață cu sentimentul entuziasmului și îți dai seama că nu ești niciodată prea tânăr sau prea în vârstă ca să „înverzești”. Mozart a compus muzica sa extraordinară de când avea 5 ani. Apostolul Pavel i-a zis lui Timotei: „Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea…” (1 Timotei 4:12) În același timp, îți dai seama că nu ești prea bătrân ca să te dezvolți. Ann Mary Robertson (cunoscuta pictoriță supranumită Bunica Moses) avea 69 de ani când s-a apucat de pictură, iar un artist precum Marc Chagall a realizat cele mai bune lucrări ale sale la 90 de ani. Este o dovadă de smerenie să recunoști că nu poți face tot ce-ți dorești.

Dar odată ce accepți lucrul acesta, și cauți să profiți la maximum de ceea ce te-a creat Dumnezeu să fii, începi să te dezvolți!

25 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Și, iată, vorbeau cu El doi bărbați, care erau Moise și Ilie, care, arătându-se în glorie, vorbeau despre plecarea Lui, pe care urma s-o împlinească în Ierusalim.

Luca 9.30,31

Ei vorbeau despre plecarea Lui, pe care urma s-o împlinească: trei cuvinte prețioase și importante. Ele ne vorbesc despre apropierea personală care există între Domnul și cei aleși aflați în sfera gloriei. La fel cum a fost în grădina Eden, la început, apoi în viața patriarhilor, și apoi în legătura ucenicilor cu Învățătorul lor divin, așa va fi în veacurile gloriei. Va exista o apropiere personală între Domnul și cei ai Săi, semnificată prin cuvântul „vorbeau”.

Avem de asemenea subiectul conversației lor: plecarea (moartea) Sa – o temă cu totul vrednică de preocuparea celor glorificați. Putem vorbi despre ea în fiecare zi a Domnului, în lumina învierii, de vreme ce răscumpărații din ceruri vorbesc despre ea în lumina gloriei. Acest mare eveniment va fi celebrat pentru totdeauna, fiindcă pe el se sprijină stâlpii eternității și ai întregii creații a lui Dumnezeu.

Vedem, de asemenea, că această moarte urma să fie împlinită, ceea ce ne sugerează caracterul deplin, încheiat și perfect, în care moartea Mielului lui Dumnezeu avea să fie împlinită la Ierusalim. Nimic din tot ceea ce fusese rânduit n-avea să fie lăsat neîmplinit. Ce mângâiere este aceasta pentru noi, sărmanii păcătoși! Jertfa Mielului lui Dumnezeu era taina prețioasă și eternă care avea să ne ofere o pace binecuvântată și temeinică.

J. G. Bellett

SĂMÂNȚA BUNĂ

Mânia Ta aprinsă a trecut peste mine, spaimele Tale m-au distrus. Ai depărtat de la mine pe prieteni și pe însoțitori și cei de aproape ai mei s-au făcut nevăzuți.

Psalmul 88.16,18

Mânia aprinsă

Psalmul 88, spre deosebire de alți psalmi, nu ne lasă să zărim nicio rază de lumină, nicio mângâiere, pentru că sub Vechiul Legământ doar condamnarea și mânia erau partea tuturor celor care încălcau legea. „Toți cei care se întemeiază pe faptele legii sunt sub blestem, pentru că este scris: blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea legii, ca să le facă” (Galateni 3.10).

În schimb, cât de prețioasă este vestea bună a lui Isus! „Hristos ne-a răscumpărat din blestemul legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: blestemat e oricine este atârnat pe lemn” (Galateni 3.13). El a purtat judecata lui Dumnezeu asupra păcatului. Toți cei care se încred în El ca Mântuitor pot spune acum, cu o pace profundă în inimă, că sunt salvați de mânia lui Dumnezeu și de condamnarea veșnică.

Psalmul 88 zugrăvește durerea profundă a Domnului Isus de la cruce. „Mânia Ta aprinsă a trecut peste Mine.” Toți cunoscuții și prietenii Lui au fost „depărtați de la El”. „S-au făcut nevăzuți.” Evangheliile, relatându-ne faptul istoric, ne spun că, atunci când Isus a fost prins și dus la marele preot, „toți ucenicii L-au părăsit și au fugit”. Dar încrederea Lui era în „Domnul Dumnezeul mântuirii Lui”, chiar și în cele mai cumplite ore. El nu putea fi cruțat de mânia lui Dumnezeu, dar Dumnezeu L-a înviat dintre morți! „Sfântul Său” nu avea să vadă putrezirea (Matei 26.56; Psalmul 88.2; 16.10).

Citirea Bibliei: Numeri 33.38-56 · Matei 17.14-21

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CÂNTECUL COCOȘULUI | Fundația S.E.E.R. România

„Pe când vorbea el încă, a cântat cocoşul.” (Luca 22:60)

Citim întreaga secvență din Evanghelie: „pe când vorbea el încă, a cântat cocoşul. Domnul S-a întors şi S-a uitat ţintă la Petru. Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: „Înainte ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.” (Luca 22:60-62). Înainte ca Dumnezeu să-ți încredințeze o misiune importantă, El îi va îngădui lui Satan să te pună la încercare. De ce? Pentru a-ți scoate la iveală slăbiciunile și calitățile pe care le ai în acel domeniu. Dumnezeu va îngădui să cazi într-un domeniu mărunt, pentru a te împiedica să păcătuiești într-unul mai mare, și să te rănești – pe tine, dar și pe alții. Una dintre minunile vieții creștine este aceea că Domnul Isus poate folosi molozul, poate construi ceva frumos cu el. Petru a promis că nu se va lepăda niciodată de Domnul Isus, dar înainte să cânte cocoșul, el s-a lepădat de El de trei ori. Eșec repetat!

Îți sună cunoscut? Ai spus că nu-ți vei pierde niciodată cumpătul, dar ai făcut-o. Cucuriguuu! Ai spus că nu vei cădea niciodată în ispită, dar ai făcut-o. Cucuriguuu! Când cântă cocoșul? În zorii zilei… Asta înseamnă că anunță începutul unei noi zile. După cea mai groaznică zi din viața sa și plină de eșec, soarele a răsărit pentru Petru… Și va răsări și pentru tine! Prin harul lui Dumnezeu, tu poți să iei viața de la capăt astăzi. Așa că poți să te pocăiești de păcat, poți merge mai departe și poți face mari lucrări pentru Domnul. Petru a ajuns să câștige mari mulțimi de oameni pentru Hristos, și să conducă Biserica.

Așadar, indiferent cât de tare ai căzut, Dumnezeu te va ierta, dacă te pocăiești de păcatul tău, te va restaura și îți va călăuzi din nou pașii.

24 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Noi am auzit din lege că Hristosul rămâne pentru totdeauna; și cum spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este Acesta, Fiul Omului? Isus deci le-a spus: „Încă puțin timp este lumina printre voi. Umblați cât timp aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul; și cine umblă în întuneric nu știe încotro merge. Cât timp aveți lumina, credeți în lumină, ca să fiți fii ai luminii”.

Ioan 12.34-36

În aceste versete vedem întunericul oamenilor în contrast cu lumina manifestată în Persoana lui Hristos, scoțând la iveală conflictul dintre necredință și adevăr. Oamenii au înțeles în mod corect faptul că înălțarea se referă la cruce, dar, în necredința lor, ei folosesc unele Scripturi care vorbesc despre Împărăția veșnică, pentru a contrazice cuvintele Domnului. Trecând cu vederea acele Scripturi care vorbesc despre suferințele prin care Hristos trebuia să treacă înainte de a ajunge la glorie, ei întreabă: „Cum spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este Acesta, Fiul Omului?”.

Întrebarea pe care au pus-o trăda întunericul care era în sufletele lor. Domnul, fără să dea un răspuns oficial la întrebarea lor, răspunde stării care le anima sufletele. El era Lumina lumii; încă puțin timp, și lumina avea să le fie retrasă. Înțelept ar fi fost ca ei să se folosească de lumină, ca nu cumva, mai târziu, să-i copleșească întunericul. Lumina era acolo în Persoana lui Hristos, însă doar aceia care au crezut în lumină pot avea priceperea pe care o dă lumina și pot fi astfel caracterizați de lumină, fiind copii ai luminii. Cel care leapădă lumina lui Hristos va cădea în întunericul minții lui și își va pierde orientarea, neștiind încotro merge. Așa au stat lucrurile cu națiunea iudeilor, care L-a lepădat pe Hristos; și tot așa vor sta lucrurile cu creștinătatea apostată, care va lepăda și ea lumina și își va pierde orientarea în întunericul modernismului și al ateismului. Acum, ca și atunci, Domnul Se află afară, făcând apel la creștinătatea oarbă din punct de vedere spiritual, prin cuvintele: „Să-ți ungi ochii, ca să vezi” (Apocalipsa 3.18).

H. Smith

SĂMÂNȚA BUNĂ

Cuvântul Domnului este încercat; El este un scut pentru toți cei care se încred în El.

Psalmul 18.30

Eroare de expediere

Într-un mod cu totul neașteptat, frizerul britanic Ronnie Campbell a primit de la premierul țării un e-mail. Acesta conținea o schiță de discurs în legătură cu care i se cerea părerea. Campbell a citit cu atenție discursul și, pentru că nu a găsit nimic în neregulă, a trimis răspunsul său scurt: „Foarte bine – lăsați totul așa cum este”. Ulterior s-a dovedit că fusese o eroare de expediere, deoarece un deputat avea același nume la adresa de e-mail.

Cuvântul pe care Dumnezeu ni-l adresează prin Biblie este un cuvânt personal. Deși Biblia se adresează tuturor, Duhul lui Dumnezeu vrea să facă acest Cuvânt al Său viu în inima fiecăruia. Acest Cuvânt este atât pentru mine, cât și pentru tine. Nu există nicio confuzie. Iar Dumnezeu așteaptă un răspuns din partea fiecăruia!

Cuvântul lui Dumnezeu este „încercat”. Perfecțiunea Cuvântului lui Dumnezeu poate fi comparată cu puritatea argintului încercat de șapte ori în cuptor (Psalmul 12.6).

Ar putea fi răspunsul acestui britanic, „Foarte bine – lăsați totul așa cum este”, un răspuns potrivit al omului la Cuvântul lui Dumnezeu? Da, pentru că este singurul document de pe pământ care nu poate fi îmbunătățit. Dar chiar dacă ajungem la această concluzie, inima noastră ar putea să rămână tot neatinsă. Dumnezeu dorește ca noi să acceptăm Cuvântul Său cu bucurie și să ne refugiem la El prin credință. Și toți cei care au făcut acest lucru și care și-au orientat viața după Biblie mărturisesc cu bucurie: Cuvântul lui Dumnezeu este foarte bun!

Citirea Bibliei: Numeri 33.1-37 · Matei 17.9-13

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU TE CHEAMĂ (3) | Fundația S.E.E.R. România

„Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta…” (Luca 22:32)

Dumnezeu dorește să faci voia Sa, dar tu singur nu vei ajunge niciodată la acea maturitate spirituală în care diavolul să nu mai aibă nicio șansă de câștig. Îl poți învinge, dar nu-l poți elimina.

Uită-te la apostolul Petru. El a avut o singură viteză: hiperactivitatea. Mereu era în centrul tuturor lucrurilor care se întâmplau, dar nu era totdeauna pe locul întâi. Cel care a ajuns să fie liderul Bisericii s-a lepădat mai întâi de calitatea lui de ucenic al lui Hristos. Trist, dar adevărat! Dar, știți ceva? Nimic din ce facem noi nu-L surprinde pe Dumnezeu! El nu te cheamă să-ți spună: „Sper că ești persoana potrivită.” Nu, Domnul Isus i-a zis lui Petru: „Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta.” (Luca 22:31-32) Nu-i așa că e o încurajare uimitoare? Chiar și atunci când nu știi cum să te rogi pentru tine însuți, Domnul Isus Se roagă pentru tine: „El… trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei.” (Evrei 7:25). Domnul Isus i-a zis lui Petru: „După ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” (Luca 22:32).

Din „dezordinea” în care te găsești astăzi poate rezulta o lucrare pentru alții. Dumnezeu nu Se limitează la a-ți restaura viața, ci El te poate folosi ca să restaureze și viețile altora. Și încă ceva: Dumnezeu nu consideră că trebuie să fii „cernut” dacă nu faci ceva bun. Cernerea este o metodă de purificare, de decantare a gunoiului și de rafinare a ceea ce rămâne. Asta înseamnă că a existat ceva în tine, de la început, acel ceva ce merită salvat. Dumnezeu te cheamă astăzi, așa că nu mai pierde nici o secundă; predă Lui viața ta!

23 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Cuvântul este aproape de tine, în gura ta și în inima ta.

Romani 10.8

Cuvântul care avea să fie atât de aproape de Israel la sfârșitul zilelor era, așa cum spune apostolul în versetul 8, cuvântul credinței, pe care el îl predica; și, legat de cele spuse de Dumnezeu în zilele lui Moise, dând „literei” adevărata ei însemnătate spirituală (vedeți 2 Corinteni 3.6), el scrie: „Dar dreptatea care este prin credință vorbește astfel: «Nu spune în inima ta: ‹Cine se va sui în cer?›, adică să-L coboare pe Hristos. Sau: ‹Cine se va coborî în Adânc?›, adică să-L ridice pe Hristos dintre morți»” (versetele 6 și 7). Ambele lucruri îi sunt imposibile omului. Și chiar dacă le-ar fi putut face, aceasta nu ar fi satisfăcut dreptatea lui Dumnezeu, nici nu ar fi corespuns propriilor sale nevoi. Nu, ci aici doar plinătatea harului putea fi de ajutor. Tatăl a trebuit să-L trimită pe Fiul, iar gloria Lui a trebuit să-L învieze dintre morți. Ambele s-au întâmplat – binecuvântat să fie Dumnezeu! – iar vestea despre ele a fost adusă prin evanghelie. Căci ce spune mai departe dreptatea credinței? „«Cuvântul este aproape de tine, în gura ta și în inima ta»: acesta este cuvântul credinței, pe care-l predicăm: că, dacă vei mărturisi cu gura ta pe Isus ca Domn și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre morți, vei fi mântuit” (versetele 8 și 9). „Vei fi mântuit” – nu doar că vei avea parte de iertare, ci mântuit pentru veșnicie (vedeți Romani 5.10).

Nu era nevoie de vreun efort, nici de vaste pregătiri, nici de călătorii obositoare sau de alte lucruri de felul acestora, pentru a-L găsi pe Hristos. Cuvântul despre cruce este predicat tuturor fără plată, ne este adus în casă, am putea spune, și se pune doar întrebarea dacă vrem să-l primim cu credință sau nu. Nimic cu care oamenii să se poată lăuda nu decurge din aceasta. Nu este nevoie nici de o înțelegere mare sau de cunoștință, nici de abilități și pricepere ieșite din comun, pentru a-L mărturisi cu gura pe Isus ca Domn și pentru a crede cu inima că Dumnezeu L-a înviat dintre morți. Aceasta o poate face chiar și cel mai slab și mai neștiutor și probabil că lui îi este chiar cu mult mai ușor decât celui dăruit sau celui înțelept. Dar, pentru a fi mântuit, există pentru fiecare doar o singură cale, cea pregătită de dragostea lui Dumnezeu. „Eu sunt calea”, spune Isus; nu una dintre cele multe, ci singura cale! Ferice de oricine a pășit pe această cale!

R. Brockhaus

SĂMÂNȚA BUNĂ

Despre lucrarea aceasta mărturisesc conștiința lor și gândurile lor, care sau se învinovățesc sau se dezvinovățesc între ele.

Romani 2.15

Conștiința – un standard interior

Fiecare om are o conștiință. Din acest motiv, el fie se simte inconfortabil, când a făcut ceva rău, fie se simte confortabil, când a făcut ceva bun. Auzim adesea că binele și răul sunt concepte doar relative. Și totuși există acest standard interior, după care fiecare își măsoară acțiunile.

Să ne gândim la conștiință ca la un instrument de măsurare care îndeplinește trei funcții: indică, avertizează, memorează. În primul rând, instrumentul are o scală pe care un indicator arată foarte sensibil binele și răul. Instrumentul este, de asemenea, echipat cu o lumină roșie de avertizare care se aprinde imediat ce suntem pe cale să facem ceva rău. În plus, este dotat cu o memorie capabilă să ne aducă aminte de faptele din trecutul nostru.

Cât de chinuitor poate fi glasul unei conștiințe împovărate! Oamenii încearcă adesea să înăbușe acest glas cu tot felul de activități religioase. Dar totul este în zadar! Glasul conștiinței nu-l lasă pe om să se odihnească și îi amintește că există o justiție divină în fața căreia trebuie să dea într-o zi socoteală de viața sa. Glasul conștiinței din noi este ca un ecou al afirmațiilor atât de clare ale Cuvântului lui Dumnezeu. Prin urmare, ar trebui să ne „calibrăm” în mod constant conștiința, în funcție de Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca ea să nu-și piardă efectul.

Pe plan moral, conștiința are aceeași funcție pe care o are durerea pentru trup: ne amintește să-L căutăm pe marele Medic al sufletului, pe Domnul Isus Hristos!

Citirea Bibliei: Numeri 32.1-42 · Matei 17.1-8

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU TE CHEAMĂ (2) | Fundația S.E.E.R. România

„Eu te pusesem deoparte şi te făcusem proroc al neamurilor.” (Ieremia 1:5)

Expresia „pus deoparte” înseamnă „rezervat pentru folos exclusiv.” Cuvântul „a face” înseamnă aici „am dat comanda conform unui plan.” Iată două lucruri pe care trebuie să le știi: Dumnezeu nu irosește nimic din ce a creat și nu irosește nimic din ce poate folosi. Înainte să fii mântuit, Dumnezeu a permis să ai experiențe, atât bune cât și rele, care te-au echipat pentru împlinirea planului Său. Din acestea fac parte părinții tăi, locul de unde ei provin, unde ai fost educat, câți ani ai petrecut în școală, locurile de muncă pe care le-ai avut și instruirea pe care ai primit-o. De asemenea, sunt incluse lucrurile pe care le-a pus Dumnezeu în tine când te-ai născut, chiar dacă unele dintre ele au părut că lucrează împotriva ta în perioada creșterii tale. Dacă ești o persoană care ține cu dinții de ideile și principiile sale, Dumnezeu poate folosi lucrul acesta. Dacă ești o persoană care se grăbește să-i confrunte pe alții, și să-l înfrunte pe diavol, Dumnezeu poate folosi lucrul acesta. Dacă îți place să studiezi cu atenție cărți și să cercetezi lucruri, Dumnezeu poate folosi asta. Poate azi ai impresia că te afli în locul greșit, că faci lucruri greșite cu persoanele nepotrivite. Poate te întrebi cum o să ieși singur din groapă sau cum îți vei pune viața în ordine. Și sincer vorbind, răspunsul ar putea fi că nu poți. Dar Dumnezeu poate. El poate transforma greșelile tale în chip miraculos. Așa că, dă-I Lui lucrurile din viața ta care nu sunt bune, cele de care nu ești mândru, și spune: „Doamne, iată-le. Aș vrea ca viața mea să fie altfel, dar nu este. Aș vrea s-o pot schimba, dar nu pot!” Apoi, lasă-L pe Dumnezeu să lucreze!

22 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Avram era de nouăzeci și nouă de ani; și Domnul S-a arătat lui Avram și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul Atotputernic: umblă înaintea feței Mele și fii integru”.

Geneza 17.1

Aceasta este cea de-a cincea oară când Domnul i S-a arătat lui Avraam. Trecuseră treisprezece ani de la comunicarea precedentă. Avraam experimentase ce înseamnă să conteze pe Domnul atunci când a început să umble prin credință, în capitolele 12 și 13, și de asemenea învățase importanța sprijinirii pe Dumnezeul său, în capitolele 14 și 15, atunci când s-a luptat prin credință. Acum însă, în capitolele 16 și 17, Avraam și soția lui au avut dificultăți în a aștepta prin credință intervenția Domnului. Dumnezeu le promisese țara, lui Avraam și descendenților săi, însă el și soția lui îmbătrâneau și încă n-aveau niciun copil. În capitolul 16, Sara a făcut ceea ce și noi facem adesea: a luat lucrurile în propriile mâini. I-a dat-o lui Avraam pe Agar, roaba sa egipteancă. Însă acest lucru n-a făcut decât să creeze și mai multe probleme.

Adesea apar în viața noastră împrejurări în care încercăm să rezolvăm noi lucrurile, nefăcând altceva decât să complicăm situația. Domnul nu dorește să ne bazăm pe inventivitatea noastră, nici pe propria noastră putere, ci dorește să credem că nimic nu este prea greu pentru El și că El poate interveni pentru a schimba piedicile și dificultățile în prilejuri pentru a-Și manifesta gloria. Domnul i Se revelează lui Avraam ca fiind Cel Atotputernic. Acest nume este compus din două cuvinte: El, care vorbește de putere, și Șadai, care are deopotrivă semnificația puterii și a atotsuficienței. Domnul îi spune lui Avraam că Sara va avea un fiu, chiar și la vârsta de nouăzeci de ani.

Dacă ne confruntăm cu o decizie majoră sau dacă ne aflăm într-o dificultate aparent imposibil de rezolvat, să nu o luăm înaintea Domnului, ci să așteptăm ca El să-Și arate puterea! Avraam a fost instruit să umble înaintea Domnului și să fie integru. Când ceva pare imposibil, să umblăm în prezența Domnului, cu totul devotați Lui, iar El ne va arăta că este un Dumnezeu atotsuficient!

T. Hadley, Sr.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Niciun cuvânt murdar să nu vă iasă din gură, ci unul bun.

Efeseni 4.29

O mărturie frumoasă

Tânărul îl acceptase de curând pe Domnul Isus ca Mântuitor personal. Lucra alături de mai mulți muncitori pe un mare șantier de construcții. Maistrul lui, un bărbat mai în vârstă, era un om bădăran, care înjura întruna fără nicio jenă. Tânărul suferea foarte mult că trebuia să asculte acele cuvinte blasfematoare. Dar ce putea să facă? Cum ar fi trebuit să se poarte față de șeful său mult mai în vârstă, despre care știa că este dur? Cu toate acestea, a înțeles că ar fi fost o lașitate față de Domnul Isus dacă ar tăcea pur și simplu.

Într-o zi și-a adunat tot curajul și s-a apropiat de temutul său superior: „Domnule maistru, nu vă mai pot auzi vorbind împotriva Stăpânului meu”. — „Stăpânul tău? Ce vrei să spui?” — „Isus Hristos este Stăpânul meu. A murit pentru a mă salva. El mă iubește și abia pot suporta când cineva vorbește urât despre El.”

Maistrul a fost atât de mișcat de cele auzite, încât nu a putut spune nimic. Tânărul s-a întors la treabă, fericit că a primit puterea de a lua poziție pentru Domnul său. Maistrul s-a dus și el la locul lui de muncă. Tot restul zilei nu a mai rostit niciun cuvânt urât. Profund impresionat de mărturia simplă a tânărului, a decis să meargă să asculte evanghelia. Acesta a fost prilejul ca, în cele din urmă, să devină un ucenic al Domnului Isus, pe care Îl hulise atât de mult prin cuvintele sale urâte.

Este mărturia ta un prilej ca oamenii să vină la Domnul Isus?

Citirea Bibliei: Numeri 31.25-54 · Matei 16.21-28

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DUMNEZEU TE CHEAMĂ (1) | Fundația S.E.E.R. România

„Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat să fie apostol…” (Romani 1:1)

Dumnezeu a căutat acea parte din trecutul lui Pavel care s-a format înainte ca el să devină creștin și a găsit câteva lucruri foarte utile. Și nu toate au fost lucruri spirituale… au fost și aspecte academice și culturale. Chiar dacă Pavel părea necalificat din cauza urii sale monumentale față de creștini, trecutul său l-a făcut să fie calificat într-un fel unic. Ca fost fariseu, el înțelegea Scripturile și mentalitatea celor care aveau să i se împotrivească. Și fosta sa orbire spirituală i-a dat compasiune pentru cei pierduți. Dumnezeu S-a folosit atât de experiențele bune, cât și de cele rele din viața apostolului Pavel. Și El poate face la fel și cu tine! Gândește-te: când Dumnezeu a căutat un bărbat care să fie unul dintre primii slujitori ai Bisericii Sale, să scrie teologia bisericii Sale, să poarte dezbateri cu conducătorii religioși care combăteau Biserica lui Hristos, să înainteze cauza lui Hristos în arenele politice și sociale, să ducă mesajul Evangheliei de la cei mai de jos de pe stradă la tronul Cezarului – Dumnezeu a găsit un bărbat care avea deja pregătirea necesară, și acesta a fost Pavel.

Iată cum lucrează Dumnezeu: mai întâi te caută, apoi te pregătește, apoi te așează într-un loc, apoi îți dă putere să faci ce știe că poți face în modul cel mai eficient.

Chemarea lui Dumnezeu este singurul lucru care te va face complet fericit, deși nu întotdeauna știi lucrul acesta dinainte. Așadar, te cheamă Dumnezeu? Simți că te pregătește? Te-a așezat într-un loc anume? Cea mai mare bucurie și împlinire din viață o experimentezi atunci când te predai lui Dumnezeu și Îi spui „da”!

21 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

El a săturat sufletul însetat și a umplut de bunătăți sufletul flămând.

Psalmul 107.9

Am privit de curând la felul cum epistolele Noului Testament sunt ilustrate în versetul 9 din Psalmul 107. Există o împlinire în Domnul și în Mântuitorul nostru a tuturor dorințelor create în inima creștinului în urma nașterii din nou și a lucrării Duhului. În același timp, există o bunătate dincolo de cuvinte, bunătatea lui Dumnezeu Însuși în Hristos, care, după ce ne-a binecuvântat, a îndepărtat flămânzirea pentru totdeauna. Prin urmare, dacă citim Scriptura pentru a învăța despre Domnul, rugându-L pe Dumnezeu să ne lumineze și căutând gândul Duhului Sfânt în Cuvânt, vom descoperi că epistolele sunt manifestări ale frumuseții Sale către cei care-L iubesc.

Evangheliile au fost scrise pentru a prezenta Persoana și căile Domnului, în timp ce epistolele au fost scrise pentru a ne prezenta felurile în care ne putem bucura de El acum – de El și de binecuvântările neprețuite care ne-au pus în posesia dragostei și a gloriei Sale. De asemenea, ele ne prezintă piedicile pe care trebuie să le evităm în umblarea noastră. Pentru ca sufletul nostru să fie pe deplin satisfăcut, trebuie să învățăm ceea ce este Hristos.

Însă este necesar să învățăm ce este Hristos fiind pe genunchi – în mod spiritual, dacă nu și fizic. Aș mai adăuga că din fiecare pasaj pe care îl citim trebuie să facem o ocazie de a ne ruga Lui și de a vorbi cu El. M-am minunat adesea de felul în care El a vorbit cu mine când am procedat așa, iar cuvintele care, în mod obișnuit, sunt doar litere tipărite pentru cititorul superficial, dobândesc viață spirituală și putere, pe măsură ce El le descoperă inimii noastre prin Duhul. Și, desigur, tot ceea ce învățăm trebuie să punem în practică. Să fim atenți ca nimic să nu ne facă să fim doar ascultători ai Cuvântului, nu și împlinitori ai lui (Iacov 1.22-25).

W. H. Westcott

SĂMÂNȚA BUNĂ

Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări? Nu știi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?

Romani 2.4

Încă o șansă (2)

Au trecut câteva zile, timp în care tânărul s-a zbătut între viață și moarte. Apoi starea lui s-a îmbunătățit simțitor. Treptat și-a recăpătat forțele și, în curând, a putut să se ridice din pat. Dumnezeu a ascultat rugăciunile!

Pe măsură ce sănătatea îi revenea, el dădea însă deoparte gândurile serioase. Îi fusese frică să moară fără Domnul Isus, iar acum nu-i mai era frică să trăiască fără El! Ruga lui fierbinte ca Dumnezeu să-i mai dea o șansă de a se converti a fost mult prea repede uitată.

După ce și-a revenit complet, el a decis, în ciuda rugăminților mamei sale, să plece ca marinar pe o navă comercială. Încă o dată am încercat să-i vorbesc inimii și conștiinței lui. „Vrei să pleci fără Dumnezeu, împotriva voinței mamei tale? Atenție, Dumnezeu nu Se lasă batjocorit!” — „Nu am renunțat deloc la gândul de a mă converti”, a răspuns el, „dar deocamdată vreau să merg să lucrez pe mare. Când mă voi întoarce, vom discuta despre aceasta.” Mi-a strâns mâna în semn de rămas-bun și a plecat.

După un timp, mama lui a primit o scrisoare, dar nu de la fiul ei, ci de la căpitanul vasului. Nava fusese surprinsă de o furtună puternică, în timpul căreia băiatul, ocupat cu o lucrare pe punte, a fost luat de valuri. Toate încercările de a-l salva de la înec fuseseră în zadar.

El a ratat ultima ocazie de a se pocăi. Ce groaznic!

Citirea Bibliei: Numeri 30.1-16 · Matei 16.1-12

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

POZIȚIA ȘI STAREA TA | Fundația S.E.E.R. România

„Suntem socotiţi neprihăniţi prin sângele Lui…” (Romani 5:9)

Biblia spune că: „Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi. Deci, cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi neprihăniţi prin sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu… Şi nu numai atât, dar ne şi bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea” (Romani 5:8-9, 11). Și mai mult de atât, El te consideră nevinovat. De ce? Deoarece pe „Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” (2 Corinteni 5:21)

Să reținem cuvintele „în El”. Imaginează-ți că pui o scrisoare într-un plic și apoi îl sigilezi. Nu mai poți vedea scrisoarea și nici nu-i mai poți citi conținutul pentru că ea se află „în” plic. Înțelegi ideea? Nu uita niciodată că există o diferență între poziția ta și starea ta. Când îți pui încrederea în Hristos, poziția ta înaintea lui Dumnezeu este aceea de om „neprihănit.” Tu spui: „Dar starea mea care este? Eu încă mai păcătuiesc…” Sarcina Duhului Sfânt care locuiește în tine este să aducă starea ta la nivelul poziției tale. Biblia ne spune că: „Suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.” (2 Corinteni 3:18).

Cum face Duhul Sfânt lucrul acesta? El te trage înapoi la locul pocăinței, unde ești curățat… Poziția ta în Hristos nu se schimbă, dar starea ta se schimbă constant – pe măsură ce te asemeni tot mai mult cu Hristos!

20 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Dar, ca să nu-i facem să se poticnească, mergi la mare și aruncă o undiță și ia primul pește care vine; și, deschizându-i gura, vei găsi un stater; ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.

Matei 17.27

Îl vedem aici pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care cunoaște totul și are toată puterea în cer și pe pământ, smerindu-Se pe Sine Însuși. Petru a micșorat demnitatea Fiului Dumnezeului celui viu, socotind că era necesar ca El să plătească taxa pentru templu. Dar Domnul Isus nu-l mustră pentru această nedreptate, ci, în har, îl ridică la nivelul de libertate al fiilor (Matei 17.26). Domnul nu era obligat să plătească taxa pentru templu, dar El S-a smerit, pentru ca nu cumva să fie o pricină de poticnire pentru cineva. La fel trebuie să facem și noi, dacă vrem să călcăm pe urmele Domnului nostru scump, care este Capul Adunării (Efeseni 1.23; Coloseni 1.18). Domnul i-a spus lui Petru: „Ca să nu-i facem să se poticnească” (versetul 27). Îl vedem aici pe Domnul slavei, Singurul care are putere peste toate, chiar și peste peștii mării, plătind taxa pentru templu, pe care nu era dator s-o plătească. Acest adevăr trebuie să fie un exemplu și pentru noi, să ne facă să renunțăm la drepturile noastre și, în dragoste, să nu dăm altora niciun prilej de poticnire. Primul principiu pe care-l învățăm aici este să renunțăm la drepturile noastre. Chemarea noastră este să ne smerim și să ne supunem, ca să nu dăm prilej de poticnire.

La începutul capitolului 18, ucenicii întreabă cine este cel mai mare în Împărăția cerurilor. Domnul răspunde că mai întâi trebuie să devenim mici. Cel mai mare este Domnul, care S-a smerit așa de mult, coborând în locurile cele mai de jos, după care a fost înălțat nespus de mult. Nu putem intra în Împărăția cerurilor dacă nu ne smerim (versetul 3). În versetul 6 vedem cât de serios tratează Domnul pricinile de poticnire (supărările cauzate cuiva). Aici inima Sa (nu numai slava Sa) este legată de unul din acești micuți care cred în El. Atât de mult i-a prețuit, încât Și-a dat viața pentru ei.

H. L. Heijkoop

SĂMÂNȚA BUNĂ

Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungii Lui răbdări? Nu știi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință?

Romani 2.4

Întoarcerea acasă dintr-o țară îndepărtată (8)

Mărturisirea este lucru greu! A trecut mult timp până ce fiul risipitor a putut să rostească aceste cuvinte, „tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta”, atunci când a vrut să se întoarcă la tatăl său. Cât de greu îi este omului să facă o astfel de mărturisire! Prin câte experiențe amare trebuie să treacă înainte de a-și recunoaște, în cele din urmă, vinovăția în fața lui Dumnezeu!

Mărturisirea sinceră este condiția prealabilă pentru iertarea păcatelor! „Cine își ascunde fărădelegile nu prosperă, dar cine le mărturisește și se lasă de ele capătă îndurare” (Proverbe 28.13).

Mărturisirea sinceră a păcatelor este urmată de iertare! Cât de eliberatoare este promisiunea din Cuvântul lui Dumnezeu: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate” (1 Ioan 1.9)!

Drumul de la mărturisire la iertare trece pe la Golgota! Calea spre Dumnezeu trece pe la cruce, pe la lucrarea de răscumpărare a Domnului Isus. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin El (Ioan 14.6). Mântuirea se găsește numai în Hristos Isus (Coloseni 1.14). În nimeni altul nu este mântuire, ci doar în Numele lui Isus (Fapte 4.12). Numai sângele Lui ne poate curăți de păcatele noastre (1 Ioan 1.7).

Mărturisirea are la capătul drumului bucuria tatălui! Cuvintele pe care fiul risipitor dorea să le spună în fața tatălui erau sincere și fără rezerve, dar bucuria cu care îl va primi tatăl și bunăvoința cu care acesta își va ierta fiul îl vor copleși.

Citirea Bibliei: Numeri 31.1-24 · Matei 16.13-20

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

PREGĂTEȘTE-TE PENTRU ISPITĂ! | Fundația S.E.E.R. România

„Daniel s-a hotărât să nu se spurce… cu vinul…” (Daniel 1:8)

Oare continui să faci lucruri pe care nu vrei să le faci și te complaci în gânduri care te fac să rătăcești? Ești copleșit mereu de aceleași vechi ispite? Iată o veste tristă: omul născut din nou nu se descotorosește de firea pământească; de fapt, ea intensifică lupta dintre trupul tău și duhul tău.

Dar iată vestea cea bună: poți trăi victorios! Cum?

1) Rugându-te! Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi: „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” (Matei 26:41). Dacă ai obosit să te rogi pentru iertare după ce ai păcătuit, începe să te rogi înainte să vină ispita. Nu, nu poți alunga ispita prin rugăciune, dar te poți pregăti dinainte s-o biruiești. Și dacă ai nevoie de ajutor, cheamă întăriri. Găsește pe cineva care să stea alături de tine în rugăciune: Biblia spune: „Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor.” (Eclesiastul 4:9)

2) Luând o hotărâre. „Daniel s-a hotărât să nu se spurce.” Modalitatea prin care îți poți supune pornirile este prin activarea voinței – dinainte. Când faci lucrul acesta, Dumnezeu îți dă putere prin Duhul Său cel Sfânt. De unde a avut Daniel tărie să-și atingă scopul? De la Dumnezeu. El se ruga de trei ori în fiecare zi (vezi Daniel 6:10). Nu te pregăti pentru eșec; ci dă-te la o parte din calea răului. Când soția lui Potifar a încercat să-l seducă pe Iosif, el „a fugit afară din casă” (Geneza 39:12).

Așadar, Iosif și Daniel s-au rugat și știau ce să facă înainte ca ispita să bată la ușă! Și tu trebuie să faci la fel!

19 Februarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Numele Domnului este un turn tare: cel drept aleargă în el și se așază într-un adăpost înalt.

Proverbe 18.10

Expresia „turn tare” este folosită doar de trei ori în Scriptură. Celelalte două locuri unde ea apare ne vor ajuta să-i dăm o explicație.

În Judecători 9.46-49, Abimelec, fiul lui Ghedeon, a asediat turnul din Sihem și l-a dărâmat. Acesta era un simplu turn. Însă, în versetele 50-53, în cetatea Tebeț era „un turn tare”. Abimelec a încercat să-l distrugă și pe acesta, însă o femeie a aruncat o piatră de moară și i-a sfărâmat capul, astfel că Abimelec a fost cel distrus. Turnul tare a rămas în picioare; n-a putut fi dărâmat.

Cealaltă referință este în Psalmul 61.3: „Tu ai fost un adăpost pentru mine, un turn tare înaintea vrăjmașului”. În versetul 2, Domnul este stânca noastră, care se înalță deasupra tuturor valurilor necazului; în versetul 3, El este un adăpost unde putem găsi refugiu și un turn tare împotriva oricărui vrăjmaș.

În Proverbe 18.10 ni se spune că „numele Domnului este un turn tare”. Expresia „numele Domnului” este folosită de multe ori în Vechiul Testament. Prima dată apare în legătură cu Enos (Geneza 4.26). Numele lui înseamnă „fragil” sau „muritor”, și în zilele lui au început oamenii să cheme numele Domnului în rugăciune, cu simțământul slăbiciunii lor. Numele Domnului reprezintă tot ceea ce El este, așa cum El a proclamat numele Său către Moise (Exod 34.5-7). Împrejurările noastre se schimbă mereu, însă El nu Se schimbă niciodată!

Adăpostul „înalt” din Proverbe 18.10 ne amintește de vulturii care își construiesc cuibul pe vârful foarte înalt al unei stânci, pentru a-și păzi puii de orice prădător. La fel, Domnul ne-a așezat pe un loc înalt. Ca și pe Iov, El ne-a înconjurat cu un gard și nimic din ceea ce El nu îngăduie nu ne poate atinge. El să fie pentru noi toți un „turn tare”!

K. Quartell

SĂMÂNȚA BUNĂ

Domnul … are o îndelungă răbdare față de voi și dorește ca niciunul să nu piară, ci toți să vină la pocăință.

2 Petru 3.9

Încă o șansă (1)

Într-o zi am fost chemat la un tânăr, pe a cărui familie o cunoșteam de mult timp. Tânărul era grav bolnav, iar medicul nu i-a dat nicio speranță de însănătoșire. Când mama lui mi-a deschis ușa, ea mi-a spus cu voce înlăcrimată: „Fiul meu, sărmanul meu copil! Este încă atât de tânăr și trebuie să moară! De câte ori l-am rugat să se gândească la mântuirea sufletului său… Oare să fie prea târziu acum?”.

M-a condus în camera bolnavului. Acesta stătea întins în pat cu ochii întredeschiși, părând să nu observe ce se întâmpla în jurul său. Deodată a privit confuz în jur și a întrebat: „Unde sunt?” — „Ești acasă, cu mine, dragul meu băiat”, a fost răspunsul tandru al mamei sale. „Sunt foarte bolnav?” — „Da, băiatul meu, ești foarte bolnav.” O teamă de nedescris l-a cuprins pe tânăr. „Mamă”, a implorat el, „spune-mi că nu trebuie să mor. Oh, nu pot să mor! Nu vreau să mor!”

Privirea lui s-a îndreptat spre mine. M-am aplecat asupra lui: „Ce să cer de la Dumnezeu pentru tine?”. — „Rugați-vă ca Domnul să-mi mai dea o șansă!” După aceea și-a pierdut din nou cunoștința.

Ne-am rugat cu insistență Domnului să-i dea acelui tânăr o nouă ocazie de a se îngriji de mântuirea sufletului său și de a se converti. Dintr-odată l-am auzit murmurând: „Nu vreau să mor! Nu pot să mor! Încă o șansă… Încă una!”.

Citirea Bibliei: Numeri 29.1-40 · Matei 15.29-39

e>SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

REFUZĂ SĂ TRĂIEȘTI CU TEAMĂ (4) | Fundația S.E.E.R. România

„Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?” (Romani 8:31)

Pentru a învinge teama, trebuie să crezi că Dumnezeu este cu tine. Și asta este cheia destoiniciei tale de a fi ascultător și de a face ce-ți spune El să faci. Pe măsură ce devii încrezător că El este cu tine, teama ta se va micșora. Când tânărul David s-a oferit să se lupte cu Goliat, regele Saul i-a zis: „Nu poţi să te duci să te baţi cu filisteanul acesta, căci tu eşti un copil, şi el este un om războinic din tinereţea lui.” (1 Samuel 17:33). David a răspuns: „Domnul… mă va izbăvi şi din mâna acestui filistean.” (1 Samuel 17:37). Tu nu ești singur în această luptă – Domnul este cu tine! Când ești convins de asta, teama va scădea. Poate nu vei ști mereu ce va face Dumnezeu, dar te poți relaxa știind că El va face ce trebuie la timpul potrivit.

Când te gândești la viitor și la toate necunoscutele lui, e ușor să-ți fie teamă. Dar poți vizualiza viitorul în două moduri: fie prin a fi pesimist și plin de teamă, fie spunând: „Lupta e a Domnului, și El nu a pierdut niciodată nicio luptă!” Poate nu vei ști întotdeauna ce să faci în situații tensionate, dar Dumnezeu știe! El știe totul înainte să se întâmple, și El are deja un plan pentru izbăvirea ta.

Nu trebuie să-L vezi pe Dumnezeu, sau să-L simți – pentru a crede că El este cu tine. Credința este o chestiune de inimă și nu de simțuri naturale. Dumnezeu este cu tine! Crede lucrul acesta, și refuză să trăiești cu teamă!