29 Ianuarie 2024
Iosafat a avut avere și onoare din belșug și s-a încuscrit cu Ahab.
2 Cronici 18.1
Iosafat a fost unul dintre cei mai evlavioși împărați ai lui Iuda. El L-a căutat pe Dumnezeu și a umblat în căile tatălui său, David. A îndepărtat idolatria din țară și a luat măsuri pentru ca cei din popor să învețe legea Domnului. Când a fost atacat de armatele vrăjmașe, a făcut ca poporul să caute fața Domnului, iar apoi l-a condus la biruință, lăudându-L pe Dumnezeu. Rugăciunea făcută de el în acea împrejurare este plină de învățăminte pentru noi.
Iosafat însă a făcut o greșeală: s-a încuscrit cu Ahab, cel mai nelegiuit împărat al lui Israel. În felul acesta, el a ajuns să lupte împreună cu Ahab împotriva Siriei. În plus, atunci când au plănuit lupta, acest om evlavios a stat pasiv în timp ce patru sute de profeți falși ai împăratului Ahab profețeau lucruri false și, mai rău, a stat pasiv și atunci când Mica, adevăratul profet al lui Dumnezeu, era persecutat pentru că vestise adevărul.
Pe scurt deci, din cauza acestei asocieri vinovate, Iosafat și-a compromis familia și regatul, s-a implicat într-un război nepotrivit, s-a expus slujirii profeților mincinoși, s-a aliat cu cel care l-a persecutat pe adevăratul profet al lui Dumnezeu și și-ar fi pierdut chiar viața, dacă Dumnezeu, în îndurarea Sa, nu l-ar fi izbăvit. Este ușor să-l judecăm pe acest om evlavios pentru greșeala sa, însă am face mai bine să ne cercetăm propria inimă cu privire la eventualele asocieri nepotrivite din viața noastră. Dacă există astfel de legături care-L dezonorează pe Domnul, să le rupem și să ne sprijinim pe promisiunea Domnului făcută celor care se separă de rău: „Eu vă voi primi; și vă voi fi Tată” (2 Corinteni 6.17,18). Ce altă legătură se poate compara cu aceasta?
G. W. Steidl
Deci, fiindcă am fost îndreptățiți prin credință, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.
Romani 5.1
Misionarul Don Richardson (1)
În anul 1962, Don Richardson și soția sa au ajuns la tribul sawi din Noua Guinee Olandeză (astăzi Indonezia). Ei au vrut să le aducă vestea bună a lui Isus Hristos. Dar oamenii din tribul sawi, vânători de capete și canibali, considerau că este o expresie de maximă bărbăție „să îngrașe, cu o prietenie prefăcută, membrii unui trib inamic înainte de a-i măcelări”.
După ce a câștigat însă încrederea tribului, Don le-a vorbit despre Isus Hristos, Mântuitorul lumii. Dar cât de șocat a fost să constate că tribul sawi îl considera pe trădătorul Iuda Iscarioteanul cel mai mare erou! Ei îl venerau pe Iuda pentru faptul că acesta, prefăcându-se prieten, a reușit să-L trădeze pe Isus cu un sărut.
Misionarul se gândea cum să le explice mai convingător acestor oameni că trebuie să fie recunoscători pentru dragostea lui Dumnezeu în Isus Hristos. Don și soția lui s-au rugat ca Dumnezeu să le dea înțelepciune și un bun prilej de a le explica aceasta pe înțelesul lor.
Într-o zi au asistat la o ceremonie ciudată. Tribul sawi a vrut să facă pace cu un trib vecin, tot de canibali. Dar, cum o pace durabilă nu ar fi fost posibilă – erau și ei conștienți de aceasta – atunci când trădarea și viclenia erau venerate ca fiind cele mai înalte virtuți, nu exista decât o singură cale: în semn de încredere reciprocă, un nou-născut al unui trib avea să fie dat în grija celuilalt trib. Copilul a fost numit „Tarip” – copilul păcii.
Citirea Bibliei: Numeri 16.25-50 · Matei 11.10-19
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
AJUTOR DE LA DUMNEZEU (4) | Fundația S.E.E.R. România
„Dumnezeul meu a trimis pe îngerul Său şi a închis gura leilor…” (Daniel 6:22)
„Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi” prezintă alte câteva situații în care Dumnezeu ar putea să-ți trimită un înger ca să-ți vină în ajutor:
1) Când neprihănirea te duce la necaz. Daniel a ajuns în groapa cu lei pentru că a făcut voia lui Dumnezeu, dar El a trimis un înger care „a închis gura leilor”, l-a scos de acolo și l-a dezvinovățit public… așa că regele Darius a ajuns să decreteze: „În toată întinderea împărăţiei mele, oamenii să se teamă şi să se înfricoşeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu şi El dăinuieşte veşnic… şi stăpânirea Lui nu va avea sfârşit!” (Daniel 6:26).
2) Când ai obosit să mai lupți spiritual. Când impulsul de a bea un pahar, de a consuma droguri, ori de a trage un fum pare irezistibil… sau când crezi că singura cale de scăpare este să minți… sau când singurătatea te împinge în brațele unei persoane nepotrivite – dacă Îi ceri ajutorul, El ți-l va da! După ce Domnul Isus S-a luptat cu ispita timp de 40 de zile, Biblia spune: „diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească” (Matei 4:11).
3) Când povara pe care ai fost chemat s-o duci îți pare prea grea. Confruntându-se cu agonia de a fi răstignit pe o cruce, Domnul Isus a rostit rugăciunea definitorie a vieții Sale: „Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta.” Atunci I s-a arătat un înger din cer, ca să-L întărească.” (Luca 22:42-43). Dumnezeu te va întări întotdeauna prin Cuvântul Său și prin rugăciune. Uneori, El va trimite oameni cunoscuți să te ajute.
Apostolul Pavel a scris: „Am fost necăjiţi în toate chipurile: de afară lupte, dinăuntru temeri. Dar Dumnezeu, care mângâie pe cei smeriţi, ne-a mângâiat prin venirea lui Tit.” (2 Corinteni 7:5-6). Dar El poate să trimită chiar și îngeri. Concluzie: dacă strigi la Dumnezeu după ajutor, poate chiar acum – poți fi sigur că ajutorul Lui este pe drum!
de Jean Koechlin
Geneza 19:1-14
Ce contrast între vizita fericită pe care îngerii i-au făcut-o lui Avraam în miezul zilei şi trista lor misiune pe care o aveau în Sodoma în seara aceleiaşi zile! Şi câtă reţinere în a accepta invitaţia lui Lot, oricât de insistentă ar fi fost ea (v. 2)! Cum puteau ei să aibă părtăşie cu acest credincios aflat într-o asemenea situaţie nepotrivită? Ei intră la el în casă numai pentru a-l proteja şi a-l elibera. De altfel, însuşi Lot nu s-a simţit niciodată în largul lui în această cetate a depravării. Nu am fi ştiut aceasta, dacă Noul Testament nu ne-ar fi descoperit-o. Dar Dumnezeu, care cunoaşte inimile, ne spune că Lot era un om drept şi că, departe de a lua parte la rău, era „foarte întristat de purtarea destrăbălată a celor nelegiuiţi” (2 Petru 2.7, 8). Şi oamenilor din Sodoma nu le-a fost ruşine să se grozăvească cu răutatea lor în acea noapte dramatică (compară cu Isaia 3.9). Ei se comportă astfel încât Domnul, Cel care spusese: „şi dacă nu – dacă aceasta nu este adevărat – voi şti” (18.21), nu mai are nevoie de alte dovezi, din moment ce aceşti oameni mărturisesc împotriva lor înşişi.
Lot nu este luat în serios nici chiar de ginerii lui. Când un credincios a umblat, pentru un timp, cu lumea, nu mai are nici o autoritate să vorbească despre judecată. Nimeni nu îl mai ascultă.
Mana Zilnica 