21 Ianuarie 2024
Dacă va aduce cineva, ca dar, un dar de mâncare pentru Domnul, darul lui să fie din floarea făinii; și să toarne untdelemn peste el și să pună tămâie peste el.
Levitic 2.1
Ce parte minunată! Ce Dumnezeu avem noi! Ce hrană minunată primim de la Dumnezeul nostru când mergem astfel împreună cu El! Și ce loc minunat – se poate spune și aceasta – avem noi la ușa cortului întâlnirii, unde Dumnezeu îl invită pe poporul Său să vină la El! Aici, pe pământ, El dorește să aibă o întâlnire cu cei ai Săi; nu cu unul singur, ci cu toți împreună. El îi invită să-și aducă acolo jertfele lor. Ce loc minunat pentru a aduce jertfe și pentru a te preocupa cu această slavă!
Dumnezeu să lucreze ca noi toți să cunoaștem acest loc, să-l cunoaștem cu adevărat și să știm ce înseamnă acest loc. Dumnezeu să lucreze ca inimile noastre să asculte vocea Sa, care ne spune: «Dacă doriți să-Mi aduceți ceva, vă spun Eu ce Îmi este plăcut și ce Îmi puteți aduce – ceea ce voi ați văzut în Fiul Meu ca jertfă de ardere-de-tot și ce ați văzut la El ca jertfă de mâncare, ceea ce voi, acasă, ați văzut la El»; căci jertfa de mâncare trebuia pregătită acasă. Trebuie să o pregătesc la mine acasă, iar apoi trebuie să o iau cu mine acolo, în locul unde Dumnezeu Se întâlnește cu poporul Său, ca să I-o ofer Lui. Cunoaștem noi toți acest privilegiu? Cred că niciunul dintre noi nu va avea curajul să spună că l-am prețuit la adevărata lui valoare. Însă Îi putem mulțumi lui Dumnezeu că, în mod sigur, unii dintre noi au gustat ceva din aceasta, unii bătrâni dintre noi și sper că și unii tineri.
Vom putea atunci să avem, ca Obiect al inimii noastre, această Persoană minunată, vom putea să strângem toată săptămâna din această jertfă de mâncare. Acum suntem în lume, însă putem privi la El și la slava Sa, așa cum o găsim în Evanghelii, în Psalmi și în Profeți. Așa ne putem umple inimile cu perfecțiunea Sa ca Om aici pe pământ, cu ceea ce El a fost pentru Dumnezeu, cu măreția firii Lui omenești. Și avem voie să aducem, realmente, aceste jertfe acolo unde este Dumnezeu și, în acest Loc Sfânt, să mâncăm din tot ceea ce este de un miros plăcut pentru Dumnezeu.
H. L. Heijkoop
Prin El deci să-I aducem neîncetat o jertfă de laudă lui Dumnezeu, adică rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui.
Evrei 13.15
Laudă lui Dumnezeu
Ca oameni răscumpărați, avem multe motive să-L lăudăm pe Dumnezeul și Tatăl nostru și să ne închinăm împreună înaintea Lui. Și în versetul de astăzi suntem chemați să facem aceasta.
Momentul laudei noastre: „Să-I aducem neîncetat o jertfă de laudă lui Dumnezeu”. Aceasta nu înseamnă că ar trebui să-L lăudăm pe Dumnezeu 24 de ore pe zi, ci mai degrabă că lauda la adresa Lui trebuie să fie constantă și să nu fie redusă la tăcere în viața noastră. Ca și copii ai lui Dumnezeu, putem să-L lăudăm și să ne închinăm împreună înaintea Lui în fiecare duminică.
Caracterul laudei noastre: „Rodul buzelor”. Închinarea creștină nu este materială, ci spirituală. Este vorba de sentimentele inimii pe care le exprimăm cu buzele noastre. Prin cântece, prin rugăciuni și prin citirea unor pasaje biblice, exprimăm, în cuvinte, lauda din inimile noastre, în fața lui Dumnezeu.
Conținutul laudei noastre: „Care mărturisesc Numele Lui”. Este vorba despre Numele Domnului Isus. Despre El putem vorbi cu Dumnezeu. Admirând lucrarea Sa de răscumpărare de pe cruce, exprimăm în fața lui Dumnezeu diferitele aspecte ale morții Sale: suferințele Sale profunde și efectele lor binecuvântate.
Tatăl Se bucură de închinarea noastră împreună cu alți oameni credincioși. Să-L lăudăm și astăzi!
Brațe tari ca ale Tale, Dumnezeul meu preasfânt,
Nu sunt nicăieri asemeni, nici în cer, nici pe pământ.
Citirea Bibliei: Numeri 12.1-16 · Matei 8.23-34
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
NU AȘTEPTA, BUCURĂ-TE DE VIAȚĂ! | Fundația S.E.E.R. România
„Am văzut că nu este nimic mai bun pentru om decât să se veselească de lucrările lui…” (Eclesiastul 3:22)
Înțeleptul Solomon a scris aceste cuvinte: „Am văzut că nu este nimic mai bun pentru om decât să se veselească de lucrările lui: aceasta este partea lui. Căci cine-l va face să se bucure de ce va fi după el?” Așa că, începe chiar acum să te gândești la ce poți face ca să găsești bucurie în orice experiență. Clipa prezentă e tot ce ți se garantează, deci nu aștepta până mai târziu – până te căsătorești, până ieși la pensie, până mergi în concediu sau până când copiii își termină facultatea – ca să te bucuri de viață. Nimeni nu știe ce se va întâmpla în viață sau în lume. Ești viu acum, așa că profită de asta, îmbrățișează lucrul acesta și sărbătorește-l! Nimeni nu a fost mai ocupat decât Domnul Isus, și cu toate acestea, El a știut să Se bucure! Prima Sa minune a fost făcută la o petrecere de nuntă. El avea un program încărcat și totuși l-a întrerupt ca să se bucure de timpul petrecut cu niște tineri însurăței. Nevoile cu care S-a confruntat erau nesfârșite, și totuși El a avut grijă să Se și odihnească. Următoarele cuvinte îi aparțin unui scriitor anonim: „Dacă mi-aș mai putea trăi viața încă o dată, mi-aș asuma mai multe riscuri și aș călători mai mult. Aș urca mai mulți munți, aș înota în mai multe râuri, aș privi mai multe apusuri de soare. Aș mânca mai multă înghețată și mai puține legume. Aș avea mai multe necazuri reale și mai puține necazuri imaginare. Am fost unul dintre cei care nu pleacă nicăieri fără termometru, ploscă pentru apă fierbinte, soluție pentru gargară, pelerină de ploaie și parașută. Dac-ar fi s-o iau de la capăt, m-aș duce în mai multe locuri, aș face mai multe lucruri și aș călători cu mai puține bagaje decât până acum!” Așadar, nu aștepta, ci bucură-te de viață – acum!
de Jean Koechlin
Geneza 13:5-8
Timpul pe care Avraam l-a petrecut în Egipt a fost timp pierdut şi bogăţiile pe care le-a dobândit acolo devin o pricină de îngrijorare pentru el. Acestea duc la despărțirea de Lot. Certurile între „fraţi” au loc în prezența canaaniţilor care locuiau în ţară (v. 7), ceea ce este deosebit de trist pentru mărturie (1 Corinteni 6.6; Ioan 13.35). Avraam îl lasă pe Lot să aleagă locul unde va merge. Ce duh blând şi lipsit de egoism arată el! O, de
l-am putea imita de fiecare dată când simțim că trebuie să ne apărăm drepturile! Lot a ales ce i-a plăcut lui, ce i-a atras inima lumească (şi câmpia Iordanului seamănă cu Egiptul – v.10), în timp ce Avraam Îl lasă pe Dumnezeu să-i decidă locul (Psalmul 47.4). Iar Dumnezeu n-a dezamăgit niciodată pe cei care s-au încrezut în El. „Părinții noştri … s-au încrezut în Tine … şi n-au fost daţi de ruşine”
(Psalmul 22.4, 5). Într-adevăr, lui Avraam îi este confirmată posesiunea ţării promisiunii. Dumnezeu îi spune: „Ridică-ţi ochii” (v. 14) şi apoi „Ridică-te, cutreieră ţara” (v. 17). Canaanul este pentru noi o imagine a cerului pe care Dumnezeu ne invită nu numai să-l contemplăm, ci să-l şi explorăm prin credinţă. Şi cum putem străbate „în lung şi-n lat” această ţară cerească? Prin studiu amănunţit şi prin meditaţie asupra minunilor Cuvântului divin.
Mana Zilnica 