Mana Zilnica

6 Ianuarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Cu ce este preaiubitul tău mai mult decât un alt preaiubit, tu, cea mai frumoasă dintre femei? Cu ce este preaiubitul tău mai mult decât un alt preaiubit, că ne rogi astfel?

Cântarea Cântărilor 5.9

Mirele și Mireasa (1)

Solomon a scris cele trei cărți care vin după cartea Psalmilor. În prima dintre ele, Proverbe, el folosește titlul de „Domnul”. În cea de-a doua, Eclesiastul, folosește titlul de „Dumnezeu”, însă în cea de-a treia, Cântarea Cântărilor, folosește doar pronumele „El”. Totuși, în toate aceste cărți, Solomon vorbește despre aceeași Persoană: Domnul Dumnezeu, Iahve Elohim, care este Isus, Domnul nostru. Cântarea Cântărilor începe astfel: „Să mă sărute [El] cu sărutările gurii Lui!”. Nici titlul de „Iahve” și nici cel de „Elohim” nu s-ar fi potrivit aici.

Personajele principale din Cântarea Cântărilor sunt El, Mirele, ea, Mireasa, precum și fiicele Ierusalimului. Aceste fiice ale Ierusalimului pun întrebarea citată mai sus. Ele doresc să cunoască de ce Mireasa le roagă astfel. Fiind persecutată din cauza atașamentului față de Preaiubitul ei, și totuși perseverând în dorința de a fi cu El, ea dovedește că persecuția nu i-a diminuat dragostea față de El. A fost bătută, rănită și umilită (versetul 7), însă dorința ei a rămas aceeași: să fie cu El.

O astfel de dragoste și de loialitate vor fi întotdeauna remarcate de Domnul. Fiicele Ierusalimului erau nedumerite, mai întâi de frumusețea ei unică, fiindcă ea era nu doar frumoasă, ci cea mai frumoasă dintre femei. Remarcați că același scriitor, Solomon, vorbind despre frumusețea fizică, spune că farmecul este înșelător și că frumusețea este deșartă, dar că evlavia este frumusețea care trebuie lăudată (Proverbe 31.30). În al doilea rând, ele erau impresionate de devotamentul ei real față de Preaiubitul ei. Ce remarcă oamenii la noi? O alipire de bogății, sau dorința de a suferi de dragul lui Hristos? Merită oare să pierdem totul de dragul părtășiei cu Domnul nostru Isus Hristos? Fie ca viața noastră să se desfășoare în așa fel, încât cei din jurul nostru să dorească să-L cunoască pe Domnul!

A. M. Behnam

SĂMÂNȚA BUNĂ

Veniți … să umblăm în lumina Domnului!

Isaia 2.5

Veniți!

„Cu duioșie Isus azi ne cheamă: voi, cei trudiți, toți veniți!” sunt versurile unui îndrăgit imn creștin. Cât de insistent auzim în Biblie acest îndemn, de a veni la El!

„Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă” (Matei 11.28).

„Veniți și cumpărați vin și lapte, fără bani și fără plată” (Isaia 55.1).

„Veniți să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfâșiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile” (Osea 6.1).

„Veniți acum să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lâna” (Isaia 1.18).

„Veniți să ne alipim de Domnul, printr-un legământ veșnic, care să nu fie uitat” (Ieremia 50.5).

„Veniți, ascultați, toți cei care vă temeți de Dumnezeu, și voi spune ce a făcut El pentru sufletul meu” (Psalmul 66.16).

„Veniți, căci iată că toate sunt gata” (Luca 14.17).

„Veniți și priviți lucrările lui Dumnezeu” (Psalmul 66.5).

„Veniți să-L adorăm, să ne plecăm și să îngenunchem înaintea Domnului care ne-a făcut” (Psalmul 95.6).

Citirea Bibliei: Numeri 3.27-51 · Matei 3.13-17

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DĂ-I LUI DUMNEZEU TOATĂ SLAVA! | Fundația S.E.E.R. România

„Nu brațul lor i-a mântuit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina feței Tale, pentru că îi iubeai.” (Psalmul 44:3)

Ai auzit de broasca aceea care a ieșit din balta care secase și a rugat două păsări s-o transporte la cel mai apropiat iaz? Ea le-a convins să țină în cioc câte un capăt al unui băț în timp ce ea avea să muște mijlocul bățului ținându-se astfel de el. Era o priveliște de pomină: două păsări, un băț și o broască la mijlocul bățului. Au parcurs o distanță bunicică până când o vacă care păștea s-a uitat în sus, a văzut trioul trecând pe deasupra capului și a întrebat: „Cine s-a gândit la așa ceva?” În acel moment broasca nu s-a putut abține. Mândria s-a impus în fața prudenței, broasca a strigat: „Euuuuu….!” – și desigur s-a prăbușit! Nu face și tu aceeași greșeală. Biblia spune că: „Mândria merge înaintea pieirii şi trufia merge înaintea căderii.” (Proverbele 16:18).

De ce ești bun în ceea ce faci? Pentru propriul tău confort? Ca să economisești pentru pensie? Ca să-ți alimentezi stima de sine? Nu, toate acestea sunt bonusuri, nu principalul motiv. Ești bun în ceea ce faci – de dragul lui Dumnezeu. El este motivul, nu tu! Citește aceste cuvinte din Biblie și gândește-te la ele în inima ta: „De la Tine vin bogăţia şi slava, Tu stăpâneşti peste tot, în mâna Ta sunt tăria şi puterea şi mâna Ta poate să mărească şi să întărească toate lucrurile.” (1 Cronici 29:12).

Aducându-și aminte de victoriile, binecuvântările și reușitele pe care le-a experimentat Israel, psalmistul ne relatează adevărul din spatele lor: „Căci nu prin sabia lor au pus mâna pe ţară, nu braţul lor i-a mântuit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale, pentru că îi iubeai.” (Psalmul 44:3). Păstrează în mintea ta faptul că binecuvântările de care te bucuri zi de zi sunt ale tale numai pentru că Dumnezeu ți-a arătat bunăvoință și ți-a zâmbit. Acesta este adevărul!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Psalmul 96

După ce s-au îndemnat între ei, „să cântăm, să ne închinăm, să ne plecăm genunchiul”, în Psalmul 95, credincioşii din Israel invită acum întreg pământul şi chiar natura să-i imite: „cântaţi, binecuvântaţi, închinaţi-vă înaintea Domnului” (v. 1, 2, 9). Va veni ziua când popoarele păgâne îşi vor lepăda idolii şi când familiile naţiunilor vor da Domnului gloria şi puterea (v. 7). Pentru a exprima acest elogiu, cei răscumpăraţi nu aşteaptă Împărăţia Domnului. „A Lui fie gloria şi puterea!” pot striga ei încă de acum (Apocalipsa 1.6). Şi aceasta, pentru că nu numai manifestarea gloriilor lui Hristos poate face inima lor să izbucnească în această laudă! Maiestatea, măreţia, puterea şi frumuseţea Împăratului întregului pământ sunt încă nevăzute, ascunse în sanctuarul ceresc (v. 6). Însă măreţul şi permanentul motiv al adorării celui credincios este dragostea Mântuitorului: „A Lui, care ne iubeşte şi care ne-a spălat de păcatele noastre în sângele Său” (Apocalipsa 1.5).

Acest psalm a fost compus şi cântat cu prilejul întoarcerii chivotului, imagine a lui Hristos, în mijlocul lui Israel (1 Cronici 16.23‑30). Dar nu pentru a mântui lumea, ci pentru a judeca lumea va fi revenirea Domnului (v. 13; comp. cu Ioan 3.17, 5.22). El va exersa judecata asupra popoarelor cu dreptate (v. 10), cu adevăr şi după credincioşia Sa (v. 13; Psalmul 45.3,4).