Mana Zilnica

2 Ianuarie 2024

DOMNUL ESTE APROAPE

Rămâneți în Mine, și Eu în voi. După cum mlădița nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa nici voi nu puteți aduce rod, dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt vița, voi mlădițele. Cine rămâne în Mine și Eu în el, acela aduce mult rod; pentru că fără Mine nu puteți face nimic.

Ioan 15.4,5

Rămânerea în Hristos vorbește despre privilegiul nostru și despre responsabilitatea noastră de a umbla în mod constant în dependență de Hristos. Așa cum a spus cineva, rămânerea în Hristos este apropierea practică de zi cu zi a inimii față de El. Dacă am învățat că rodul înseamnă reproducerea caracterului lui Hristos, rod exprimat prin „dragoste, bucurie, cumpătare”, vom înțelege că un astfel de scop nu poate fi atins prin puterea noastră. Realizarea excelenței morale a rodului, precum și realizarea slăbiciunii noastre complete ne vor convinge despre adevărul cuvintelor Domnului: „Despărțiți de Mine, nu puteți face nimic”. Rodul Său va fi cu adevărat dulce pentru cerul gurii noastre, însă doar dacă rămânem la umbra aripilor Lui vom putea avea parte de el.

Fără lumina și căldura soarelui, vița nu poate aduce rod; tot așa și noi vom fi lipsiți de roade, dacă nu rămânem în lumina și în dragostea prezenței lui Hristos. Dacă rămânem în Hristos, atunci cu adevărat Hristos va fi în noi, iar dacă Hristos este în noi, vom manifesta caracterul minunat al Lui.

Devine deci limpede că roadele sunt produse nu făcând din ele o țintă, nici ocupându-ne cu obținerea lor, ci avându-L pe Hristos ca Obiect și preocupându-ne cu El. Hristos vine înaintea roadelor.

H. Smith

Singura-mi îndreptățire e Hristos, Cel răstignit,
El e singura sfințire, Vița-n care-s altoit.

SĂMÂNȚA BUNĂ

Și nu știți ce va fi ziua de mâine! Căci ce este viața voastră? Nu este decât un abur, care se arată pentru puțin și apoi dispare.

Iacov 4.14

Doar un abur

Sunt momente care fără să vrem ne fac să reflectăm asupra vieții noastre. Ori începutul de an, ori propria noastră aniversare, ori moartea subită a unei persoane din familie sau din cercul de cunoștințe, toate acestea sunt noi ocazii când ne dăm seama cât de firavă este viața și cât de repede trec anii.

Dumnezeu ne vorbește insistent despre acest subiect, prin Cuvântul Său. În versetul de astăzi, El ne amintește că viața este ca un abur, vizibil doar pentru o perioadă scurtă de timp. Și apoi dispare.

Moise descrie viața impresionant de concis: „Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci, iar pentru cei mai tari la optzeci de ani; și mândria lor este muncă și deșertăciune, căci anii trec iute și noi zburăm” (Psalmul 90.10).

Profetul Isaia compară existența noastră pe pământ cu iarba: „Orice făptură este ca iarba și toată frumusețea ei ca floarea de pe câmp. Iarba se usucă, floarea cade, când vântul Domnului suflă peste ea. Desigur, poporul este ca iarba” (Isaia 40.6,7).

Dumnezeu ne întâmpină cu aceste cuvinte pentru a ne îndemna să ne gândim la ceea ce rămâne pentru eternitate. Îl cunoști tu pe Isus, Mântuitorul lumii? Cine refuză să-L primească în viața sa pe Domnul Isus își va petrece veșnicia departe de Dumnezeu. Însă acela care Îl primește își va petrece veșnicia în cer, pentru totdeauna cu Dumnezeu.

Citirea Bibliei: Numeri 1.22-37 · Matei 1.18-25

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

BUCURĂ-TE DE FIECARE ZI A ACESTUI NOU AN (2) | Fundația S.E.E.R. România

„V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină.” (Ioan 15:11)

Trebuie să înveți să te bucuri de fiecare zi a vieții tale de dragul lui Hristos, pentru că El a plătit un preț foarte mare ca tu s-o poți face. El a zis: „Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.” (Ioan 10:10). Și: „V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi şi bucuria voastră să fie deplină” (Ioan 15:11). Iar ceva mai târziu, Domnul Hristos va rosti și aceste cuvinte: „Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi şi veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să fie deplină” (Ioan 16:24). Pentru ca apoi Domnul Isus chiar să Se roage ca să ai bucurie: „Dar, acum, Eu vin la Tine şi spun aceste lucruri pe când sunt încă în lume, pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină” (Ioan 17:13).

Cu alte cuvinte: „ca ei să experimenteze plăcerea Mea împlinită în ei, ca bucuria Mea să fie desăvârșită în sufletele lor, ca ei să aibă bucuria Mea în ei și să le umple sufletele.” Dacă Domnul Isus Însuși a rostit aceste cuvinte pline de putere, din dorința Sa ca tu să ai bucurie, cum te-ai putea îndoi vreodată că Dumnezeu nu dorește să fii fericit și să te bucuri de viață? În calitate de copil al lui Dumnezeu, tu ești o reclamă vie pentru Împărăția Lui! Nu-ți trăi viața cu o înfățișare severă, posomorâtă, strictă, acră și cu toane, crezând că dai impresia că ești „serios”, „spiritual”! Nu, lucrul acesta este o oroare pentru necreștini!

Tu ai nevoie de o gândire nouă, de o gândire biblică, care să te ajute să te bucuri de viață și să fii astfel o persoană plăcută pentru ceilalți. Domnul să te ajute să te poți bucura de fiecare zi pe care ți-o dă și să răspândești bucurie în jurul tău în acest an!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

de Jean Koechlin

Psalmul 91

Dacă sentimentul pe care-l avem atunci când ne întoarcem ochii spre trecut este unul de recunoştinţă (Psalmul 90), cel care ar trebui să ne domine când ne îndreptăm privirile spre viitor este unul de încredere în Dumnezeu. Ce mari sunt, într–adevăr, pericolele de ordin moral care–l ameninţă pe cel credincios! Cine este „păsărarul” (v. 3), cine leul, cine năpârca, cine şarpele ~ (v. 13), dacă nu Satan însuşi? „Ciuma distrugătoare, care umblă în întuneric” (v. 3, 6), nu ne vorbeşte ea oare de păcat, lucru de altfel cu mult mai grav decât o boală? „Săgeata care zboară ziua” (v. 5) sugerează un astfel de gând rău ivit pe neaşteptate în faţa unei imagini de pe stradă ori în urma unei lecturi sau conversaţii îndoielnice. „Groaza din timpul nopţii” sunt acele nelinişti care ne împiedică să dormim somnul liniştit pe care-l dă Domnul (Psalmul 4.8). Oricare-ar fi însă capcana sau ameninţarea, noi avem un loc întărit, un adăpost: Însuşi Dumnezeul Atotputernic (v. 1, 2, 9). Să-L imităm şi noi pe Acela care, în mijlocul aceloraşi pericole, a realizat în mod deplin această încredere! Hristos în pustie a ştiut să-l încurce şi să-l „încuie” pe Ispititorul care îndrăznise să citeze din acest psalm.

Începând cu versetul 9, promisiunile lui Dumnezeu vin să răspundă rugăciunii Omului desăvârşit. Şi noi ne putem bucura de ele, în măsura în care ne punem, ca şi Isus, încrederea şi „iubirea” în Dumnezeu (v. 14).