3 Decembrie 2023
Acesta este Fiul Meu Preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.
Matei 3.17
Dumnezeu a văzut necurmat această perfecțiune a Domnului Isus. Și El ne spune nouă, copiilor Săi, care suntem legați de El, poporului Său, în mijlocul căruia locuiește: «Dacă vreți să vă apropiați de Mine, ca să-Mi aduceți ceva, ca răspuns al inimii voastre la dragostea și harul Meu, atunci vă spun ce Îmi este întotdeauna plăcut și prin ce puteți să aveți părtășie cu Mine – este ceea ce Eu văd în Persoana Fiului Meu, Isus, și în viața Sa aici pe pământ». Și Dumnezeu ne deschide Cuvântul Său și ne arată ce a văzut El la Domnul Isus, așa încât și noi să putem vedea și să ne putem umple inimile cu aceasta. Nu numai cu perfecțiunea lucrării Sale pe cruce, ci și cu perfecțiunea vieții Sale pe pământ. Așa putem să-I aducem lui Dumnezeu jertfa plăcută Lui și, în același timp, să ne minunăm de slava Aceluia despre care El a spus: „În Tine Mi-am găsit plăcerea”. În felul acesta, noi avem părtășie cu Tatăl, așa cum vedem aici că preoții aveau voie să mănânce din jertfa de mâncare, după ce Dumnezeu Își primise partea.
Există aici încă un gând. Când I se oferă ceva lui Dumnezeu, El nu rămâne niciodată dator, ci dă înapoi mult mai mult. Iar când cunoaștem gândurile lui Dumnezeu, atunci învățăm să cunoaștem mai bine tot ce este în inima Sa cu privire la noi; căci gândurile Sale sunt numai gânduri de binecuvântare pentru noi, iar tot ceea ce preocupă inima Sa este spre binecuvântarea noastră. El dorește și speră ca noi să Îi aducem o ardere-de-tot și, cu cât aceasta este mai mare, cu atât mai mult știm că suntem favorizații Săi și știm cât de plăcuți suntem înaintea Lui. Pot sta înaintea Lui în toată prețuirea și favoarea Domnului Isus văzut ca jertfă de ardere-de-tot înaintea lui Dumnezeu, în siguranța că nu mai este nimic între mine și Dumnezeu. El nu mai este judecător pentru mine; El mă iubește așa cum L-a iubit pe Domnul Isus, așa că am voie să mă simt pe deplin acasă lângă Dumnezeu și să știu că am părtășie deplină cu El. El este Tatăl meu, eu sunt copilul Său, iar El mă înconjoară numai cu dragoste. Am fost așezat în Împărăția Fiului dragostei Sale.
H. L. Heijkoop
Ziceau unii către alții: „Cine este Acesta de Îl ascultă chiar și vântul și marea?”.
Marcu 4.41
Contraste
- Domnul Isus a luat în brațe copilașii, a mâncat cu păcătoșii și a spălat picioarele ucenicilor. Totuși, El poartă întreaga creație prin Cuvântul puterii Sale și Își va supune totul ca Moștenitor al cerului și al pământului.
- În această lume, El n-a avut o casă, n-a avut un loc unde să-Și poată odihni capul. În schimb, El le oferă tuturor oamenilor mântuiți din timpul de har un loc în multele locuințe, pe care le pregătește pentru ei în Casa Tatălui.
- El a trăit în sărăcie cruntă, încât n-a avut nici măcar bani pentru a plăti impozitul de la templu. Dar El a binecuvântat milioane de oameni cu o bogăție spirituală nepătrunsă.
- În viața Sa pe acest pământ, El a cunoscut ce este foamea și setea. Totuși, a putut să le spună oamenilor: „Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată și cine crede în Mine nu va înseta niciodată” (Ioan 6.35).
- A fost încununat cu o cunună de spini și condamnat la moarte pe cruce ca „Împăratul iudeilor”. Tuturor oamenilor mântuiți, care rabdă în încercările credinței, El le va acorda cununa vieții.
- Isus Hristos n-a compus nicio cântare și n-a scris nicio carte. Însă El este subiectul multor cântări și cărți, care vorbesc despre suferințele și despre gloriile Sale.
Citirea Bibliei: 2 Cronici 20.1-13 · Apocalipsa 7.1-8
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
VORBEȘTE CU DUMNEZEU! (2) | Fundația S.E.E.R. România
„În ziua necazului meu, caut pe Domnul…” (Psalmul 77:2)
Astăzi vom vorbi despre două principii importante ale rugăciunii:
1) Vorbește cu Dumnezeu când necazul te împresoară. Dacă ești și tu ca majoritatea oamenilor, perioadele bune te pot face să te încrezi în tine însuți, nu în Dumnezeu. Vremurile tulburi te aduc pe genunchi: analize medicale proaste, un copil dependent de droguri, pierderea unui loc de muncă sau o căsnicie zbuciumată… E planul lui Dumnezeu să îngăduie perioade de încercare! El lasă necazul să ne atingă – nu ca să ne facă nefericiți, ci să ne atragă la El. Dumnezeu a spus prin profetul Osea: „Când vor fi în necaz, vor alerga la Mine” (Osea 5:15). Inima de Tată a lui Dumnezeu dorește mai presus de toate să-L ascultăm și să ne încredem în El. Și dacă e nevoie de încercări pentru asta, El ne iubește suficient de mult ca să le îngăduie în viața noastră! Iar când ne întoarcem la El în necazurile noastre, descoperim că El este „adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi.” (Psalmul 46:1).
2) Vorbește cu Dumnezeu în orice vreme. În cartea sa binecunoscută „Viața cu Dumnezeu – practicarea prezenței divine”, fratele Laurențiu al Învierii vorbește despre rugăciune ca despre o conversație continuă cu Dumnezeu – o practică pentru orice vreme, orice loc și orice circumstanță. El spunea că dialogul cu Dumnezeu în timp ce gătea sau spăla vasele Îl mulțumea la fel de mult ca atunci când avea timpul său specific de rugăciune. El ne sfătuiește: „Să ne obișnuim să conversăm neîntrerupt cu Dumnezeu, în smerenie. Trebuie doar să recunoaștem că Dumnezeu este prezent în noi și să vorbim cu El în orice clipă. În timp ce mâncați ori stați de vorbă cu cineva, în timpul tuturor îndeletnicirilor dumneavoastră, zi și noapte, înălțați-vă inima către El.” Cuvintele acestea seamănă cu învățătura pe care ne-o dă apostolul Pavel despre acest subiect: „Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta cu toată stăruinţa şi rugăciune pentru toţi sfinţii.” (Efeseni 6:18). Așadar, vorbește mereu cu Dumnezeu!
de Jean Koechlin
3 Ioan 1-15
Apocalipsa este o carte dificilă. Şi totuşi, câte motive avem să nu neglijăm lectura ei!
1. Este „descoperirea lui Isus Hristos”, a scumpului nostru Mântuitor.
2. Această descoperire este făcută de El robilor Săi, printre care este fericit să se numere şi Ioan evanghelistul, exilat în insula Patmos.
3. Ne vorbeşte nu despre un viitor vag şi îndepărtat, ci despre lucruri care trebuie să aibă loc „în curând”.
4. De asemenea, să nu uităm că lectura serioasă a unei părţi din Scriptură este îndeajuns pentru a aduce binecuvântare sufletului nostru (v. 3), pentru că ea este Cuvântul lui Dumnezeu. Nu ni se cere să-l înţelegem complet, ci să-l păzim (Luca 11.28).
De vreme ce este vorba despre gloriile lui Isus, adorarea izbucneşte spontan. „A Aceluia care ne iubeşte şi ne-a spălat” (v. 5). Să remarcăm timpurile verbelor: El ne iubeşte (prezent) ~ dragostea Lui este mereu prezentă şi neschimbată. Dar ne-a spălat (trecut) ~ este o lucrare împlinită, încheiată, desăvârşită. Să mai remarcăm şi ordinea acestor verbe: pentru că ne iubeşte, Hristos ne-a spălat de păcatele noastre. Din contră, trebuia să fim spălaţi, pentru a fi făcuţi de acum „o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru” (v. 6; cap. 5.10; 20.6b). Ceea ce a făcut din noi depăşeşte ce a făcut pentru noi.
Mana Zilnica 