28 Decembrie 2023
Pentru că Scriptura spune lui Faraon: „Tocmai pentru aceasta te-am ridicat, ca să arăt în tine puterea Mea și pentru ca Numele Meu să fie vestit pe tot pământul”.
Romani 9.17,18
Faraon trebuia să rămână pentru toate timpurile un exemplu despre ceea ce poate face Iahve, Dumnezeul lui Israel, unui om care la porunca Sa, „Lasă pe poporul Meu să plece ca să-Mi țină o sărbătoare în pustie”, îndrăznește să spună cu o aroganță nemăsurată: „Cine este Domnul ca să ascult de glasul Lui? … Nu cunosc pe Domnul, și nici nu voi lăsa pe Israel să plece”, și care, în încheierea acestor cuvinte batjocoritoare, a poruncit ca slujba, și așa foarte grea a israeliților, să fie îngreunată și să se ceară de la ei imposibilul (Exod 5). În acest om atât de mândru și de crud, mesajul lui Dumnezeu nu a ridicat decât hotărârea de a se împotrivi voii lui Dumnezeu și de a nimici planurile Sale. În același timp, remarcăm cum starea lui a fost din ce în ce mai rea, pe măsură ce Dumnezeu vorbea cu el. De șapte ori citim că „inima lui Faraon era împietrită” sau că „Faraon și-a împietrit inima”; iar în cele din urmă, după acele teribile plăgi venite peste el, când chiar și propriii lui înțelepți și vrăjitori au trebuit să mărturisească: „Acesta este degetul lui Dumnezeu!”, se spune: „Și Domnul a împietrit inima lui Faraon”. Iar în cele din urmă, când a fost de acord cu plecarea lui Israel, răutatea iremediabilă a inimii sale s-a arătat încă o dată în faptul că, plin de furie, a urmărit poporul cu o armată puternică, închipuindu-și, ca întotdeauna, că poate sta împotriva brațului ridicat al Domnului. Este oare de mirare că Dumnezeu l-a împietrit în cele din urmă, în judecata Sa, și că l-a pus ca un exemplu și o avertizare pentru toate timpurile? Dumnezeu nu rânduiește niciodată pe un om la împietrire. El nu face niciodată pe un om rău, ci omul, ajuns prin căderea sa sub puterea păcatului, înaintează din rău în mai rău.
Deci ce a făcut Dumnezeu în cazul lui Faraon? L-a lăsat pe acest om să se urce pe înălțimea măreață pe care se așezase, pentru ca prăbușirea sa răsunătoare în adâncul mării să arate clar, pentru toate timpurile, ce înseamnă să-ți înțepenești grumazul împotriva lui Dumnezeu. Chiar și astăzi istoria sa vorbește conștiințelor oamenilor.
R. Brockhaus
Toată Scriptura est insuflată de Dumnezeu.
2 Timotei 3.16
Minunea Cuvântului lui Dumnezeu
Biblia este unică în originea și în conținutul ei.
Minunea inspirației Bibliei. Ea a fost scrisă într-o perioadă de 1.600 de ani, de către cel puțin patruzeci de persoane diferite. Totuși, întreaga Biblie are un singur autor: Dumnezeu! Apostolul Petru spune: „Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oameni sfinți ai lui Dumnezeu au vorbit conduși de Duhul Sfânt” (2 Petru 1.21).
Minunea transmiterii Bibliei. Sfânta Scriptură este o carte foarte veche. Pe vremea când încă nu exista tiparul, Biblia a fost scrisă de mână. Este ea, prin urmare, plină de greșeli? Nu! Manuscrisele vechi descoperite arată cât de exact a fost transmisă Biblia până astăzi. Dumnezeu Însuși a vegheat asupra Cuvântului Său.
Minunea păstrării Bibliei. De-a lungul timpului, Biblia a fost respinsă și combătută de mulți oameni. Ei au încercat cu toate mijloacele să interzică această carte sau să împiedice răspândirea ei. Dar Biblia stă sub ocrotirea specială a lui Dumnezeu și El poartă de grijă ca acest Cuvânt al Său să dăinuiască.
Minunea puterii Bibliei. Această carte ne arată calea prin care păcatele noastre pot fi iertate de Dumnezeu și ne dă speranța care trece dincolo de moarte. Cine crede în Cuvântul lui Dumnezeu va avea parte de această mântuire. Viața sa va fi schimbată din temelie.
Citirea Bibliei: 2 Cronici 35.1-15 · Apocalipsa 21.1-14
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
EXPERIENȚE CU DOMNUL | Fundația S.E.E.R. România
„Binecuvântaţi pe Domnul, toţi… care staţi noaptea în Casa Domnului!” (Psalmul 134:1)
Dumnezeu a împărțit timpul în zile și nopți; așa că vei avea experiențe cu Domnul în timpul zilei, și experiențe în timpul nopții. Dar poți avea și experiențe cernite, cum ar fi: un proces de divorț sau o procedură de faliment, stând la rând la șomaj sau lângă un mormânt. Și pentru că nu poți vedea clar în întuneric, e ușor să te întrebi dacă Dumnezeu este într-adevăr cu tine. Îmbărbătează-te – El este cu tine, dacă-I ceri ajutorul! Cu armatele lui Faraon în urma lor și cu Marea Roșie în fața lor, evreii s-au confruntat cu cea mai mare provocare. Dar Biblia spune: „Domnul a pus marea în mişcare printr-un vânt dinspre răsărit, care a suflat cu putere toată noaptea și a uscat marea…” (Exodul 14:21). Simte-te încurajat, Dumnezeu lucrează chiar și când tu nu-L poți vedea!
Compozitorul de imnuri creștine George Matheson a scris: „Voi rămâne în casa Domnului noaptea, Îl voi iubi pentru ceea ce este El, Nu-mi doresc lucruri, sau daruri, Îl vreau pe Dătătorul lor! Când voi rămâne în întunericul nopții să mă-nchin, atunci Îl voi accepta numai pe El!” Nu te îndrepta spre Dumnezeu numai când ai nevoie de o minune! Concentrează-te mereu pe relația ta cu El și vei avea parte de o minune atunci când vei avea nevoie de ea! Domnul Isus a zis: „Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea şi vi se va da.” (Ioan 15:7).
Elihu i-a spus prietenului său Iov, după ce acesta a pierdut tot ce avea mai drag: „Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cântări de veselie noaptea, care ne învaţă… şi ne dă mai multă pricepere decât păsărilor cerului?” (Iov 35:10-11). Unde? La o rugăciune distanță! Domnul Isus a zis: „Ce vă spun Eu la întuneric, voi să spuneţi la lumină…” (Matei 10:27) Cu alte cuvinte, mărturisește și încurajează și pe alții care trec prin situații similare. Așadar, dacă azi treci prin experiențe cernite, nu uita că Domnul te stabilizează, te susține și te întărește ca să poți fii biruitor!
de Jean Koechlin
Apocalipsa 21:1-8
Pagina este întoarsă. Istoria primei creaţii a luat sfârşit. Începe veşnicia gloriei, în care Dumnezeu va fi „înconjurat de făpturi binecuvântate, aduse în stare să-L cunoască şi să-L înţeleagă” în bucuria propriei fericiri, când timpul nu va mai fi” (J.N.D). Atunci marea (simbol al încurcăturii şi al separării popoarelor) va înceta să existe. Toţi răscumpăraţii vor fi ajuns în port, adică în cer.
Dumnezeu însă nu ne descoperă câtuşi de puţin ce vom găsi acolo; ne spune mai degrabă, pentru mângâierea noastră, ce nu vom găsi deloc acolo: În această lume nouă, moartea va fi desfiinţată (1 Corinteni 15.26,54); nu va mai fi noapte, nici blestem (v. 25; cap 22.3,5); nici doliu, nici strigăt de durere, toate aceste consecinţe ale păcatului vor fi luat sfârşit, pentru că locuinţa lui Dumnezeu va fi pentru totdeauna cu oamenii (v. 4).
Iar cei care vor fi rămas afară? Partea lor va fi moartea a doua, întuneric, plânsetele remuşcărilor într-o eternă depărtare de faţa Dumnezeului sfânt. Acolo vor fi necredincioşii, dar de asemenea fricoşii: cei care niciodată nu vor fi vrut să se hotărască din toată inima pentru Hristos. Şi deopotrivă mincinoşii şi ipocriţii. Prietene, îngăduiţi-ne pentru ultima oară să vă punem această întrebare: Unde vei fi în eternitate?
Mana Zilnica 