25 Decembrie 2023
Dar voi nu sunteți în carne, ci în Duh.
Romani 8.9
Credinciosul nu este în carne, ci în Duh; el este în Hristos, a murit prin moartea lui Isus față de vechea sa poziție în Adam și a fost adus la viață, înviat și așezat în locurile cerești în Hristos Isus. A fost născut din Duhul și este locuit de Duhul. A fost scos dintr-o poziție și a fost introdus într-alta. Prin urmare, Scriptura vorbește despre noi ca „acceptați în Cel Preaiubit”, „deplini în El”, „păstrați în Hristos Isus” și „sfințiți în Hristos Isus”.
Noi suntem o nouă creație în El, care este Capul oricărei stăpâniri și puteri, și suntem întotdeauna înaintea lui Dumnezeu în Hristos, bucurându-ne de întreaga Sa acceptare și apropiere, și iubiți de Tatăl așa cum El L-a iubit pe Fiul. Acesta este locul în care ne-a adus răscumpărarea, locul în care ne-a așezat dragostea divină perfectă, așa încât să avem îndrăzneală în ziua judecății, fiindcă, așa cum este El, așa suntem și noi în lumea aceasta (1 Ioan 4.17). Noi am murit față de păcat, am murit împreună cu Hristos și suntem vii pentru Dumnezeu în El. După ce am primit iertarea de păcate, suntem uniți cu Hristos prin Duhul Sfânt, făcuți una cu Domnul – un singur duh (1 Corinteni 6.17). Aceasta este ceea ce înseamnă un om în Hristos. „Noi eram în carne”, însă, după ce am murit cu Hristos și am înviat cu El, avem viața eternă în El și suntem uniți cu El prin Duhul Sfânt.
Ce adâncimi și înălțimi uimitoare ale harului divin! Adâncimi, prin faptul că ne-a luat din păcatele și din vinovăția noastră, de sub mânia lui Dumnezeu; și înălțimi, prin faptul că ne-a adus la Dumnezeu în Hristos, pentru o binecuvântare eternă.
Cei care nu au primit acest adevăr se chinuie să se apropie de Dumnezeu prin puterile lor – fiind întotdeauna dezamăgiți – în loc să primească, printr-o credință simplă, apropierea și acceptarea în Hristos, pe care harul Său ni le-a dăruit.
H. H. Snell
În ținutul acela erau niște păstori care stăteau afară în câmp și vegheau noaptea împrejurul turmei lor.
Luca 2.8
Mesajul adresat păstorilor
După ce Isus a fost născut în Betleem, oamenii au aflat că Mântuitorul a venit în lume. Dar Dumnezeu nu l-a trimis pe îngerul Său la cei bine văzuți în Israel, ci la păstorii care își păzeau turmele pe un câmp. Îngerul le-a spus acestor oameni simpli: „Vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul: căci astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul” (Luca 2.10,11).
Astfel, Dumnezeu a afirmat de la început că Fiul Său Isus Hristos a venit pe pământ pentru toți oamenii. Cei bogați și cei bine văzuți în societate nu au fost privilegiați. Dimpotrivă! Tocmai cei care erau săraci și abia băgați în seamă trebuiau să știe că Mântuitorul S-a născut.
Acest mesaj al harului se îndreaptă și astăzi către toți – către săraci și bogați, către oameni distinși și simpli. Fiul lui Dumnezeu a devenit Om și a murit la cruce, pentru că noi toți avem nevoie de un Mântuitor care să rezolve relația noastră cu Dumnezeu.
Când păstorii au auzit de nașterea lui Isus, ei au vrut să-L cunoască neapărat pe Mântuitorul. De aceea s-au grăbit către Betleem pentru a vedea Copilul.
Cum reacționăm noi la vestea că Fiul lui Dumnezeu a devenit Om pentru mine și pentru tine, ca să ne salveze prin lucrarea Sa de răscumpărare?
Citirea Bibliei: 2 Cronici 33.1-11 · Apocalipsa 19.11-21
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
HRISTOS-DARUL NESPUS DE MARE | Fundația S.E.E.R. România
„Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru darul Lui nespus de mare!” (2 Corinteni 9:15)
Apostolul Pavel spune că darul pe care l-a oferit Dumnezeu fiecăruia dintre noi, la acel prim Crăciun, a fost unul „nespus de mare.” O altă versiune a Bibliei spune că este „prea minunat să fie exprimat în cuvinte.” Să ne gândim puțin la ce spune prorocul Isaia: „un Copil ni S-a născut, un Fiu ni s-a dat” (Isaia 9:6). Hristos a fost și Dumnezeu și om. Ca om, El a fost născut, dar ca Fiu al lui Dumnezeu El a fost oferit, pentru că El exista dintotdeauna. Așadar, El este soluția perfectă pentru păcatele noastre, pentru că El înțelege atât cerințele divinității, cât și zbaterile omului. Astăzi să privim împreună mai atent „darul nespus de mare” al lui Dumnezeu pentru noi. Mai întâi de toate, El este susținătorul nostru!
Patriarhul Iov a spus: „Nici nu este vreun mijlocitor (arbitru, mediator sau intermediar) între noi, care să-şi pună mâna peste noi amândoi” (Iov 9:33). „Mijlocitor” vine de la un cuvânt vechi care se referă la cineva care era mai mult decât un arbitru; era o persoană care putea efectiv să intre în joc și să aducă ambele echipe laolaltă. Așadar, când păcătuiești, Hristos ține o mână pe tine și cealaltă pe Dumnezeu, așa încât legătura să nu se rupă niciodată. Un dar „nespus de mare”! În al doilea rând, El este mijlocitorul nostru!
Biblia spune: „poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei” (Evrei 7:25). Dacă ar trebui să-ți amintești și să mărturisești toate păcatele de omitere și de comitere pe care le faci în fiecare zi, n-ai mai dormi niciodată; ai trăi tot pe genunchi. Dar moartea lui Hristos acoperă tot răul pe care l-ai făcut (comiterea) și viața Sa acoperă tot binele pe care n-ai apucat să-l faci (omiterea). El este pe deplin calificat să te reprezinte înaintea tronului lui Dumnezeu.
Există un singur cuvânt care poate descrie darul „nespus de mare” al lui Dumnezeu pentru noi – Hristos. Astăzi, nu uita să-L lauzi și să-I mulțumești!
de Jean Koechlin
Apocalipsa 19:1-16
Şarlatania Babilonului, pretenţia lui de a fi Biserica, a fost demascată în public. Acum Domnul o prezintă pe adevărata Lui Mireasă celor invitaţi la ospăţul ceresc. Cerul răsună de laude, pentru că în ea poate fi privită întinderea harului şi a gloriei lui Dumnezeu. La bucuria Mirelui va răspunde cea a Miresei! Ea şi–a pregătit podoabele ce constau în faptele drepte ale sfinţilor, pe care Dumnezeu le-a dat să le împlinească atunci când se aflau pe pământ. „Cei chemaţi” vor fi de asemenea plini de bucurie. Pentru că „cine are mireasa este mire; iar prietenul Mirelui, care stă şi-l ascultă, se bucură foarte mult de glasul mirelui” (Ioan 3.29)!
În aşteptarea acestei zile, să nu uităm că am fost „logodiţi cu un singur bărbat”, pentru a fi înfăţişaţi lui Hristos „ca o fecioară curate” (2 Corinteni 11.2). Să păstrăm pentru El toată prospeţimea afecţiunilor noastre.
Dacă, pentru Biserică, El este Preaiubitul, pentru lume însă devine Marele Judecător. Sub numele luat cândva pentru a manifesta harul şi adevărul, cel de „Cuvântul lui Dumnezeu”, El înaintează pentru a împlini „lucruri teribile” (Psalmul 45; vezi Isaia 59.18; 63.1-6).
Prietene, când şi cum vrei tu să-L întâlneşti pe Isus? Acum, ca Mântuitor, sau, în curând, ca Judecător?
Mana Zilnica 