23 Decembrie 2023
Să fiți umpluți de cunoștința voii Lui, în orice înțelepciune și pricepere spirituală, ca voi să umblați într-un chip vrednic de Domnul, în toate plăcuți Lui, aducând rod în orice lucrare bună și crescând prin cunoașterea lui Dumnezeu.
Coloseni 1.9,10
Cunoștința voii Lui (2)
În rugăciunea sa, apostolul nu se limitează să ceară ca sfinții să cunoască ceva din această voie. El cere ca ei să fie umpluți sau să fie făcuți desăvârșiți „în cunoștința voii lui Dumnezeu”. Aceasta presupune nu o cunoaștere intelectuală a unui lucru care se află în afara noastră și pe care îl căutăm, ci o cunoaștere intimă, interioară și de așa natură încât să nu ne lase deloc în nesiguranță sau în dubiu cu privire la ceea ce ne este descoperit prin ea. De aici rezultă că, așa cum a spus cineva, «Dumnezeu a legat descoperirea cărării voii Sale – calea Sa – de starea interioară a sufletului și El ne face să trecem prin diversele împrejurări ale vieții pe acest pământ pentru a experimenta și a ne face să descoperim în noi înșine ceea ce este această stare». Starea spirituală a creștinului este aceea care determină măsura cunoașterii căilor lui Dumnezeu, iar Cuvântul lui Dumnezeu este mijlocul prin care se realizează această cunoaștere.
Versetul 10 ne arată că Pavel a cerut ca ei să fie umpluți de cunoștința voii lui Dumnezeu, având în vedere un scop practic, acela ca umblarea creștină a colosenilor în această lume să corespundă speranței lor cerești. El cerea ca ei să umble „într-un chip vrednic de Domnul, în toate plăcuți Lui, aducând rod în orice lucrare bună și crescând prin cunoașterea lui Dumnezeu”. Să umble într-un chip vrednic de Domnul – această expresie indică măsura umblării sau a purtării creștinului. Regăsim această expresie și în alte epistole, dar cu formulări diferite în ceea ce privește motivația umblării. Astfel, în Epistola către Efeseni citim: „Vă îndemn … să umblați într-un chip vrednic de chemarea cu care ați fost chemați” (4.1). Această chemare se referea la faptul că iudeii și națiunile (și noi, de asemenea) formăm împreună un singur Trup și o locuință a lui Dumnezeu prin Duhul, prin Duhul Sfânt care locuiește în Adunare. Această măsură a umblării este în legătură cu conținutul epistolei. Chemarea sfântă și înaltă prin care au fost chemați este rezultatul planurilor lui Dumnezeu în legătură cu taina Adunării.
H. Rossier
picture-in-picture; web-share” allowfullscreen></iframe>
Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.
Matei 20.28
Trei realități
1. Isus Hristos a venit! Fiul lui Dumnezeu S-a născut ca un copilaș în Betleem. Toată viața Sa a făcut numai bine, deși mulți oameni L-au respins și batjocorit.
De ce a venit din cer pe pământ? Pentru ca noi, oamenii, să ne putem întoarce la Creatorul nostru. Îngerii le-au vestit păstorilor: „Astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul” (Luca 2.11).
2. Isus Hristos a murit! Pe cruce, Mântuitorul a suferit dureri cumplite. Timp de trei ore a fost chiar părăsit de Dumnezeu. Apoi Și-a dat viața.
De ce a adus această jertfă? Pentru că aveam nevoie de cineva care să ia în locul nostru pedeapsa pentru păcatele noastre. Prin credință înțelegem că „El era străpuns pentru nelegiuirile noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea era peste El, și prin rănile Lui suntem vindecați” (Isaia 53.5).
3. Isus Hristos trăiește! A treia zi după moartea Sa, Isus a ieșit din mormânt. Dumnezeu L-a înviat.
De ce a făcut Dumnezeu aceasta? Pentru a ne arăta că jertfa Fiului Său L-a mulțumit pe deplin. Dumnezeu îi primește acum pe toți oamenii care cred în Domnul Isus, care „a fost dat pentru greșelile noastre și a înviat pentru îndreptățirea noastră” (Romani 4.25).
Citirea Bibliei: 2 Cronici 32.1-15 · Apocalipsa 18.11-24
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
TU CUM SĂRBĂTOREȘTI? | Fundația S.E.E.R. România
„El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită…” (Isaia 61:1)
În această perioadă a anului, ești tentat să crezi mitul conform căruia toată lumea se bucură de un Crăciun perfect. Dar adevărul este că sunt mii de oameni ale căror vieți au fost schimbate pentru totdeauna de deces, divorț, boală, probleme financiare etc. Tammy Hanson Maltby (autoare creștină de cărți pentru femei) scria: „Era ziua de 20 decembrie. Nu era nici urmă de Crăciun la noi acasă. În anii anteriori, bradul era împodobit încă din următoarea zi după Sărbătoarea mulțumirii, ascultam muzică de Crăciun și aromele dulci umpleau aerul. Casa noastră avea în centrul ei Crăciunul. Nu și în acest an. Căsnicia mea de 20 de ani tocmai se încheiase, eram strânsă cu banii și duhul îmi era tensionat și mai mult! În unele zile, abia mai reușeam să cobor din pat. Toți cei patru copii ai mei erau acasă în vacanța de Crăciun. Și totuși nu aveam niciun brad! „E foarte deprimant”, l-am auzit bombănind pe unul dintre ei, și inima mi s-a frânt încă o dată! „Cumpăr mâine un brad”, le-am promis… deși nici eu nu credeam ce spun. În acea noapte am auzit voci în pivniță.
Dimineața, lângă pian, stătea micul conifer artificial, neîngrijit, pe care-l cumpărasem cu ani în urmă și pe care îl foloseam ca să atârn pe el ornamentele școlare ale copiilor, creații care nu arătau bine pe bradul maiestuos, înmiresmat și împodobit din casă. Copiii îl montaseră în acea noapte, îl decoraseră cu luminițe și îl împodobiseră cu ornamentele din copilărie. Arăta tot neîngrijit, dar era frumos, și eu eram fericită! Și mă simțeam copleșită de mulțumire pentru că s-au strâns laolaltă să împlinească lucrul acesta pentru mine.”
Dacă ai un astfel de Crăciun dificil, nu te învinovăți. Nu uita că poți suporta orice o zi. Domnul Isus înțelege. El a venit ca să-i „vindece pe cei cu inima zdrobită”… așa că întoarce-te la El de acest Crăciun, și roagă-L să-ți redea pacea și bucuria!
de Jean Koechlin
Apocalipsa 18:1-13
Aceste viziuni pot fi comparate cu o serie de diapozitive care prezintă aceleaşi tablouri sau evenimente din perspective şi iluminări diferite. Prăbuşirea Babilonului este privită aici ca fiind împlinită direct de „Domnul Dumnezeu” (v. 8, 20). Dar, înainte de aceasta, a răsunat o poruncă: „Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu” (v. 4; comp. cu profeţia lui Ieremia împotriva Babilonului istoric: cap. 51.7,8,37,45). Această chemare se face auzită chiar astăzi: „Ieşiţi din mijlocul lor şi fiţi despărţiţi, spune Domnul” (2 Corinteni 6.17). Fiecare copil al lui Dumnezeu este invitat să se despartă în întregime de lumea religioasă cu principii amestecate, a cărei stare finală ne este prezentată aici (comp. cu Numeri 16.26). Unii ne vor acuza de lipsă de dragoste, că suntem înguşti şi sub imboldul unui spirit de superioritate. Esenţialul este însă să ascultăm de Domnul.
Versetele 12 şi 13 întocmesc lunga listă a tot ce se află în lume, studiate pentru satisfacerea multiplelor pofte ale oamenilor (1 Ioan 2.16,17). Lista se deschide cu ceea ce este cel mai preţuit: aurul, şi se încheie cu ceea ce are valoarea cea mai mică în ochii acestei false Biserici, ~ dar care are atâta preţ pentru Dumnezeu: sufletele oamenilor.
Mana Zilnica 