22 Octombrie 2023
De aceea, după cum printr-un singur om păcatul a intrat în lume, și prin păcat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru că toți au păcătuit.
Romani 5.12

Ciuma bubonică, Ebola, SARS și, mai recent, virusul Covid-19 au curmat nenumărate vieți de-a lungul anilor. Totuși, aceste boli au afectat doar un procent din populația totală a lumii. Există însă o altă boală, mai rea decât toate celelalte luate împreună, fiindcă ea afectează fiecare persoană de pe acest pământ. Iar ea aduce moartea. Nu poate fi identificată într-un laborator, nici nu poate fi văzută la microscop și nu există niciun remediu pe pământ pentru ea. Biblia este singura sursă sigură de informații cu privire la această boală, pe care a identificat-o, a descris-o și pentru care a prescris un remediu. Boala este numită păcat. Ea a pornit de la un singur om, de la Adam. Prin neascultarea lui, păcatul a pătruns în lume, iar Biblia ne spune că, în consecință, toți oamenii se află sub condamnare.
Dumnezeu a prescris însă un remediu venit printr-un alt Om. Ioan Botezătorul a dat mărturie despre El, atunci când a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!” (Ioan 1.29). Hristos a murit pentru păcatele noastre pe cruce, iar sângele Său a fost vărsat; și acest sânge este cel care ne curățește de orice păcat (1 Ioan 1.7). Trebuie însă ca toți să ia pentru ei acest remediu – „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața eternă. Căci Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El. Cine crede în El nu este judecat” (Ioan 3.16-18). Această boală va fi pentru totdeauna eradicată din lume atunci când Dumnezeu va introduce cerul nou și pământul nou, în care dreptatea va locui (vedeți 2 Petru 3.13).
R. A. Barnett
Și în mijlocul scaunului de domnie și al celor patru făpturi vii și în mijlocul bătrânilor, am văzut stând în picioare un Miel. Părea înjunghiat.
Apocalipsa 5.6

Isus în mijloc
În viziunea sa, Ioan a văzut un Miel ce părea înjunghiat. Este vorba despre Isus Hristos, care a suferit și a murit pe crucea de la Golgota ca Mielul lui Dumnezeu. Acolo a împlinit lucrarea de mântuire cu efecte veșnice. După trei zile, El a înviat victorios. Domnul Isus va purta însă pentru totdeauna semnele morții Sale pe cruce. De aceea, în Apocalipsa 5, este prezentat ca un Miel ce părea înjunghiat. Unde L-a văzut Ioan pe acest Miel?
În mijlocul „scaunului de domnie” și al celor „patru făpturi vii”. După împlinirea lucrării, Isus Hristos stă în centrul autorității și al puterii lui Dumnezeu (reprezentate de scaunul de domnie, de tron). În curând, El va fi punctul central al acțiunii lui Dumnezeu în guvernare și în judecată (reprezentate de cele patru făpturi vii).
În mijlocul „bătrânilor”. Aceștia îi reprezintă pe cei mântuiți începând de la Adam până la răpire, care vor sta în cer înaintea tronului lui Dumnezeu. Astfel, Domnul Isus va fi punctul central al tuturor credincioșilor cerești. Ei Îl vor înconjura și Îi vor aduce adorare.
Isus Hristos dorește să fie deja astăzi punctul central al celor mântuiți. Când ne strângem pentru Numele Său, El este prezent acolo și ne îndreaptă privirea credinței spre Sine. Fie că suntem preocupați cu viața, cu moartea, cu învierea Lui sau cu locul Său la dreapta lui Dumnezeu, gloria Sa ne va umple mereu inimile și ne va conduce spre adorare.
Citirea Bibliei: 1 Cronici 15.25-16.6 · Psalmul 88.11-18
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
SFATURI DESPRE CURTARE | Fundația S.E.E.R. România
„Merg oare doi oameni împreună fără să fie învoiţi?” (Amos 3:3)
Nu există niciun test definitoriu care să poată prezice cum va decurge o relație după perioada de curtare, dar iată cinci întrebări pe care trebuie să ți le pui întotdeauna:
1) Care este prima mea impresie despre această persoană? De exemplu, e bine să știi ce fel de prieteni are, la ce evenimente participă, ce fel de caracter are… Consumă alcool? Astfel de informații te vor scuti de multe dureri de cap, pe parcurs. Și pentru că nu este corect să critici o carte după copertă, tot la fel, până nu ajungi să cunoști acea persoană, fii atent la aceste gânduri pe care le-ai putea lua în considerare.
2) Cât de bine o cunosc? Nu-i așa că este mai înțelept să intri într-o relație de prietenie cu o persoană pe care o cunoști, decât cu una despre care nu știi nimic?
3) Este o persoană bună cu ceilalți? Nimic nu este mai rău decât un bărbat care se laudă cu cuceririle sale anterioare sau o femeie care critică mereu fostul prieten. Ai avea încredere într-o astfel de persoană când te gândești la reputația ta și la inima ta?
4) Împărtășim aceleași valori? Biblia spune: „Merg oare doi oameni împreună fără să fie învoiţi?” E adevărat că polii opuși se atrag, dar nu este o regulă sănătoasă atunci când vorbim despre valori. Trebuie să știi dacă persoana cu care te întâlnești este un creștin dedicat care își pune în aplicare convingerile. Care îi sunt standardele în privința banilor, moralității și filmelor?
5) Pot avea încredere că-și va ține promisiunea? În relațiile anterioare avea obiceiul să dea speranțe false, să înșele sau să rămână fidel? Este un lucru cert faptul că acela care-și încalcă promisiunea va deveni o persoană care frânge inimi. Dacă te afli într-o relație de prietenie, astăzi, iată un sfat sănătos din Scriptură (Proverbele 3:6): „Recunoaşte-L (pe Dumnezeu) în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.”
de Jean Koechlin
Evrei 11:17-31

Jertfirea lui Isaac dovedeşte că Avraam credea în înviere (comp. cu Romani 4.17) şi că-L iubea pe Dumnezeu mai mult decât pe unicul lui fiu. Lunga istorie a lui Iacov este relatată prin toiagul lui, rând pe rând instrument de păstor, sprijin al călătorului, al şchiopului şi în final al adoratorului (v. 21). Despre Isaac am putea gândi că discernământul lui a fost prea târziu, iar despre Iosif, că ar fi fost mult mai multe lucruri de spus despre el decât această simplă cerere legată de osemintele lui. Fiecare însă dintre aceşti patriarhi îşi proclamă într-un mod propriu siguranţa în lucrurile viitoare pe care le aşteptau. Moise refuză, alege, socoteşte, pentru că priveşte spre răsplătire (vezi cap. 10.35). Părăseşte, nu se teme, rămâne neclintit, pentru că Îl vede pe Cel care este nevăzut.
Credinţa este singura piatră de încercare care permite aprecierea justei valori şi durata relativă a oricărui lucru. În acelaşi timp, este energia lăuntrică prin care pot fi învinse atâtea piedici ~ mânia lui Faraon, Marea Roşie, Ierihonul ~ dar şi pofte: plăcerile păcatului sau bogăţiile Egiptului. Da, credinţa este energică şi îndrăzneaţă. Iar dacă exemplul lui Moise ne-ar părea prea înalt, să fim încurajaţi de cel al Rahavei. Oricare ar fi împrejurările, Dumnezeu aşteaptă un rod vizibil al credinţei noastre.
