18 Octombrie 2023
Isus deci, cu șase zile înainte de Paști, a venit la Betania, unde era Lazăr cel mort, pe care îl înviase Isus dintre morți. I-au pregătit deci o cină acolo.
Ioan 12.1,2
Cu șase zile înaintea Paștelui, Isus a venit la Betania. Acesta era, am putea spune, unicul loc de pe pământ care Îi era drag inimii lui Hristos. Acesta era „satul Mariei”, o credincioasă mult apreciată de Hristos. Era locul în care se manifestase gloria Sa, cu ocazia învierii lui Lazăr. În acest loc „I-au pregătit o cină” și, din Evanghelia după Luca, aflăm că acela a fost locul unde, cu ocazia înălțării, „Și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat” (Luca 24.50).
Nu s-a întâmplat des ca cineva să pregătească o masă pentru Hristos în această lume. Oamenii au fost, în anumite ocazii, bucuroși să primească vreo binecuvântare de la El; însă cât de rar s-au gândit să-I ofere ceva Celui care le oferea binecuvântări! În zilele de început ale slujirii Lui, Levi, într-adevăr, „I-a făcut un ospăț mare în casa lui” și a invitat „o mare mulțime” de păcătoși, pentru a lua masa cu El (Luca 5.29). Acum, după mult timp, la sfârșitul zilelor Sale pe pământ, Îi este pregătită o cină la care El S-a așezat în mijlocul credincioșilor Săi.
Cât de mare a fost ospățul pe care Hristos a venit să-l dea în această lume plină de nevoi! El a venit să-L facă cunoscut pe Tatăl (Ioan 1.18); să aducă bucurie (Ioan 2.10,11); să ne vorbească despre lucrurile cerești (Ioan 3.12); să ne conducă inimile în scenele bucuriei veșnice (Ioan 4.14); să ne scoată din moarte și să ne conducă la viață (Ioan 5.21,24); să ne elibereze de nevoi (Ioan 6.35); să ne dea Duhul Sfânt (Ioan 7.39) și să ne conducă în binecuvântările creștine (Ioan 10). În toate aceste căi binecuvântate, El S-a manifestat ca Dăruitor; dar acum, la sfârșit, în casa din Betania, El este un Primitor. Acum, la final, a venit momentul în care câteva inimi devotate dau un ospăț pentru Cel care făcuse un ospăț întregii lumi – „I-au pregătit deci o cină”.
H. Smith
Nu vă înșelați: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit”. Ce seamănă omul, aceea va și secera.
Galateni 6.7
Răsplata batjocoritorilor
Cu mulți ani în urmă, în Germania, un muncitor necredincios s-a urcat pe o mașină și de acolo a ținut un discurs împotriva credinței. Spunând cuvinte necuviincioase la adresa lui Dumnezeu, și-a ridicat furios mâna, ca un fel de amenințare la adresa lui Dumnezeu. Dar mâna ridicată a atins un cablu electric și batjocoritorul a fost carbonizat într-o clipă.
Despre astfel de batjocoritori, Biblia spune: „Cel rău, cu o înfățișare îngâmfată, nu-L caută. Toate gândurile lui sunt: «Nu există Dumnezeu!»” (Psalmul 10.4). Însă în dreptatea divină, Dumnezeu „dă omului după faptele lui, face să găsească fiecare răsplata după căile lui” (Iov 34.11). Ce absurdă este această luptă a necredinței batjocoritorilor! Dacă în mintea lor întunecată de diavolul nu există Dumnezeu, de ce se luptă împotriva Lui? Tocmai această împotrivire față de Dumnezeu arată existența lui Dumnezeu. Va veni o zi când Dumnezeu va scoate la lumină toate gândurile ascunse ale oamenilor și El va răsplăti fiecăruia după faptele sale. De aceea „nu vă înșelați: «Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit». Ce seamănă omul, aceea va și secera”.
„Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori și loviturile pentru spatele nebunilor” (Proverbe 19.29). Ce grave cuvinte de atenționare! Să luăm seama! Dumnezeu este Cel care cercetează inima omului. Nimic nu poate fi ascuns de privirea Celui care cercetează gândurile și intențiile inimii. În fața lui Dumnezeu nu putem ascunde răul din inimile noastre.
Citirea Bibliei: 1 Cronici 12.19-40 · Psalmul 86.1-8
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
ANTRENAMENT PENTRU LUCRURI MAI BUNE | Fundația S.E.E.R. România
„Știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele… celor ce sunt chemați după planul Său.” (Romani 8:28)
Când Iosif a fost aruncat în închisoare, cu siguranță nu s-a gândit și i-ar fi fost greu să creadă că acest drum îl va conduce spre împlinirea visului său… dar așa s-a întâmplat! Dumnezeu a avut un plan pentru viața lui, și El are un plan și pentru viața ta! Poate activitatea ta actuală este numai un antrenament pentru ce ți-a pregătit Dumnezeu cu adevărat. Poate nu azi sau mâine, dar dacă rămâi credincios, va veni o vreme când te vei uita în urmă și vei înțelege cum ți-a călăuzit Dumnezeu pașii (vezi Psalmul 37:23). Refuză să îmbrățișezi ideea că ești o victimă, deoarece acest lucru îți va fura sentimentul bucuriei. Locul tău de muncă, în ciuda greutăților, ar fi fost un vis pentru înaintașii tăi. Nu te-ai rugat tu pentru el? Și acum, te plângi?!
Oricât ți-ar fi de greu să accepți, ești aici dintr-un motiv, și pentru o vreme… Așadar, indiferent în ce etapă a vieții te afli astăzi, studiază, aprofundează materia, dă-ți testele, termină-ți școala, fă-ți meseria… și îndreaptă-te spre etapa următoare pregătită de Dumnezeu. Există anumite calități pe care trebuie să le iei cu tine de la locul de muncă actual la următorul, lucruri precum formarea competențelor și dezvoltarea caracterului.
Poate va trebui să dezvolți abilități de utilizare a computerului, ori de social media – plus răbdarea și mulțumirea.
Poate va trebui să înveți să gestionezi un birou – dar și propriile stări de spirit. Când ești călăuzit de Dumnezeu, nicio o experiență nu este irosită, pentru că „toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.” (Romani 8:28) Dumnezeu știe ce face, așa că încrede-te în El; El folosește fiecare experiență pentru a-Și împlini voia și pentru a ne da bucurie!
de Jean Koechlin
Evrei 10:1-18
Necesitatea de a repeta mereu jertfele vechiului legământ arăta că ele erau ineficiente. La drept vorbind, ele constituiau numai un act de comemorare a păcatului (v. 3). Dreptatea lui Dumnezeu nu era satisfăcută şi cu atât mai mult El nu–Şi putea găsi plăcerea acolo. Atunci S-a prezentat Cineva care a preluat cauza noastră. Numai Isus era Obiectul în care Tatăl Îşi putea găsi toată plăcerea şi numai El putea fi jertfa plăcută şi sfântă, adusă o dată pentru totdeauna.
În vreme ce preoţii de pe pământ erau mereu în picioare, pentru că ei nu-şi terminau niciodată slujba, Hristos S-a aşezat, dovadă a faptului că lucrarea s-a încheiat. Şi Cel care „S-a aşezat pentru totdeauna” ne-a „făcut desăvârşiţi pentru totdeauna” (v. 12, 14). Da, perfecţi, aşa ne vede Dumnezeu, păcatele noastre fiind spălate. Şi aceasta nu în viitor, ci este un fapt împlinit şi definitiv. Dar să nu uităm că lucrarea făcută pentru noi este însoţită şi de o lucrare actuală în noi.
Domnul doreşte să pună dragostea şi poruncile Lui în inima fiecăruia dintre noi (comp. v. 16 şi cap. 8.10). Dacă I-a spus Tatălui, când a venit în lume: „Este desfătarea Mea, Dumnezeul Meu, să fac plăcerea Ta, şi legea Ta este în lăuntrul inimii Mele” (v. 7, 9; Psalmul 40.6-8), cum să nu dorească El ca toţi ai Lui să-I semene?
Mana Zilnica 