5 Octombrie 2023
Dumnezeul părinților noștri L-a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, atârnându-L pe lemn. Pe Acesta, Dumnezeu L-a înălțat prin dreapta Sa ca Domn și Mântuitor, ca să dea pocăință lui Israel și iertare de păcate.
Fapte 5.30,31

Hristos, Mântuitorul nostru (4) – Înălțat
Aici, în Fapte 5, îi vedem pe Petru și pe ceilalți apostoli cum sunt puși în închisoare de către conducătorii religioși (versetul 18). Totuși, avem în aceasta o ilustrație a faptului că niciodată Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi legat. Un înger este trimis pentru a-i elibera din închisoare, iar el le spune: „Duceți-vă, și stați în templu și vorbiți poporului toate cuvintele Vieții acesteia” (versetul 20).
Apostolii sunt apoi aduși înaintea marelui preot și a sinedriului. Petru și ceilalți apostoli îi avertizează pe acești conducători că împotrivirea lor era, în realitate, față de Dumnezeu Însuși. Ei erau vinovați de omorârea Domnului Isus, pe care Îl răstigniseră pe o cruce: „Pe El Dumnezeu L-a înălțat prin dreapta Sa”. Israel Îl lepădase pe Mesia al lor, însă Dumnezeu Îl primise. Ce lucru solemn! Petru le spune că El era înălțat pentru a fi „Domn și Mântuitor”. Chiar și atunci, înălțat ca Mântuitor, El era la dispoziția lui Israel pentru a fi chemat de ei, „ca să dea lui Israel pocăința și iertarea de păcate”. Ioel profețise despre acest lucru: „Oricine va chema numele Domnului va fi mântuit” (Ioel 2.32). În timp ce Israel aștepta eliberarea de romani, Petru le spune că Domnul este gata să-i mântuiască de păcatele lor (conform cu Matei 1.21).
Știm că Israel, ca popor, a refuzat și această ofertă, venită din partea unui Hristos înălțat. Ce minunat însă că la noi, la cei dintre națiuni, evanghelia a venit în felul acesta (Isaia 49.6)! Noi Îl cunoaștem astăzi ca Mântuitor. Și ce mare îndurare a Dumnezeului nostru că, într-o zi viitoare, rămășița restabilită a lui Israel Îl va primi pe Mesia și va cunoaște atât iertarea de păcate, cât și eliberarea de vrăjmașii ei! Îndurarea care ne-a mântuit pe noi îi va mântui și pe ei (Romani 11.30-32).
K. Quartell
Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea!
Psalmul 119.103

Același „tratament” îl folosea și medicul
O doamnă care se lupta adesea cu melancolia a decis în cele din urmă să consulte un medic cunoscut. Acesta, pe lângă cunoștințe medicale, avea și abilități de comunicare cu oamenii și i-a pus o serie de întrebări, a notat răspunsurile și le-a examinat cu atenție. Și-a dat seama care era problema ei și, fără să-i prescrie ceva, s-a ridicat de la birou și i-a spus: „De acum înainte, vă rog să citiți Biblia timp de o oră în fiecare seară. După o lună, aș vrea să ne revedem”.
„Își bate joc de mine. Nu am venit la un preot, ci la un doctor”, și-a spus femeia. – Cu toate acestea, în acea seară a luat Biblia ca să citească. „La urma urmei, nu mă costă nimic. Vreau să încerc acest «tratament».” A citit și, după un timp, a simțit nevoia să se roage. Și așa a făcut seară de seară. Încetul cu încetul, un anumit echilibru interior i-a alungat gândurile întunecate. Apoi a mers din nou la medic.
„Se vede imediat că vă simțiți mai bine!”, a exclamat medicul. „Dar nu mă surprinde deloc. V-am prescris același «tratament» pe care îl folosesc și eu.” Apoi a luat de pe birou o Biblie uzată de mult citit și a continuat: „Vedeți această carte? O citesc în fiecare dimineață. Nu încep niciodată o consultație fără să o citesc. Ea îmi oferă stabilitate interioară. Nu-mi mulțumiți mie, mulțumiți-I lui Dumnezeu! Și, mai presus de toate, continuați acest tratament!”.
Citirea Bibliei: 1 Cronici 1.1-54 · Psalmul 78.54-64
CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
coordonatori Bob & Debby Gass
EȘTI O PERSOANĂ CRITICĂ? | Fundația S.E.E.R. România
„Aaron a zis: …Nu ne face să purtăm pedeapsa păcatului pe care l-am făcut ca nişte nechibzuiţi…” (Numeri 12:11)
Dacă trăiești cu impresia că atitudinea critică față de ceilalți este doar o exercitare a dreptului tău de liberă exprimare, și că nu e mare lucru, atunci oprește-te și gândește-te la următoarele patru lucruri:
1) Dumnezeu a considerat că Aaron și Maria au păcătuit atunci când l-au criticat pe Moise că s-a căsătorit cu o femeie etiopiancă. El a lovit-o pe Maria cu lepră, iar Aaron a recunoscut, s-a grăbit să se pocăiască și a spus: „nu ne face să purtăm pedeapsa păcatului pe care l-am făcut ca nişte nechibzuiţi.” Da, Dumnezeu a vindecat-o pe Maria, dar după ce a fost făcută de rușine, în mod public.
2) Atitudinea critică îți va aduce suferință pe plan relațional. Iată ce a pățit Maria: „Domnul a zis lui Moise: „Să fie închisă deci şapte zile afară din tabără, după aceea să fie primită în tabără.” (Numeri 12:14). Lepra era o boală contagioasă și cei care o aveau erau izolați de restul lumii. Din exemplul acesta putem primi o învățătură importantă. Când ajungi să fii cunoscut pentru atitudinea ta critică, oamenii se vor distanța de tine și te vor evita. E o chestiune de încredere; ei știu că dacă vei discuta cu ei despre alții, vei discuta și cu alții despre ei.
3) Atitudinea critică zădărnicește propășirea tuturor. „Maria a fost închisă şapte zile afară din tabără. Şi poporul n-a pornit până ce n-a intrat din nou Maria în tabără.” (Numeri 12:15) Ai auzit sau ai făcut parte, vreodată, dintr-o organizație în care cineva care găsea vină tuturor a distrus eficiența și a încetinit progresul întregului grup? Asta face atitudinea critică în colectivitate, familie sau biserică!
4) O atitudine critică rănește relația ta cu Dumnezeu. Biblia ne spune ce fel de atitudine trebuie să avem: „Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfânt? Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu şi spune adevărul din inimă. Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său şi nu aruncă ocară asupra aproapelui său… Cel ce se poartă aşa nu se clatină niciodată.” (Psalmul 15:1-3, 5). Așa că, fii atent azi la atitudinea ta!
de Jean Koechlin
Evrei 1:1-14

Autorul Epistolei către Evrei este probabil apostolul Pavel. El însă nu şi–a dat numele, pentru a lăsa în întregime locul Domnului Isus, marelui „Apostol al mărturisirii noastre” (cap. 3.1). După ce vorbise prin atâtea instrumente diferite, Dumnezeu a sfârşit prin a Se adresa direct lui Israel şi oamenilor prin propriul Lui Fiu (Ieremia 7.25; Marcu 12.6). El este Cuvântul, revelaţia deplină şi definitivă a lui Dumnezeu. Iar pentru a ne da o idee mai înaltă, ne învaţă Cine este acest Fiu: Moştenitorul tuturor lucrurilor, Creatorul lumilor, Strălucirea gloriei Sale şi Întipărirea fiinţei Sale, Cel care susţine toate lucrurile (Ioan 1.1,18). Iar Cel care a făcut lumile este, de asemenea, Cel a făcut curăţirea de păcate. Însă, în timp ce, pentru a crea, a fost suficient un cuvânt, pentru a face curăţirea de păcate, El a trebuit să plătească preţul suprem: propria Lui viaţă.
Mai multe citate din psalmii pe care îi numim mesianici: Psalmul 2, 45, 102, 110, fixează înălţarea şi supremaţia Fiului lui Dumnezeu. Îngerii sunt creaturi, Isus este Creatorul; ei sunt slujitori, El este Domnul. Îngerii, în chip nevăzut, lucrează în favoarea noastră; Isus singur a înfăptuit curăţirea de păcate, de ale mele şi de ale tale. Iar ceea ce El este pune în evidenţă într-un mod incomparabil valoarea a ceea ce El a făcut.
